Consumând în medie cinci ceşti de cafea zilnic nu ar constitui un risc pentru sănătatea cardiovasculară, sugerează un studiu al unor cercetători birtanici, care au analizat date ale persoanelor ce consumau până la 25 ceşti de cafea pe zi.

Mai mult de jumătate (56,5%) din cheltuielile efectuate anul trecut de populaţia României au fost alocate pentru consum, respectiv alimente, băuturi, mărfuri nealimentare sau plata unor servicii, în timp ce 31,5% din cheltuieli au reprezentat impozite şi contribuţii către stat, potrivit datelor Institutului naţional de Statistică, publicate joi.

Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Fenomenul e în creștere, spun medicii, raportând tot mai multe cazuri de la un an la altul. În 7 zile, 6 minori ajung la UPU „Sf. Maria” cu intoxicație etilică. Recordul în 2018 e o fată de 15 ani, cu alcoolemie de 5,22 la mie, nivel la care poți să mori. A stat cinci zile amețită în spital, apoi a plecat acasă. Marea problemă: cârciumarii din România vând alcool la copii, deși este ilegal. La țară, unii abandonează școala la 14 ani și la 17 ani sunt alcoolici.

Consumul de alcool în rândul adolescenților din Iași a crescut alarmant în ultimul an, netrecând aproape zi în care să nu ajungă la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului de Copii „Sf. Maria“ câte un tânăr cu diagnosticul de intoxicaţie cu alcool etilic. Alcoolul este o problema socială care pare să-i intereseze din ce în ce mai puțin pe părinți sau pe profesori, totul căzând în sarcina medicilor.


Fenomenul e în creștere, spun medicii, raportând tot mai multe cazuri de la un an la altul. În 7 zile, 6 minori ajung la UPU „Sf. Maria” cu intoxicație etilică. Recordul în 2018 e o fată de 15 ani, cu alcoolemie de 5,22 la mie, nivel la care poți să mori. A stat cinci zile amețită în spital, apoi a plecat acasă. Marea problemă: cârciumarii din România vând alcool la copii, deși este ilegal. La țară, unii abandonează școala la 14 ani și la 17 ani sunt alcoolici.

Consumul de alcool în rândul adolescenților din Iași a crescut alarmant în ultimul an, netrecând aproape zi în care să nu ajungă la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului de Copii „Sf. Maria“ câte un tânăr cu diagnosticul de intoxicaţie cu alcool etilic. Alcoolul este o problema socială care pare să-i intereseze din ce în ce mai puțin pe părinți sau pe profesori, totul căzând în sarcina medicilor.


Cele trei mașini de intervenție ale CTP sunt antichități și consumă cât 40 de automobile. Mașinile sunt mai bătrâne decât reporterul care a scris articolul. Autospecialele sunt de concepție anii ’50, produse cu tehnologie din anii ’70 și fabricate în anii ’80. Primarul le-a văzut dar a spus: „Funcționăm cu ce avem”. Camioanele de intervenție consumă 24 l de motorină/oră și în 5 minute ar putea omori 20 de oameni care așteaptă la refugiu, în stație.

 

În luna în care Compania de Transport Public sărbătorește 120 de tramvai la Iași, mașinile de service ale societății sunt niște ruginituri extrem de poluante, urâte de toți șoferii care lucrează pe ele. Curge rugina la propriu, iar gazele de motorină arsă poluează masiv un oraș deja otrăvit.


Cele trei mașini de intervenție ale CTP sunt antichități și consumă cât 40 de automobile. Mașinile sunt mai bătrâne decât reporterul care a scris articolul. Autospecialele sunt de concepție anii ’50, produse cu tehnologie din anii ’70 și fabricate în anii ’80. Primarul le-a văzut dar a spus: „Funcționăm cu ce avem”. Camioanele de intervenție consumă 24 l de motorină/oră și în 5 minute ar putea omori 20 de oameni care așteaptă la refugiu, în stație.

 

În luna în care Compania de Transport Public sărbătorește 120 de tramvai la Iași, mașinile de service ale societății sunt niște ruginituri extrem de poluante, urâte de toți șoferii care lucrează pe ele. Curge rugina la propriu, iar gazele de motorină arsă poluează masiv un oraș deja otrăvit.


Persoanele bilingve vorbesc mai bine o limbă străină după ce au consumat o cantitate mică de alcool, arată un studiu realizat de cercetătorii de la trei universități.

 

Experimentul a fost realizat pe 50 de vorbitori nativi de limba germană care se aflau la studii în Olanda și care învățaseră recent să scrie, citească și vorbească limba olandeză.

 


Un articol din ziarul american The New York Times avertizează că economia României s-ar putea confrunta cu probleme în viitorul apropiat, în condiţiile în care avansul din prezent este bazat în cea mai mare parte pe consum, iar Guvernul este nevoit să taie masiv din bugetele alocate investiţiilor pentru a putea susţine creşterile salariale anunţate, scrie News.ro.

 

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat recent că a revizuit în creştere, de la 5,9% la 6,1%, pe serie brută, estimările publicate în august şi septembrie referitoare la rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din trimestrul al doilea al acestui an.

 


Pagina 1 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Go to top