Cartierul lui Niculiță intră profund în inima zonei Sadoveanu-Viticultori şi va schimba fundamental cea mai exclusivistă suburbie a Iaşului.

Ştiu că Mihai Chirica nu controlează imobiliarul, urbanistica locală, e total depăşit de anvergura financiară, de mizele crunte ale competiţiei dintre marii jucători, care domină economia ieşeană, politica şi chiar mass-media.

Inspectorii au verificat, la finalul lunii iunie, activitatea din 2017 a colegului lor. Au considerat că a semnat, nerespectând legea, un certificat de urbanism pentru o canalizare de pe un teren din Copou. Alexandru Mustiață a contestat procesul verbal spunând că, de fapt, primarul Mihai Chirica este emitentul certificatului și că acesta trebuia amendat.

Pe 5 decembrie 2018, un inspector de la Inspectoratul Regional în Construcții Nord Est de la Bacău s-a prezentat la Primăria Iași cerând documentele semnate de fostul arhitect șef Alexandru Mustiață în perioada cât a condus Urbanismul de la Primărie, februarie – decembrie 2017. Mustiață era coleg al inspectorului, fiind detașat, după ce a fost dat afară din funcția de la Primărie, la Inspectoratul de Stat în Construcții, subordonat Bacăului.

Ploieștiul, Craiova, Cluj-Napoca, Târgu Jiu au stadioane noi. Iașul nici măcar gazon nu mai are. Situație fără ieșire la stadion: gazonul nu mai poate fi refăcut, bani pentru unul nou nu sunt. Toată lumea așteaptă o nouă arenă, dar problema este aceeași: lipsa fondurilor.  Astfel, la Iași fotbalul poate însemna probabilitate de accidentări și hazard în joc. Luăm jucători de biliard, le facem condiție fizică și nu mai câștigă nimeni la Iași.  

Un oraș de nivelul Iașului trebuie să aibă un stadion care să se ridice la cerințele actuale la nivel european. Despre acest subiect, oficialitățile locale vorbesc de câțiva ani, însă niciunul nu a făcut pași concreți în această direcție. În ultimul an, s-au avansat două variante: modernizarea Stadionului „Emil Alexandrescu“ sau construirea unui stadion nou, în zona Moara de Vânt.

Ploieștiul, Craiova, Cluj-Napoca, Târgu Jiu au stadioane noi. Iașul nici măcar gazon nu mai are. Situație fără ieșire la stadion: gazonul nu mai poate fi refăcut, bani pentru unul nou nu sunt. Toată lumea așteaptă o nouă arenă, dar problema este aceeași: lipsa fondurilor.  Astfel, la Iași fotbalul poate însemna probabilitate de accidentări și hazard în joc. Luăm jucători de biliard, le facem condiție fizică și nu mai câștigă nimeni la Iași.  

Un oraș de nivelul Iașului trebuie să aibă un stadion care să se ridice la cerințele actuale la nivel european. Despre acest subiect, oficialitățile locale vorbesc de câțiva ani, însă niciunul nu a făcut pași concreți în această direcție. În ultimul an, s-au avansat două variante: modernizarea Stadionului „Emil Alexandrescu“ sau construirea unui stadion nou, în zona Moara de Vânt.

Aflați în perioada de migrație, au apărut cu miile în parcuri. Specialiștii spun că nu atacă niciodată. Anul trecut, dintr-o singură scorbură de copac din Parcul Expoziției au fost scoși 300 de lilieci. Aceștia au fost mutați în pod la Cuza. Toamna ei vin din zonele mai nordice și fac o haltă în Iași, în drum spre țările mai calde. „Migrația face să pară că sunt foarte mulți”, spune Viorel Pocora, de la Asociația pentru Protecția Liliecilor. Au un efect pozitiv în oraș: un liliac mănâncă până la 1.200 de țânțari pe oră.

Dacă în timpul zilei Parcul Copou este acaparat de sute de ciori, odată cu lăsarea serii parcul este acoperit de un zgomot ciudat, metalic. Responsabili sunt liliecii care trăiesc în copacii bătrâni din zonă.

Aflați în perioada de migrație, au apărut cu miile în parcuri. Specialiștii spun că nu atacă niciodată. Anul trecut, dintr-o singură scorbură de copac din Parcul Expoziției au fost scoși 300 de lilieci. Aceștia au fost mutați în pod la Cuza. Toamna ei vin din zonele mai nordice și fac o haltă în Iași, în drum spre țările mai calde. „Migrația face să pară că sunt foarte mulți”, spune Viorel Pocora, de la Asociația pentru Protecția Liliecilor. Au un efect pozitiv în oraș: un liliac mănâncă până la 1.200 de țânțari pe oră.

Dacă în timpul zilei Parcul Copou este acaparat de sute de ciori, odată cu lăsarea serii parcul este acoperit de un zgomot ciudat, metalic. Responsabili sunt liliecii care trăiesc în copacii bătrâni din zonă.

Un clișeu trist, care ciuntește orașul: promisiunile există pentru a fi încălcate. Recent, Comisia de Urbanism și Consiliul Local au dat undă verde pentru ridicarea unui imobil cu două etaje pe un teren de 309 metri pătrați din Copou. Anterior, consilierii locali anunțaseră că nu vor mai aproba proiecte de locuințe colective pe suprafețe mai mici de 500 de metri pătrați.

Regula impusă în Comisia de Urbanism a Primăriei, cum că pe suprafețe mici nu se mai autorizează blocuri decât dacă au parcaje în subteran a fost încălcată din nou. Cristinel Vasilică Ungureanu a primit aprobare de la plenul Consiliului Local (CL) pentru construcția unui bloc cu două etaje pe o suprafață de doar 309 metri pătrați de teren.

Un clișeu trist, care ciuntește orașul: promisiunile există pentru a fi încălcate. Recent, Comisia de Urbanism și Consiliul Local au dat undă verde pentru ridicarea unui imobil cu două etaje pe un teren de 309 metri pătrați din Copou. Anterior, consilierii locali anunțaseră că nu vor mai aproba proiecte de locuințe colective pe suprafețe mai mici de 500 de metri pătrați.

Regula impusă în Comisia de Urbanism a Primăriei, cum că pe suprafețe mici nu se mai autorizează blocuri decât dacă au parcaje în subteran a fost încălcată din nou. Cristinel Vasilică Ungureanu a primit aprobare de la plenul Consiliului Local (CL) pentru construcția unui bloc cu două etaje pe o suprafață de doar 309 metri pătrați de teren.

A vândut locuința din complexul Negurici și s-a mutat la vilă, în Valea Lupului. Pozele postate pe OLX cuprind detalii ca mobilier Louis Philip alb-antichizat, marmură, ferestre Saint Gobain și parchet de bambus. Penthouse-ul cu o terasă de 23 mp îl cumpărase fără niciun credit. În perioada 2013-2016 a declarat, împreună cu soția, venituri de 795.000 de lei, numai din salariile de la stat și din contracte publice.

Cel mai tare bugetar din Iași, e titlul la care poate candida cu mare succes Anghel Ficu. Câteva borne: în 2015, Ficu, director general adjunct la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, s-a mutat cu soția într-un apartament de lux din Copou, în complexul ridicat de frații Negurici.

A vândut locuința din complexul Negurici și s-a mutat la vilă, în Valea Lupului. Pozele postate pe OLX cuprind detalii ca mobilier Louis Philip alb-antichizat, marmură, ferestre Saint Gobain și parchet de bambus. Penthouse-ul cu o terasă de 23 mp îl cumpărase fără niciun credit. În perioada 2013-2016 a declarat, împreună cu soția, venituri de 795.000 de lei, numai din salariile de la stat și din contracte publice.

Cel mai tare bugetar din Iași, e titlul la care poate candida cu mare succes Anghel Ficu. Câteva borne: în 2015, Ficu, director general adjunct la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, s-a mutat cu soția într-un apartament de lux din Copou, în complexul ridicat de frații Negurici.