fbpx
 
Primarul Botoșaniului a fost plasat sub control judiciar, în urma unor percheziții făcute de DNA, după ce a fost denunțat de soțul unei femei pe care edilul a ajutat-o cu subiectele unui concurs de angajare. Aceasta îi devenise și amantă.

Cu 5 milioane de euro buget pe 2017, Opera Națională Iași surclasează Teatrul Național și chiar echipa de fotbal din Liga 1, pe care sunt toți ochii. Paradoxul e ca la Operă fondul de salarii a crescut amețitor și nu mai sunt bani de montări, decoruri și costume. Salariul mediu la Operă – 1.000 de euro.

Trai neneacă! La Opera Națională Română Iași se trăiește boierește. Cheltuielile de personal au explodat în 2017. De la 7,5 milioane de lei în 2016, acestea au urcat la 20,5 milioane lei anul acesta. Adică, echivalentul a aproape 4,5 milioane de euro. Tot bugetul de cheltuieli trece de 5 milioane de euro.

Din bani publici, cele 4-5 spectacole lunare ale Operei ne costă dublu decât activitatea de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” și de trei ori mai mult decât echipa de fotbal. „Sunt soliști care ajung lunar și la 7-8.000 de lei/net”, a declarat o sursă sub protecția anonimatului.

Salarii babane, premiere ioc
Din totalul cheltuielilor din acest an, care este de 24,6 milioane de lei (față de 14,2 milioane în 2016), fix 20,5 milioane de lei reprezintă cheltuieli de personal, adică 83,3% din buget. „S-a ajuns ca media lunară a salariilor să fie undeva pe la 4-5.000 de lei”, a precizat o sursă din interior.
Cheltuielile cu salariile ar fi afectat inclusiv reprezentațiile Operei. Spre exemplu, în această stagiune nu a fost nicio premieră. Chiar și așa, numărul spectacolelor este incredibil de mic raportat la cererea de bilete. În septembrie, la deschiderea stagiunii au fost programate 8 spectacole, șase în octombrie și doar cinci în noiembrie. În decembrie vor fi 9 reprezentații, dintre acestea trei concerte de Crăciun (în zilele de 22 și 23).

 

Fără bani de costume

În timp ce cheltuielile de personal au crescut, cele cu bunuri și servicii au scăzut: de la 8,6 milioane de lei în 2015 la doar 4,1 milioane în 2017. „Au băgat toți banii în salarii și nu au mai avut pentru colaborări externe sau pentru premiere”, a explicat un angajat al Operei. Adică, bugetul nu a mai acoperit și costuri pentru noi decoruri sau pentru costume.

Cosmin Marcovici, managerul interimar al Operei Iași, nu a putut fi contactat până la închiderea ediției.

 

La Teatru, creștere de 50%

Și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” a fost o creștere a cheltuielilor: de la 11,8 milioane lei în 2016, la 13,6 milioane lei anul acesta. Însă, cheltuielile de personal s-au dublat, de la 4,1 milioane de lei la 8,3 milioane de lei anul acesta. Explicația e că și la Teatrul Național s-au majorat salariile. Din februarie 2017, au crescut cu 50% salariile personalului artistic, tehnic de scenă, pentru cei de la atelierele de producție. Și pentru cei care lucrează la administrativ și contabilitate a fost o creștere, dar din 30 iunie și doar de 20%.

În momentul de față, salariul mediu brut este de 4.130 de lei. Instituția are 121 salariați”, a declarat Oana Dăian, PR al Teatrului Național.

Cu titlu de exemplu, un actor debutant câștigă la Naționalul ieșean 2.175 de lei brut, în timp ce unul dinspre vârful piramidei, ajunge și la peste 7.400 lei/brut/lunar.

"În urmă cu câteva luni, am avut și noi o creștere cu 30% a salariilor, dar suntem cu mult în urma instituțiilor de spectacole. Ca idee, salariul mediu al celor 160 de angajați ai noștri este cu foarte puțin mai mare decât salariul mediu pe economie.”

Lăcrămioara Stratulat, manager al Complexului Național Muzeal Moldova.

Oscarul Operelor, marca Rancea

În timpul mandatului ca manager al lui Beatrice Rancea (acum director interimar la Opera Națională București), instituția ieșeană avea montări spectaculoase, fastuoase.

Tot la Iași, Beatrice Rancea a organizat Gala Premiilor Operelor Naționale, un fel de Oscar românesc al scenelor lirice, desfășurat anual. După ce primele trei ediții au fost organizate la Iași (cât Rancea a fost manager), ediția din 2016 a fost mutată la București exact în același an în care aceasta a preluat conducerea instituției de profil din Capitală. Inițial, Rancea a motivat că locul de desfășurare a Galei se va schimba anual (București, Chișinău și Iași), ca un fel de „olimpiadă culturală”. Dar ultimele informații arată că și ediția din 2017 va avea loc tot în București, la fel cum s-a întâmplat și anul trecut.
Totuși, la Iași a continuat să se organizeze „Magia serii în sunet și lumină”, spectacol în aer liber cu prilejul deschiderii stagiunii. În acest an, s-a ajuns la ediția a VII-a. Primăria Iași a contribuit financiar la acest eveniment, consilierii locali aprobând alocarea a 55.400 lei din buget.

Instituția      2015                       2016                                 2017

Teatrul       3,5 mil. lei              4,1 mil lei                     8,3 mil. lei
Opera        7,9 mil. lei              7,5 mil. lei                   20,5 mil. lei

*Cheltuielile de personal pe ultimii trei ani


Cu 5 milioane de euro buget pe 2017, Opera Națională Iași surclasează Teatrul Național și chiar echipa de fotbal din Liga 1, pe care sunt toți ochii. Paradoxul e ca la Operă fondul de salarii a crescut amețitor și nu mai sunt bani de montări, decoruri și costume. Salariul mediu la Operă – 1.000 de euro.

Trai neneacă! La Opera Națională Română Iași se trăiește boierește. Cheltuielile de personal au explodat în 2017. De la 7,5 milioane de lei în 2016, acestea au urcat la 20,5 milioane lei anul acesta. Adică, echivalentul a aproape 4,5 milioane de euro. Tot bugetul de cheltuieli trece de 5 milioane de euro.

Din bani publici, cele 4-5 spectacole lunare ale Operei ne costă dublu decât activitatea de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” și de trei ori mai mult decât echipa de fotbal. „Sunt soliști care ajung lunar și la 7-8.000 de lei/net”, a declarat o sursă sub protecția anonimatului.

Salarii babane, premiere ioc
Din totalul cheltuielilor din acest an, care este de 24,6 milioane de lei (față de 14,2 milioane în 2016), fix 20,5 milioane de lei reprezintă cheltuieli de personal, adică 83,3% din buget. „S-a ajuns ca media lunară a salariilor să fie undeva pe la 4-5.000 de lei”, a precizat o sursă din interior.
Cheltuielile cu salariile ar fi afectat inclusiv reprezentațiile Operei. Spre exemplu, în această stagiune nu a fost nicio premieră. Chiar și așa, numărul spectacolelor este incredibil de mic raportat la cererea de bilete. În septembrie, la deschiderea stagiunii au fost programate 8 spectacole, șase în octombrie și doar cinci în noiembrie. În decembrie vor fi 9 reprezentații, dintre acestea trei concerte de Crăciun (în zilele de 22 și 23).

 

Fără bani de costume

În timp ce cheltuielile de personal au crescut, cele cu bunuri și servicii au scăzut: de la 8,6 milioane de lei în 2015 la doar 4,1 milioane în 2017. „Au băgat toți banii în salarii și nu au mai avut pentru colaborări externe sau pentru premiere”, a explicat un angajat al Operei. Adică, bugetul nu a mai acoperit și costuri pentru noi decoruri sau pentru costume.

Cosmin Marcovici, managerul interimar al Operei Iași, nu a putut fi contactat până la închiderea ediției.

 

La Teatru, creștere de 50%

Și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” a fost o creștere a cheltuielilor: de la 11,8 milioane lei în 2016, la 13,6 milioane lei anul acesta. Însă, cheltuielile de personal s-au dublat, de la 4,1 milioane de lei la 8,3 milioane de lei anul acesta. Explicația e că și la Teatrul Național s-au majorat salariile. Din februarie 2017, au crescut cu 50% salariile personalului artistic, tehnic de scenă, pentru cei de la atelierele de producție. Și pentru cei care lucrează la administrativ și contabilitate a fost o creștere, dar din 30 iunie și doar de 20%.

În momentul de față, salariul mediu brut este de 4.130 de lei. Instituția are 121 salariați”, a declarat Oana Dăian, PR al Teatrului Național.

Cu titlu de exemplu, un actor debutant câștigă la Naționalul ieșean 2.175 de lei brut, în timp ce unul dinspre vârful piramidei, ajunge și la peste 7.400 lei/brut/lunar.

"În urmă cu câteva luni, am avut și noi o creștere cu 30% a salariilor, dar suntem cu mult în urma instituțiilor de spectacole. Ca idee, salariul mediu al celor 160 de angajați ai noștri este cu foarte puțin mai mare decât salariul mediu pe economie.”

Lăcrămioara Stratulat, manager al Complexului Național Muzeal Moldova.

Oscarul Operelor, marca Rancea

În timpul mandatului ca manager al lui Beatrice Rancea (acum director interimar la Opera Națională București), instituția ieșeană avea montări spectaculoase, fastuoase.

Tot la Iași, Beatrice Rancea a organizat Gala Premiilor Operelor Naționale, un fel de Oscar românesc al scenelor lirice, desfășurat anual. După ce primele trei ediții au fost organizate la Iași (cât Rancea a fost manager), ediția din 2016 a fost mutată la București exact în același an în care aceasta a preluat conducerea instituției de profil din Capitală. Inițial, Rancea a motivat că locul de desfășurare a Galei se va schimba anual (București, Chișinău și Iași), ca un fel de „olimpiadă culturală”. Dar ultimele informații arată că și ediția din 2017 va avea loc tot în București, la fel cum s-a întâmplat și anul trecut.
Totuși, la Iași a continuat să se organizeze „Magia serii în sunet și lumină”, spectacol în aer liber cu prilejul deschiderii stagiunii. În acest an, s-a ajuns la ediția a VII-a. Primăria Iași a contribuit financiar la acest eveniment, consilierii locali aprobând alocarea a 55.400 lei din buget.

Instituția      2015                       2016                                 2017

Teatrul       3,5 mil. lei              4,1 mil lei                     8,3 mil. lei
Opera        7,9 mil. lei              7,5 mil. lei                   20,5 mil. lei

*Cheltuielile de personal pe ultimii trei ani


Postările „Ţiganul nostru mult iubit” şi „Ea e dracu!” i-ar putea lăsa pe doi tineri fără 10.000 de lei. Judecătoria Iaşi i-a obligat să plătească daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport. Scandalul din Popricani ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Scandalul din comuna de lângă Iaşi a început în luna februarie 2016, când mai multe persoane au postat pe grupul de pe Facebook „Eşti din Popricani dacă...” comentarii la adresa Marianei şi a lui Constantin Dinte, administratorii SC Micedu Company. Firma, care efectuează transport de persoane pe ruta Iaşi-Popricani, ar fi mărit în acea perioadă preţul la abonamente, ceea ce a dus şi la proteste ale localnicilor în faţa Primăriei. Trei dintre persoanele care şi-ar fi spus „of-ul” pe grupul de pe pagina de socializare au fost date în judecată, ulterior, de familia Dinte, care a cerut despăgubiri morale de 100.000 de lei, retragerea comentariilor şi publicarea de către pârâţi a dispozitivului hotărârii într-un ziar local.

 

Comentarii defăimătoare

Reclamanţii s-au plâns judecătorilor că Emilian Oprea, moderator al grupului, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii acestora într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Ilie Spînu a fost reclamat că s-ar fi referit la patronul Micedu folosind sintagma „ca de la escroc la escroc”.

Reclamanţii arată că aceste comentarii denigratoare, captările neautorizate de fotografii personale, atribuirea unor fotografii trucate în mod insultător aduc atingere dreptului lor la imagine şi fac parte dintr-o campanie de defăimare care a continuat şi în presa locală (…)”, se arată în hotărârea Judecătoriei Iaşi, prima instanţă care a judecat acest caz.

 

Daune prea mari”

Oprea a motivat în faţa instanţei că şi-a spus părerea cu privire la scumpirea abonamentului de transport de către Micedu Company, a invocat libertatea de exprimare şi faptul că reclamanţii nu au dovedit că li s-a creat un prejudiciu. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş a recunoscut că ea a postat poza şi comentariul, dar a arătat că daunele solicitate de familia Dinte sunt nejustificat de mari.

Judecătoria Iaşi a decis ca Oprea şi Caracaş să le plătească soţilor Dinte câte 5.000 de lei daune morale şi să retracteze de pe grupul de Facebook „Eşti din Popricani dacă....” comentariile făcute la adresa reclamanţilor. Postările au fost şterse între timp.

Judecătorul a motivat că fotografiile şi comentariile postate de cei doi tineri nu privesc „interesul general al comunităţii din Popricani”, iar demnitatea celor doi patroni a fost afectată. „Comentariile şi pozele publicate de cǎtre pârâţi au putut fi vizualizate de membri grupului şi au dat naştere, la rândul lor, altor comentarii din partea acestora. Astfel, o mare parte dintre clienţii societǎţii administrate de cǎtre reclamanţi au vǎzut publicaţiile pârâţilor, precum şi angajaţii societăţii administrate de reclamanţi, aspect ce reiese din declaraţia martorului C.D. A fost afectată astfel atât demnitatea reclamanţilor faţă de membrii comunităţii în care trăiesc, cât şi faţă de proprii angajaţi”, se arată în motivarea Judecătoriei.

 

Judecător: „Trebuia să cenzureze comentariile”

Instanţa a considerat că în fotografia postată de Emilian Oprea nu apare Constantin Dinte, totuşi „a fost prezentatǎ ca înfǎţişându-l pe acesta într-o manierǎ denigratoare”, iar Caracaş a folosit, fără acordul reclamanţilor, imaginea copilului lor minor, „însoţită de un comentariu injurios la adresa mamei lui”. Mai mult, în calitate de administrator, Oprea ar fi avut obligaţia să cenzureze comentariile rasiste şi să nu contribuie „prin publicarea unor astfel de comentarii la cauzarea unui prejudiciu moral reclamanţilor”

Prin conţinutul comentariilor jignitoare formulate la adresa reclamanţilor, prin fotografiile publicate, pârâţii au depăşit limitele libertăţii de exprimare şi au încǎlcat dreptul la viaţǎ privatǎ al reclamanţilor”, a concluzionat instanţa.

Magistraţii au respins însă acţiunea cu privire la Ilie Spînu, pentru că nu a fost dovedit faptul că un comentariu făcut de acesta l-ar fi vizat pe patronul Micedu Company.

Procesul urmează să fie reluat la Tribunalul Iaşi, după ce decizia Judecătoriei a fost atacată de ambele părţi. „Am contestat decizia instanţei. Am cerut daune”, a spus Constantin Dinte, contactat de REPORTER DE IAŞI. Oprea nu a putut fi contactat.

Facebook a ajuns în atenţia Curţii Supreme din România

Pagina de Facebook, spaţiu public

Potrivit unei hotărâri din 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profilul personal de Facebook constituie spaţiu public şi nu privat, chiar dacă este accesibil unui număr restrâns de persoane. Hotărârea a fost dată într-un dosar în care un fost director din Prefectura Mureş a contestat sancţiunea de 1.000 de lei primită de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru o postare făcută pe pagina sa personală de pe contul său de socializare. Anterior, în ianuarie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureş luase aceeaşi decizie. „Reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică. Profilul său personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putând distribui informaţiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunoştea", se arăta în decizia pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a fost ulterior contestată, fără succes, de fostul director.

 

Având în vedere că este un proces pe rol, nefinalizat, nu doresc să comentez în acest moment”

Magdalena Caracaş

 


Postările „Ţiganul nostru mult iubit” şi „Ea e dracu!” i-ar putea lăsa pe doi tineri fără 10.000 de lei. Judecătoria Iaşi i-a obligat să plătească daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport. Scandalul din Popricani ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Scandalul din comuna de lângă Iaşi a început în luna februarie 2016, când mai multe persoane au postat pe grupul de pe Facebook „Eşti din Popricani dacă...” comentarii la adresa Marianei şi a lui Constantin Dinte, administratorii SC Micedu Company. Firma, care efectuează transport de persoane pe ruta Iaşi-Popricani, ar fi mărit în acea perioadă preţul la abonamente, ceea ce a dus şi la proteste ale localnicilor în faţa Primăriei. Trei dintre persoanele care şi-ar fi spus „of-ul” pe grupul de pe pagina de socializare au fost date în judecată, ulterior, de familia Dinte, care a cerut despăgubiri morale de 100.000 de lei, retragerea comentariilor şi publicarea de către pârâţi a dispozitivului hotărârii într-un ziar local.

 

Comentarii defăimătoare

Reclamanţii s-au plâns judecătorilor că Emilian Oprea, moderator al grupului, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii acestora într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Ilie Spînu a fost reclamat că s-ar fi referit la patronul Micedu folosind sintagma „ca de la escroc la escroc”.

Reclamanţii arată că aceste comentarii denigratoare, captările neautorizate de fotografii personale, atribuirea unor fotografii trucate în mod insultător aduc atingere dreptului lor la imagine şi fac parte dintr-o campanie de defăimare care a continuat şi în presa locală (…)”, se arată în hotărârea Judecătoriei Iaşi, prima instanţă care a judecat acest caz.

 

Daune prea mari”

Oprea a motivat în faţa instanţei că şi-a spus părerea cu privire la scumpirea abonamentului de transport de către Micedu Company, a invocat libertatea de exprimare şi faptul că reclamanţii nu au dovedit că li s-a creat un prejudiciu. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş a recunoscut că ea a postat poza şi comentariul, dar a arătat că daunele solicitate de familia Dinte sunt nejustificat de mari.

Judecătoria Iaşi a decis ca Oprea şi Caracaş să le plătească soţilor Dinte câte 5.000 de lei daune morale şi să retracteze de pe grupul de Facebook „Eşti din Popricani dacă....” comentariile făcute la adresa reclamanţilor. Postările au fost şterse între timp.

Judecătorul a motivat că fotografiile şi comentariile postate de cei doi tineri nu privesc „interesul general al comunităţii din Popricani”, iar demnitatea celor doi patroni a fost afectată. „Comentariile şi pozele publicate de cǎtre pârâţi au putut fi vizualizate de membri grupului şi au dat naştere, la rândul lor, altor comentarii din partea acestora. Astfel, o mare parte dintre clienţii societǎţii administrate de cǎtre reclamanţi au vǎzut publicaţiile pârâţilor, precum şi angajaţii societăţii administrate de reclamanţi, aspect ce reiese din declaraţia martorului C.D. A fost afectată astfel atât demnitatea reclamanţilor faţă de membrii comunităţii în care trăiesc, cât şi faţă de proprii angajaţi”, se arată în motivarea Judecătoriei.

 

Judecător: „Trebuia să cenzureze comentariile”

Instanţa a considerat că în fotografia postată de Emilian Oprea nu apare Constantin Dinte, totuşi „a fost prezentatǎ ca înfǎţişându-l pe acesta într-o manierǎ denigratoare”, iar Caracaş a folosit, fără acordul reclamanţilor, imaginea copilului lor minor, „însoţită de un comentariu injurios la adresa mamei lui”. Mai mult, în calitate de administrator, Oprea ar fi avut obligaţia să cenzureze comentariile rasiste şi să nu contribuie „prin publicarea unor astfel de comentarii la cauzarea unui prejudiciu moral reclamanţilor”

Prin conţinutul comentariilor jignitoare formulate la adresa reclamanţilor, prin fotografiile publicate, pârâţii au depăşit limitele libertăţii de exprimare şi au încǎlcat dreptul la viaţǎ privatǎ al reclamanţilor”, a concluzionat instanţa.

Magistraţii au respins însă acţiunea cu privire la Ilie Spînu, pentru că nu a fost dovedit faptul că un comentariu făcut de acesta l-ar fi vizat pe patronul Micedu Company.

Procesul urmează să fie reluat la Tribunalul Iaşi, după ce decizia Judecătoriei a fost atacată de ambele părţi. „Am contestat decizia instanţei. Am cerut daune”, a spus Constantin Dinte, contactat de REPORTER DE IAŞI. Oprea nu a putut fi contactat.

Facebook a ajuns în atenţia Curţii Supreme din România

Pagina de Facebook, spaţiu public

Potrivit unei hotărâri din 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profilul personal de Facebook constituie spaţiu public şi nu privat, chiar dacă este accesibil unui număr restrâns de persoane. Hotărârea a fost dată într-un dosar în care un fost director din Prefectura Mureş a contestat sancţiunea de 1.000 de lei primită de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru o postare făcută pe pagina sa personală de pe contul său de socializare. Anterior, în ianuarie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureş luase aceeaşi decizie. „Reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică. Profilul său personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putând distribui informaţiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunoştea", se arăta în decizia pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a fost ulterior contestată, fără succes, de fostul director.

 

Având în vedere că este un proces pe rol, nefinalizat, nu doresc să comentez în acest moment”

Magdalena Caracaş

 


Compania națională de zbor TAROM și-a șocat pasagerii care doresc să călătorească până la Sibiu.

 


Prețul de producție al Veolia este printre cele mai mici din țară, scutind Primăria de subvenții uriașe. Prin investiții și creșterea eficienței, gigacaloria produsă la Iași costă 308 lei și se vinde cu 265 lei. În 2011, CET Iași producea Gcal cu 401 lei, diferența fiind suportată de la bugetul local. În București, RADET e în colaps pentru că produce foarte scump, iar bugetul n-are de unde să-i mai acopere costurile uriașe. Producătorii de stat n-au interes să fie mai eficienți, pentru că primăriile le acoperă pierderile.

 

Reprezentanții Veolia Energie Iași spun că scăderea prețului gigacaloriei pentru populației, ce va intra în vigoare din martie, se datorează exclusiv investițiilor în eficientizare. În alte orașe, care nu au avut programe de investiții, ori au crescut prețurile căldurii livrate populației, ori au crescut sumele date de la bugetele locale pentru subvenții.