Le-au crescut de-au scăzut: 10% din totalul salariaților din Sănătate eu lefurile tăiate. „Creşterea” salariilor în sistemul sanitar: la Iaşi, 20% dintre angajaţii de la Spitalul de Copii, 30% dintre cei de la Pneumo şi 50% de la Spitalul Grajduri au avut lefuri mai mici de la 1 martie. Au fost cazuri în care s-au luat salarii mai mici cu 1.200-1.500 de lei faţă de luna precedentă. După ce, iniţial, s-a aratăt inflexibilă, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, zilele trecute, că „nu are nici o problemă” să facă modificări.
Modificările legislative din Legea salarizării au creat o adevărată isterie în sistemul sanitar ieşean. Mult trâmbiţatele creşteri salariale s-au transformat în diminuări ale veniturilor în momentul modificării regulamentului sporurilor. Cele mai mare pierderi salariale se înregistrează la Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Institutul de Psihiatrie „Socola“ şi Spitalul de Psihiatrie Grajduri. Venituri mai mici au avut şi asistentele, infirmierele şi brancardierii de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ şi de la „Sf. Spiridon“.
Le-au crescut de-au scăzut: 10% din totalul salariaților din Sănătate eu lefurile tăiate. „Creşterea” salariilor în sistemul sanitar: la Iaşi, 20% dintre angajaţii de la Spitalul de Copii, 30% dintre cei de la Pneumo şi 50% de la Spitalul Grajduri au avut lefuri mai mici de la 1 martie. Au fost cazuri în care s-au luat salarii mai mici cu 1.200-1.500 de lei faţă de luna precedentă. După ce, iniţial, s-a aratăt inflexibilă, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, zilele trecute, că „nu are nici o problemă” să facă modificări.
Modificările legislative din Legea salarizării au creat o adevărată isterie în sistemul sanitar ieşean. Mult trâmbiţatele creşteri salariale s-au transformat în diminuări ale veniturilor în momentul modificării regulamentului sporurilor. Cele mai mare pierderi salariale se înregistrează la Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Institutul de Psihiatrie „Socola“ şi Spitalul de Psihiatrie Grajduri. Venituri mai mici au avut şi asistentele, infirmierele şi brancardierii de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ şi de la „Sf. Spiridon“.
Guvernul le-a mai tăiat din avânt angajaților cu cele mai mari salarii din România. În continuare se câștigă mai mult la Ambulanță decât la SMURD, iar șefa UPU „Sf. Spiridon”, dr. Diana Cimpoeșu, nu-și explică. „Numărul de gărzi e mai mare la noi”, spun cei de la SAJ Iași. Creșterile semnificative sunt doar la medici: 15.000 de lei lunar, cu tot cu sporuri. Șoferii și asistentele rămân la 5.000-6.000 de lei, cât obținuseră în luna ianuarie.
Lichidările pe luna martie, luate în prima jumătate a lui aprilie, arată în continuare o diferență salarială între angajații Serviciului de Ambulanță (SAJ) și cei ai SMURD, în favoarea primilor. Ambele categorii rămân însă printre cei mai bine angajați din România.
Guvernul le-a mai tăiat din avânt angajaților cu cele mai mari salarii din România. În continuare se câștigă mai mult la Ambulanță decât la SMURD, iar șefa UPU „Sf. Spiridon”, dr. Diana Cimpoeșu, nu-și explică. „Numărul de gărzi e mai mare la noi”, spun cei de la SAJ Iași. Creșterile semnificative sunt doar la medici: 15.000 de lei lunar, cu tot cu sporuri. Șoferii și asistentele rămân la 5.000-6.000 de lei, cât obținuseră în luna ianuarie.
Lichidările pe luna martie, luate în prima jumătate a lui aprilie, arată în continuare o diferență salarială între angajații Serviciului de Ambulanță (SAJ) și cei ai SMURD, în favoarea primilor. Ambele categorii rămân însă printre cei mai bine angajați din România.
În şedinţa de din 7 septembrie 2016, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva lui Anton Dan, judecător în cadrul Curţii de Apel Iaşi.
Secţia a aplicat magistratului ieșean sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni” pentru „săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. t) teza a II-a din acelaşi act normativ, constând în „exercitarea funcţiei cu… gravă neglijenţă“, se arată în comunicatul CSM care nu oferă detalii clare privind faptele comise de judecător.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dan Anton a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de mai multe fapte de corupţie. Anton este pus sub acuzare şi pentru trafic de influenţă, dar şi pentru infracţiuni ce nu au legătură cu corupţia, cum ar fi violarea vieţii private.
