Sambata, 15 12 2018
Autoritățile anunță, cu surle și trâmbițe, că educația este prioritate națională, dar nu fac nimic pentru investiții în nevoi elementare ale unităților de învățământ de la țară. Viorel Chiriac are școală nouă, dar copiii sunt trimiși la niște latrine infecte, în care ți-e groază să intri. Toaletele din școală sunt închise cu cheia, femeia de serviciu deschizându-le doar la insistența REPORTER DE IAȘI. Directorul școlii afirmă că a fost o situație specială doar în ziua aceea, dar copiii îl contrazic: „Credeți că noi mințim? Nu avem voie să intrăm în toaletele noi”. O altă școală din sat e amenajată într-o casă bătrânească, cu camere de 9 mp, încălzite cu godine de tablă. În alt sat, o școală e în faza de proiect de 12 ani. Primarul cere bani de la Guvern: „Sunt niște etape pe care nu le putem depăși”.

La Școala Profesională din Dagâța, unde învață 335 de elevi, copiii sunt obligați să folosească pe post de toaletă un spațiu insalubru din curtea unității de învățământ, în condițiile în care în școală sunt 10 toalete în total, la parter și la etaj.

Autoritățile anunță, cu surle și trâmbițe, că educația este prioritate națională, dar nu fac nimic pentru investiții în nevoi elementare ale unităților de învățământ de la țară. Viorel Chiriac are școală nouă, dar copiii sunt trimiși la niște latrine infecte, în care ți-e groază să intri. Toaletele din școală sunt închise cu cheia, femeia de serviciu deschizându-le doar la insistența REPORTER DE IAȘI. Directorul școlii afirmă că a fost o situație specială doar în ziua aceea, dar copiii îl contrazic: „Credeți că noi mințim? Nu avem voie să intrăm în toaletele noi”. O altă școală din sat e amenajată într-o casă bătrânească, cu camere de 9 mp, încălzite cu godine de tablă. În alt sat, o școală e în faza de proiect de 12 ani. Primarul cere bani de la Guvern: „Sunt niște etape pe care nu le putem depăși”.

La Școala Profesională din Dagâța, unde învață 335 de elevi, copiii sunt obligați să folosească pe post de toaletă un spațiu insalubru din curtea unității de învățământ, în condițiile în care în școală sunt 10 toalete în total, la parter și la etaj.

Sunt inundaţii în ţară? Se „ocupă” ABA Prut – Bârlad: instituţia nu a implementat niciunul dintre proiectele europene vitale pentru siguranţa mai multor localităţi din Moldova. Patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană trebuiau să fie deja în execuție, dar directorii ABA Prut-Bârlad nici măcar n-au depus studiile la Bruxelles. Valoarea acestora este de 75 milioane de lei, dar suma totală ce poate fi accesată regional în acest domeniu, până în 2021, este de 100 milioane de euro. Proiectele sunt fix pentru prevenirea inundațiilor și pentru irigarea a zeci de mii de hectare de pământ agricol. Direcția de Ape Iași n-a făcut nicio investiție în 2018. Salariile directorilor sunt de 2.000 de euro, iar ale șefilor de servicii de 1.500 de euro și toți dorm prin birouri. Consultanții semnalează disperați: „Nu mișcă unul un deget, își bat joc de caietele de sarcini”.

 

Angajaţii Apelor Române de la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad (ABA Prut – Bârlad) stau cu banii europeni pe masă şi joacă la ruletă soarta unei regiuni întregi, lăsând-o la mila naturii: vine sau nu vine viitura. Dacă vine, ne-am ars.

Sunt inundaţii în ţară? Se „ocupă” ABA Prut – Bârlad: instituţia nu a implementat niciunul dintre proiectele europene vitale pentru siguranţa mai multor localităţi din Moldova. Patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană trebuiau să fie deja în execuție, dar directorii ABA Prut-Bârlad nici măcar n-au depus studiile la Bruxelles. Valoarea acestora este de 75 milioane de lei, dar suma totală ce poate fi accesată regional în acest domeniu, până în 2021, este de 100 milioane de euro. Proiectele sunt fix pentru prevenirea inundațiilor și pentru irigarea a zeci de mii de hectare de pământ agricol. Direcția de Ape Iași n-a făcut nicio investiție în 2018. Salariile directorilor sunt de 2.000 de euro, iar ale șefilor de servicii de 1.500 de euro și toți dorm prin birouri. Consultanții semnalează disperați: „Nu mișcă unul un deget, își bat joc de caietele de sarcini”.

 

Angajaţii Apelor Române de la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad (ABA Prut – Bârlad) stau cu banii europeni pe masă şi joacă la ruletă soarta unei regiuni întregi, lăsând-o la mila naturii: vine sau nu vine viitura. Dacă vine, ne-am ars.

În cinci ani de anchetă nu s-a putut demonstra că șpaga era mascată în consultanță. Aflat în vizorul procurorilor DNA din 2012, fostul manager al Spitalului „Parhon”, medicul Adrian Covic, a scăpat de acuzaţiile spălare de bani, abuz în serviciu şi luare de mită. Covic nu poate, însă, răsufla uşurat: este cercetat de Parchetul Curţii de Apel Iaşi pentru conflict de interese. Acuzația este de evaziune la o sumă încasată de peste 2 milioane de lei.

 

După cinci ani de anchetă, procurorii DNA au concluzionat: „Nu sunt probe”. Astfel, în cazul doctorului Adrian Covic, unul dintre cei mai renumiţi nefrologi din ţară, a mamei sale, Maria, a medicului Carmen Volovăţ, fost director medical la Spitalului „Dr. C.I. Parhon” şi a unor furnizori de produse şi servicii medicale, cauza a fost clasată pentru infracţiuni ca spălare de bani, abuz în serviciu, luare şi dare de mită sau complicitate la luare de mită.

În cinci ani de anchetă nu s-a putut demonstra că șpaga era mascată în consultanță. Aflat în vizorul procurorilor DNA din 2012, fostul manager al Spitalului „Parhon”, medicul Adrian Covic, a scăpat de acuzaţiile spălare de bani, abuz în serviciu şi luare de mită. Covic nu poate, însă, răsufla uşurat: este cercetat de Parchetul Curţii de Apel Iaşi pentru conflict de interese. Acuzația este de evaziune la o sumă încasată de peste 2 milioane de lei.

 

După cinci ani de anchetă, procurorii DNA au concluzionat: „Nu sunt probe”. Astfel, în cazul doctorului Adrian Covic, unul dintre cei mai renumiţi nefrologi din ţară, a mamei sale, Maria, a medicului Carmen Volovăţ, fost director medical la Spitalului „Dr. C.I. Parhon” şi a unor furnizori de produse şi servicii medicale, cauza a fost clasată pentru infracţiuni ca spălare de bani, abuz în serviciu, luare şi dare de mită sau complicitate la luare de mită.

Chirilă, trimis în judecată de DNA, schimbă organigramele ca să-și pună prietenii pe posture. Sinecura „şef la Serviciul de Pază” din Consiliul Judeţean naşte din nou orgolii. Vicepreşedintele Victor Chirilă (ALDE) vrea acest post pentru un coleg de partid care a mai ocupat funcţia. Ca să fie sigur, Chirlă l-a pus pe interimarul Podea să semneze o hârtie că nu va participa la concurs.

 

Serviciul Public Judeţean de Pază şi Protecţie Iaşi, din subordinea Consiliului Judeţean Iaşi, a fost transformat în Direcţie Judeţeană de Pază şi Protecţie Iaşi. Odată cu această modificare, apare în organigramă postul de director.

Chirilă, trimis în judecată de DNA, schimbă organigramele ca să-și pună prietenii pe posture. Sinecura „şef la Serviciul de Pază” din Consiliul Judeţean naşte din nou orgolii. Vicepreşedintele Victor Chirilă (ALDE) vrea acest post pentru un coleg de partid care a mai ocupat funcţia. Ca să fie sigur, Chirlă l-a pus pe interimarul Podea să semneze o hârtie că nu va participa la concurs.

 

Serviciul Public Judeţean de Pază şi Protecţie Iaşi, din subordinea Consiliului Judeţean Iaşi, a fost transformat în Direcţie Judeţeană de Pază şi Protecţie Iaşi. Odată cu această modificare, apare în organigramă postul de director.

Tevatură de prost gust în jurul unui post de importanţă vitală pentru siguranţa ieşenilor. Concediat în mai 2017, Nicolae Trofin, şeful de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Iaşi, a revenit în funcţie după ce a obţinut de la instanţă anularea deciziei. Este a doua oară în ultimii opt ani când lui Trofin i se desface contractul de muncă şi revine la Apele Române. Cazul său este incredibil: între 2012 şi 2016 a însumat 2 ani în concediu medical, aducând 97 de certificate medicale.

 

Tevatură de prost gust în jurul unui post de importanţă vitală pentru siguranţa ieşenilor. Concediat în mai 2017, Nicolae Trofin, şeful de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Iaşi, a revenit în funcţie după ce a obţinut de la instanţă anularea deciziei. Este a doua oară în ultimii opt ani când lui Trofin i se desface contractul de muncă şi revine la Apele Române. Cazul său este incredibil: între 2012 şi 2016 a însumat 2 ani în concediu medical, aducând 97 de certificate medicale.

 

Pagina 1 din 8

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top