În luna iubirii, Iulius Mall le propune ieșenilor să celebreze dragostea într-o manieră inedită, implicându-se într-o campanie socială, care îşi propune să doteze biblioteci școlare din mediul rural. „Din dragoste de carte”, clienții Iulius Mall îi pot ajuta pe copiii mai puţin norocoşi să păşească pe tărâmurile fermecate ale poveştilor și să le deschidă noi orizonturi de cunoaștere.

CUPOLA: Mihai Chirica a primit de la patronii Conest vilă și teren pe Tudor Neculai la prețuri de patru ori mai mici decât cele din piața reală. La schimb, Conest a tras țeapă Primăriei. Vila de pe Tudor Neculai a fost construită de Conest cu 37.000 de euro. I-au vândut-o lui Chirica cu doar 39.000 de euro. Pentru că nu putea justifica banii, actualul primar a declarat la notar că i-a primit sub formă de donație de la unchiul său, Vasile Chirica. Acesta nu dispunea de resursele financiare necesare pentru a face această donație. Și terenul de sub vilă Chirica l-a primit tot de la fiica lui Ioan Melinte, fost asociat la Conest, la un preț simbolic: 4,5 euro/mp. Exact atunci, în 2011, patronii Conest închiriază de la Primărie 531 mp de spațiu comercial pe Bd. Independenței. Au tras țeapă, n-au plătit chiria, iar Primăria condusă de Mihai Chirica s-a înscris la masa credală la 6 zile de la expirarea termenului. Datornicii din Iași sunt vânați de Primărie dar nu și cei din anturajul lui Mihai Chirica.

Piesele se potrivesc una câte una și alcătuiesc un tablou aproape ireal. Combinațiile dintre Mihai Chirica, actual primar, și „prietenii” Conest, Viorel Cozma și Ioan Melinte sunt un du-te vino continuu între interesele personale, cele de grup și afaceri cu bani publici.

CUPOLA: Mihai Chirica a primit de la patronii Conest vilă și teren pe Tudor Neculai la prețuri de patru ori mai mici decât cele din piața reală. La schimb, Conest a tras țeapă Primăriei. Vila de pe Tudor Neculai a fost construită de Conest cu 37.000 de euro. I-au vândut-o lui Chirica cu doar 39.000 de euro. Pentru că nu putea justifica banii, actualul primar a declarat la notar că i-a primit sub formă de donație de la unchiul său, Vasile Chirica. Acesta nu dispunea de resursele financiare necesare pentru a face această donație. Și terenul de sub vilă Chirica l-a primit tot de la fiica lui Ioan Melinte, fost asociat la Conest, la un preț simbolic: 4,5 euro/mp. Exact atunci, în 2011, patronii Conest închiriază de la Primărie 531 mp de spațiu comercial pe Bd. Independenței. Au tras țeapă, n-au plătit chiria, iar Primăria condusă de Mihai Chirica s-a înscris la masa credală la 6 zile de la expirarea termenului. Datornicii din Iași sunt vânați de Primărie dar nu și cei din anturajul lui Mihai Chirica.

Piesele se potrivesc una câte una și alcătuiesc un tablou aproape ireal. Combinațiile dintre Mihai Chirica, actual primar, și „prietenii” Conest, Viorel Cozma și Ioan Melinte sunt un du-te vino continuu între interesele personale, cele de grup și afaceri cu bani publici.

Gherghina Vasilescu, o femeie în vârstă de 93 de ani din Saelele, județul Teleorman, a donat pentru Catedrala Mântuirii Neamului 10.000 de lei, deşi are o pensie de doar 500 de lei pe luna. Bătrâna spune că mănâncă doar o dată pe zi, pentru că aşa se simte bine, dar şi pentru că are pensia foarte mică.

România va dona Republicii Moldova 96 de microbuze destinate transportului elevilor, donația urmând să fie concretizată în cadrul ședinței în format restrâns a guvernelor celor două țări, care se va desfășura joi, la Piatra Neamț, a anunțat premierul Sorin Grindeanu.

„Sunt lucruri concrete pe care le vom decide în ședința noastră comună de mâine, de la Piatra Neamț. Unul dintre ele este cel legat de donația pe care România o face către Republica Moldova — cele 96 de microbuze destinate transportului elevilor”, a declarat Grindeanu, miercuri, la începutul ședinței de Guvern.

Animăluțe pentru copii și uniforme elegante pentru angajați, la spectacole. Intrarea în Ateneu a devenit spaţiu pentru expoziţii permanente. Sala de spectacole este cu totul altceva decât înainte de renovare: „Când veneam înainte aici credeam că am ajuns la Finanțe să plătesc impozite”. Sală de dans inspirată din sălile de repetiții de la Moscova.

Cu fonduri suficiente, cu sprijin de la Primărie și cu ideile unui director care a aplicat inversul proverbului „ce ție nu-ți place, altuia nu face”: fă ce vrei să vezi tu acolo, ca spectator. Ateneul Iași s-a transformat radical în mai puțin de un an.

Animăluțe pentru copii și uniforme elegante pentru angajați, la spectacole. Intrarea în Ateneu a devenit spaţiu pentru expoziţii permanente. Sala de spectacole este cu totul altceva decât înainte de renovare: „Când veneam înainte aici credeam că am ajuns la Finanțe să plătesc impozite”. Sală de dans inspirată din sălile de repetiții de la Moscova.

Cu fonduri suficiente, cu sprijin de la Primărie și cu ideile unui director care a aplicat inversul proverbului „ce ție nu-ți place, altuia nu face”: fă ce vrei să vezi tu acolo, ca spectator. Ateneul Iași s-a transformat radical în mai puțin de un an.

Duminică, 27 noiembrie a.c.  începând cu ora 18.00 în Sala Mare de Spectacole „Radu Beligan” a Ateneului din Iași va avea loc un eveniment aflat sub auspiciul sărbătoririi Zilei Naționale a românilor, 1 Decembrie, denumit ONOARE, PATRIE ȘI UNIRE.

Evenimentul va fi onorat de participarea Corului Academic „Gavril Musicescu” al Filarmonicii „Moldova” Iași, a Muzicii Reprezentative a Armatei, și a trupei de actori de la Ateneului din Iași. Cu toții își vor da concursul pentru a realiza un eveniment care, dincolo de a fi menit dragostei de țară, să unească sufletele românești și să releveze  o calitate ce a caracterizat mereu poporul român: altruismul.

A fugit cu banii strânşi la un concert caritabil pentru victimele din „Colectiv”, dar nimeni nu a făcut nimic să îl tragă la răspundere. Este vorba despre impresarul Sorin Săraru care, deşi nu a dat victimelor banii colectați din bilete la concertul Angelei Gheorghiu din noiembrie 2015, continuă să organizeze evenimente. Are probleme financiare se scuză impresarul.

Potrivit tolo.ro, spectacolul a avut loc pe 29 noeimbrie 2015. Din donații directe s-au strâns atunci 200.000 de lei, iar din vânzarea biletelor echivalentul a 50.000 de euro. Totuși, această ultimă sumă nu a mai ajuns niciodată la victime.

„Am o fată, Ioana, de vârsta celor din club. Mi-am imaginat cum ar fi să fiu în locul lor, cu viața Ioanei atârnând de un fir de ață. Mi-am rugat prietenii, pe oamenii de la casa regală a României, pe toți să vină să cumpere bilete”, a povestit Angela Gheorghiu.

Soprana a povestit că reprezentanta ei în România și PR-istul ei i-au recomandat fundația Andreei Marin pentru acest eveniment.

„Andreea a fost extrem de riguroasă și de corectă cu fiecare detaliu”, a povestit reprezentanta Angelei Gheorghiu, Sorana Savu.

Cei de la fundație susțin că nu-l cunoșteau pe Săraru, cel care avea să nu mai dea banii niciodată răniților din „Colectiv”. Acesta a argumentat că nu a dat banii pentru că are probleme financiare.

„<Indisponibilizarea> financiară a lui nu s-a văzut în activitatea lui pentru că a organizat câteva evenimente importante după evenimentul caritabil, cum ar fi concert lui Hrușcă. S-a mișcat anul ăsta, dar nu a dat un leu, deși justiția îl obligă, pentru că fundația Andreei Marin l-a dat în judecată. Și ei erau uluiți că s-a ajuns aici.

El a derulat afacerile pe alte firme. Angela Gheorghiu spunea că e o chestiune de onorare, deci Justiția trebuie să se pronunțe, iar victimele din „Colectiv” nu trebuie să fie victime din nou ale unui om lipsit de conștiință. Deja e mult prea mult. Hoție cu banii donați pare prea mult până și pentru România”, a susținut Cătălin Tolontan.

(Sursa: b1.ro)

Ambasada Rusiei în România a transmis, pe Facebook, că un român a adus în nume propriu suma de 19,19 lei româneşti, 4,41 euro, 0,31 dolari SUA, 200 de yeni japonezi şi 200 de woni sud-coreeni.

Gestul a fost făcut pentru a rambursa Ambasadei o parte din suma donată pentru achiziţionarea operei „Cuminţenia Pământului".

Oficialii ruşi precizează că suma primită de la cetăţeanul român va fi donată tot pentru opera lui Brâncuşi.

În urmă cu câteva zile, Ambasada Rusiei a fost în centrul unei controverse, după ce a publicat pe pagina de Facebook un clip în care prezenta cum România s-a „reconstruit" cu ajutorul Uniunii Sovietice şi cum cele două armate au luptat pentru „Independenţa României".

Filmul era însoţit de anunţul că Ambasada Rusiei va dona 100 de euro pentru cumpărarea operei.

Mesajul publicat de Ambasadă cu privire la donația primită de la un român:

„Referitor la donația Ambasadei în campania privind subscripția publică națională pentru achiziția operei „Cumințenia Pământului” a sculptorului Constantin Brâncuși

În seara zilei de 27 septembrie 2016 la Ambasada s-a adresat un cetățean român care a transmis în numele propriu o sumă de bani a cărei valoare el însuși nu a putut să precizeze. Potrivit dânsului, el a făcut acest lucru pentru a rambursa Ambasadei o parte din suma donată de către noi în campania privind subscripția publică națională pentru achiziția operei „Cumințenia Pământului” a sculptorului Constantin Brâncuși.

Am numărat banii aduși de către această persoană și s-a dovedit că dânsul a transmis 19,19 lei românești, 4,41 euro, 0,31 dolari SUA, 200 de yeni japonezi și 200 de woni sud-coreeni.

Pornind de la aprecierea pozitivă acordată de MAE al României, în ceea ce privește donația modestă a Ambasadei ruse în recuperarea patrimoniului național român, am luat decizia de a trimite acești bani în fondul menționat. Luând în considerare faptul că au fost multe monede străine de diferită valoare, această procedură, cel mai probabil, va dura mai mult timp.

Suntem recunoscători tuturor cetățenilor români neindeferenți care au apreciat în mod corect poziția Ambasadei drept cea care urmărește îmbunătățirea relațiilor noastre, căutarea interpretării pozitive reciproc acceptabile a istoriei noastre comune și aici, bineînțeles, cuvântul ponderabil trebuie să fie spus de experții Comisiei comune de istorici ruso-române.

Sperăm că dezbaterea destul de emoțională care fără nicio intenție din partea noastră a început în societatea românească va contribui nu numai la o mai bună înțelegere a istoriei noastre comune, dar, de asemenea, și la construirea de noi relații pragmatice de bună vecinătate între țările noastre.”

(Sursa: Știrile Pro TV)