Joi, 26 04 2018
NO DNA’S LAND: În afară de nişte şmenuri cu fonduri europene, procurorii anticorupţie nu prea au găsit/căutat ilegalităţi prin primăriile de la ţară. Fostul consilier local Florin Vornicu înşiră ca pe aţă nelegiuiri comise de primarul PSD Mihai Bălan. Aduce în sprijinul său un raport al Curţii de Conturi care a găsit mai multe nereguli în scriptele Primăriei: concursuri „cu cântec”, plăţi făcute aiurea sau achiziţii fără temei legal. Cea mai gravă acuzaţie se referă la cumpărarea la suprapreţ a unui teren pentru un iarmaroc care însă n-a mai fost amenajat. Bălan afirmă că Vornicu e „mânat în luptă” de faptul că nu l-a angajat în Primărie. Cei doi au fost colegi de partid, dar acum Vornicu este în PNL.

 

Un fost consilier local PSD din Bârnova susţine că primarul localităţii, Mihai Bălan, a comis mai multe ilegalităţi din 2016, de când a câştigat mandatul. Florin Vornicu îl acuză pe primar că a aprobat o serie de cheltuieli fictive, că a umflat preţul unui teren achiziţionat de Primărie, imobil care nu este folosit, a aprobat cheltuirea unor sume de bani pentru reparaţia unor utilaje aflate în garanţie şi multe alte nereguli.

NO DNA’S LAND: În afară de nişte şmenuri cu fonduri europene, procurorii anticorupţie nu prea au găsit/căutat ilegalităţi prin primăriile de la ţară. Fostul consilier local Florin Vornicu înşiră ca pe aţă nelegiuiri comise de primarul PSD Mihai Bălan. Aduce în sprijinul său un raport al Curţii de Conturi care a găsit mai multe nereguli în scriptele Primăriei: concursuri „cu cântec”, plăţi făcute aiurea sau achiziţii fără temei legal. Cea mai gravă acuzaţie se referă la cumpărarea la suprapreţ a unui teren pentru un iarmaroc care însă n-a mai fost amenajat. Bălan afirmă că Vornicu e „mânat în luptă” de faptul că nu l-a angajat în Primărie. Cei doi au fost colegi de partid, dar acum Vornicu este în PNL.

 

Un fost consilier local PSD din Bârnova susţine că primarul localităţii, Mihai Bălan, a comis mai multe ilegalităţi din 2016, de când a câştigat mandatul. Florin Vornicu îl acuză pe primar că a aprobat o serie de cheltuieli fictive, că a umflat preţul unui teren achiziţionat de Primărie, imobil care nu este folosit, a aprobat cheltuirea unor sume de bani pentru reparaţia unor utilaje aflate în garanţie şi multe alte nereguli.

Patronii unui restaurant din judeţul Iaşi s-au plâns procurorilor de la Crimă Organizată că unul dintre ospătari i-ar fi lăsat fără aproape 100.000 de lei. Folosindu-se de programul cu ajutorul căruia se ţinea o evidenţă a gestiunii, bărbatul ar fi şters mai multe note de plată şi şi-ar fi băgat banii în buzunar.

Un ospătar din Hârlău este acuzat de patronii restaurantului la care a lucrat trei ani că şi-ar fi însuşit frecvent bani din încasări. Tânărul ar fi reuşit, în perioada aprilie 2014- martie 2017, să-şi “sporească veniturile” cu 97.192 de lei. Administratorii firmei la care a fost angajat au făcut o plângere penală la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi pentru delapidare, acces ilegal la un sistem informatic şi alterarea integrităţii datelor informatice.

 

Ştergea notele de plată

La începutul anului trecut, patronii şi-ar fi dat seama de anumite nereguli, după ce şi-au mutat activitatea pe o altă firmă şi au preluat şi bazele de date informatice din gestiune. Aceştia ar fi constatat că în perioada în care ospătarul O.A. (31 de ani) ar fi lucrat în cadrul celor două firme ar fi “şters în mod frecvent notele de plată în sistemul de gestiune Nexus Restaurant”, ultima operaţiune făcând-o în 12 martie 2017.

Tânărul s-ar fi folosit de parola administratorului de sistem, fără acordul acestuia. “Aşa cum se observă şi din documentele listate în urma verificărilor făcute la sistemul informatic de gestiune al restaurantului, în urma folosirii pe nedrept a parolei şi accesului ilegal la sistemul Nexus Restaurant numitul O.A. a şters fără drept, în repetate rânduri, notele de plată, modificând încasările în gestiune şi însuşindu-şi pe nedrept contravaloarea lor (faptă ce a lăsat urme vizibile în sistemul informatic)”, se arată în plângerea depusă la DIICOT Iaşi.

 

A plătit o parte din bani

După ce a fost deconspirat, ospătarul i-ar fi cerut angajatorului, pe 19 martie 2017, aprobarea încetării activităţii cu acordul părţilor, solicitarea fiindu-i respinsă. Reprezentanţii firmei l-au convocat însă, în mai 2017, în vederea cercetării disciplinare, însă fostul angajat nu s-a prezentat şi ar fi susţinut că nu mai lucrează la firmă de două luni.

Potrivit patronilor restaurantului, fostul angajat a negat în scris faptele de care este acuzat, dar verbal acesta le-ar fi recunoscut şi ar fi achitat în contul administratorului 11.347 de lei, acoperind parţial prejudiciul. Astfel, tânărul ar mai avea de restituit 85.845 de lei, susţine fostul angajator în plângerea depusă la DIICOT Iaşi. “Aşteptăm ca organele statului să-şi facă treaba cu celeritate”, a precizat avocatul Robert Amuntencei, cel care îi reprezintă pe administratorii firmei. Fostul angajat al restaurantului nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere. Procurorii DIICOT Iaşi vor decide în urma cercetărilor dacă îl vor trimite sau nu în judecată pe tânăr.

Dosar inedit pe masa judecătorilor ieşeni. O familie din Iaşi a cerut 5.000 de lei despăgubiri în instanţă de la vecinii lor, după ce au avut un conflict cu aceştia.

 

Expresii jignitoare, ofensatoare”

Victoria şi Marian P. s-au plâns că familia care locuieşte lângă ei li “s-a adresat, într-o manieră defăimătoare, utilizând cuvinte şi expresii jignitoare, ofensatoare”.

Reclamanţii susţin că Alina şi Constantin T. i-ar fi acuzat că au aruncat gunoiul în curtea acestora, aspecte care ar fi reprezentat doar un pretext pentru declanşarea scandalului. Ca probe, Victoria şi Marian P. au adus o înregistrare făcută cu telefonul mobil în care ar fi surprins o parte din insultele şi ameninţările unuia dintre vecini. Acesta din urmă a arătat însă în instanţă că expresiile jignitoare pe care le-a folosit nu ar fi fost adresate familiei care locuieşte lângă el, “astfel încât nu ar fi putut produce stări de intimidare, denigrare ori de angoasă, nelinişte sau chiar inferioritate”.

 

Nu l-au crezut

Judecătoria Iaşi a decis ca doar Constantin T. să plătească 2.000 de lei daune morale vecinului său, Marian P., pentru că i-a adresat cuvinte jignitoare şi obscene. Instanţa a subliniat că, în mod clar, există un conflict între cele două familii, dar nu s-a putut stabili de la ce a plecat acesta. “Pârâtul este înregistrat în momentul în care adresează injurii şi cuvinte obscene reclamantului care realiza această înregistrare, fiind neîntemeiată apărarea formulată prin întâmpinare potrivit căreia cuvintele erau adresate într-un spaţiu privat şi nu aveau ca destinatari reclamanţii din prezenta cauză” , se arată în motivarea sentinţei Judecătoriei Iaşi. Decizia instanţei nu este însă definitivă, ci poate fi atacată cu apel.

Cele două familii nu au putut fi contactate pentru a-şi spune punctul de vedere.

Daune pentru postările de pe Facebook

Judecătora Iaşi a obligat doi tineri din comuna Popricani să plătească 10.000 de lei daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport pe un grup de pe Facebook. Scandalul din localitate ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Emilian Oprea, moderator al grupului “Eşti din Popricani dacă…”, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii Marianei şi a lui Constantin Dinte într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Pentru aceste afirmaţii, administratorii firmei au cerut 100.000 de lei depăgubiri. Procesul va fi reluat la Tribunalul Iaşi pe 12 februarie, după ce ambele părţi au făcut apel.

 

Dosar inedit pe masa judecătorilor ieşeni. O familie din Iaşi a cerut 5.000 de lei despăgubiri în instanţă de la vecinii lor, după ce au avut un conflict cu aceştia.

 

Expresii jignitoare, ofensatoare”

Victoria şi Marian P. s-au plâns că familia care locuieşte lângă ei li “s-a adresat, într-o manieră defăimătoare, utilizând cuvinte şi expresii jignitoare, ofensatoare”.

Reclamanţii susţin că Alina şi Constantin T. i-ar fi acuzat că au aruncat gunoiul în curtea acestora, aspecte care ar fi reprezentat doar un pretext pentru declanşarea scandalului. Ca probe, Victoria şi Marian P. au adus o înregistrare făcută cu telefonul mobil în care ar fi surprins o parte din insultele şi ameninţările unuia dintre vecini. Acesta din urmă a arătat însă în instanţă că expresiile jignitoare pe care le-a folosit nu ar fi fost adresate familiei care locuieşte lângă el, “astfel încât nu ar fi putut produce stări de intimidare, denigrare ori de angoasă, nelinişte sau chiar inferioritate”.

 

Nu l-au crezut

Judecătoria Iaşi a decis ca doar Constantin T. să plătească 2.000 de lei daune morale vecinului său, Marian P., pentru că i-a adresat cuvinte jignitoare şi obscene. Instanţa a subliniat că, în mod clar, există un conflict între cele două familii, dar nu s-a putut stabili de la ce a plecat acesta. “Pârâtul este înregistrat în momentul în care adresează injurii şi cuvinte obscene reclamantului care realiza această înregistrare, fiind neîntemeiată apărarea formulată prin întâmpinare potrivit căreia cuvintele erau adresate într-un spaţiu privat şi nu aveau ca destinatari reclamanţii din prezenta cauză” , se arată în motivarea sentinţei Judecătoriei Iaşi. Decizia instanţei nu este însă definitivă, ci poate fi atacată cu apel.

Cele două familii nu au putut fi contactate pentru a-şi spune punctul de vedere.

Daune pentru postările de pe Facebook

Judecătora Iaşi a obligat doi tineri din comuna Popricani să plătească 10.000 de lei daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport pe un grup de pe Facebook. Scandalul din localitate ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Emilian Oprea, moderator al grupului “Eşti din Popricani dacă…”, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii Marianei şi a lui Constantin Dinte într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Pentru aceste afirmaţii, administratorii firmei au cerut 100.000 de lei depăgubiri. Procesul va fi reluat la Tribunalul Iaşi pe 12 februarie, după ce ambele părţi au făcut apel.

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis joi că DNA are termen până la 1 mai să finalizeze ancheta în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, în care fostul ministru de Interne Gabriel Oprea este urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

Instanţa supremă a admis o contestaţie depusă de familia poliţistului Gigină, care s-a plâns de faptul că ancheta DNA durează de prea mult timp.

Avocatul Daniel Ionaşcu a declarat că familia Gigină nu aduce reproşuri procurorului de caz de la DNA, ci doreşte un termen rezonabil, de trei luni, pentru finalizarea anchetei şi trimiterea dosarului în instanţă.

De cealaltă parte, DNA susţine că în dosarul privind moartea poliţistului Bogdan Gigină cercetările s-au prelungit deoarece s-a aşteptat declasificarea unor documente, dar şi pentru că părţile au cerut audierea unui număr foarte mare de persoane.

La proces a asistat şi Cornel Gigină, tatăl poliţistului Bogdan Gigină, care a adus acuzaţii fostului ministru Gabriel Oprea.

„S-au spus în instanţă nişte aberaţii, precum că motociclistul trebuie să aibă ştergător, că există pe degetul drept, la manşă, un ştergător. Nişte aberaţii. Domnul ministru de Interne (Gabriel Oprea – n.r.) este afectat psihic din cauza medierii. Eu am spus: ‘Să nu dea Dumnezeu să vă moară copilul, să vedeţi cât de afectat emoţional sunteţi!’. Dânsul este afectat emoţional mediatic? Nu se poate aşa ceva. (…) S-a vorbit despre expertiza motocicletei. Ce expertiză să facă la firma BMW? Motocicleta este cumpărată de acolo, este reparată acolo şi expertiza se face la aceeaşi firmă. Cât de just şi de corect poate fi acest lucru?”, a spus Cornel Gigină.

Întrebat de jurnalişti dacă Oprea ar fi putut să dea ordin ca motocicleta condusă de fiul lui să nu facă parte din coloana oficială, Cornel Gigină a răspuns: „Binenţeles. Putea să spună. Dânsul era zeu. Dânsul comanda tot. De la el în jos nimeni nu putea să mişte nimic. Nicio centimă. Toată lumea îi ştia de frică”.

De asemenea, Cornel Gigină a fost întrebat dacă Oprea era interesat de cei care făceau parte din coloana oficială.

„Nu îl interesa. Pe el îl interesa să ajungă foarte urgent. De aceea s-a şi cerut motocicletă în ultimele trei luni, ca să îi deschidă coloana. Eu nu uit că dimineaţa, la schimbul 1, am fost şi i-am asigurat traseul. Nu uit când a cerut prin staţie ca de la Târgovişte până la Ministerul de Interne să facă 35 de minute. Şi cu viteza de 84 km/h nu sunt de acord, care s-a stabilit prin expertiză. Probabil că s-a luat la global, nu atipic pe porţiune. Avea peste 100 km/h. Eu am fost la el în delegaţii şi cunosc toate ordinele care se dădeau prin staţie şi telefonic. Cum se ţipa în staţie şi telefon să se facă traseul ministrului de Interne. Nu avea traseu asigurat nici preşedintele, nici premierul la acea vreme, cum avea traseul ministrul de Interne”, a susţinut tatăl poliţistului.

Cornel Gigină a spus că poliţiştii din coloana oficială ar fi avut de suferit dacă Oprea nu ajungea la timp.

„Binenţeles că erau consecinţe. Se raporta ierarhic la comanda Brigăzii Rutiere şi de acolo se luau măsuri. Au fost schimbaţi şi conducătorii auto şi motocicliştii. Noi uităm un lucru: cu două săptămâni înainte, un coleg din coloana oficială a avut accident cu motocicleta. Despre acest lucru s-a uitat. De atunci se puteau lua măsuri şi să se îndepărteze motocicleta”, a adăugat Cornel Gigină.

În decembrie 2016, DNA anunţa că a dispus efectuarea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă faţă de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, faţă de firma General MPM Impex SRL, faţă de Petre Mazilu, administrator al acesteia, şi faţă de Adrian Corcodel, şeful echipei care efectua lucrări în zona în care s-a produs accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină.

Potrivit DNA, în seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19,00, agentul de poliţie Bogdan Gigină a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care i-au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, Bogdan Gigină făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a fostului ministru Gabriel Oprea.

Anchetatorii arată că poliţistul circula cu o viteză de 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie. Dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare determină concluzia că poliţistul nu a văzut obstacolele de pe carosabil (amenajările rutiere temporare) înainte de a intra în contact cu primul dintre acestea.

Procurorii mai susţin că Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul conferit de funcţia sa şi cu încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, cauză care a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul lui Bogdan Gigină. (Agerpres/ FOTO romania-actualitati.ro)

Magistraţii de la Tribunalul Vaslui au decis, marţi, reluarea de la zero a procesului în care 22 de vameşi de la Vama Albiţa erau judecaţi pentru fapte de corupţie.

Decizia vine după ce judecătorul care a instrumentat dosarul vameşilor a plecat la o altă instanţă, exact înainte de ultimul termen din proces.

„Potrivit unei hotărâri CEDO, neaudierea directă a inculpatului şi a martorilor de către noul judecător învestit cu soluţionarea cauzei după schimbarea componenţei completului atrage o încălcare a dreptului la un proces echitabil”, a declarat avocatul Oana Iovu.

Noul judecător a decis readministrarea probatoriului, strategie pe care apărătorii o aveau oricum pregătită. Astfel, atât inculpaţii, cât şi sute de martori urmează să fie reaudiaţi.

În urmă cu patru ani, 22 vameşi de la Albiţa au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, pentru fapte de corupţie. La momentul respectiv, în urma unor descinderi la domiciliile acestora, au fost ridicaţi saci cu bani, sumele neputând fi justificate de vameşi. 18 persoane au fost arestate, ulterior ele fiind eliberate şi plasate sub control judiciar.

Dintre toate persoanele trimise în judecată pentru fapte de corupţie, una singură a admis acuzaţiile şi a cerut să fie judecată în baza acordului de recunoaştere. (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)

S-au făcut audieri, dosarul s-a mutat de la DNA Iași la Parchetul Hârlău dar nu s-a ajuns la un final: clasare sau trimitere în judecată. Primarul din Plugari spune că samsarii nu lucrează cu autoritățile și că pământul va fi dat oamenilor, tocmai încheindu-se procesul cu ADS. Patronul SC Cotnari spune că sunt niște acuzații gratuite.

Un consilier local, Adrian Ciubotariu, din comuna ieșeană Scobinți, acuză DNA Iași de tergiversarea unui dosar în care este anchetat modul în care peste 133 de hectare, ce urmau să ajungă în posesia mai multor persoane, școli și parohii, au ajuns până la urmă la Casa de Vinuri Cotnari, firmă ce îi aparține lui Victor Deleanu, fiul șefului de la SC Cotnari, Constantin Deleanu.

Din aprilie 2015, dosarul a fost la DNA Iași. De anchetă s-a ocupat ofițerul judiciar Lucian Mursa, fratele primarului din Plugari, Paul Mursa. În primăvara anului 2016, am fost chemat să dau declarații. I-am spus domnului Lucian Mursa că ar fi în conflict de interese deoarece fratele său este primar la Plugari. După mai bine de un an și jumătate de la deschiderea dosarului, DNA a decis să-și decline competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău“, spune Adrian Ciubotariu.

La Hârlău, procurorul de caz i-a dat asigurări lui Ciubotariu că va soluționa cât mai repede acest dosar, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Suntem în decembrie 2017 și procurorul mi-a zis că nu a apucat încă să se ocupe de acest dosar. Mi se pare o mușamalizare“, adaugă Ciubotariu.

 

Acuze la adresa primarului Mursa

Mai mult consilierul local consideră că trecerea terenurilor în proprietatea SC Cotnari s-a făcut cu știința primarului din Plugari, Paul Mursa. „Unele titluri de proprietate pentru terenuri au fost emise de Comisia de Fond Funciar de la Plugari de când Paul Mursa este primar. Sunt cazuri în care oamenii nici nu au știut că li s-au vândut terenurile. Totuși, primarul Paul Mursa nu este anchetat în acest dosar“, susține Ciubotariu.

 

Ce s-a întâmplat

În 2012, Comisia judeţeană de fond funciar decide ca 133,49 de hectare de teren să fie radiate de la comuna Scobinţi şi trecute la comuna Plugari, pentru împroprietărirea mai multor persoane, şcoli şi biserici.

Aproximativ 82 de hectare, în mare parte cultivate cu vie, trebuiau să ajungă în posesia a nouă persoane din comuna Scobinţi. „Aceste persoane nu şi-au primit terenurile. Unii sunt decedaţi, cum este cazul lui Vasile Halacu, alţii sunt plecaţi de mult timp din ţară şi fie nu au moştenitori, fie aceştia nu s-au interesat de terenurile pe care trebuiau să le primească, aşa cum este cazul lui Sextil Vasiliu sau Caliopi Vasilescu“, explică Adrian Ciubotariu.

 

Câțiva lei sau nimic

Adrian Ciubotariu mai zice că terenurile au fost tranzacţionate de Cătălin Sandu, un samsar imobiliar şi au ajuns la Agrofruct Plugari SA.

În 2012, Costică Ciobanu s-a dus să-şi ia terenul primit prin hotărâre, aproximativ un hectar de teren, din totalul de 4,2 hectare cât avea de primit împreună cu alte rude. El avea terenul în satul Bădeni, dar a fost nevoit să se ducă la Plugari. Acolo, îl aştepta «samsarul» Cătălin Sandu, care i-a propus ca în schimbul terenului să primească suma de 1.600 de euro. Ciobanu nu a acceptat banii, dar nici terenul nu l-a mai primit“, explică Adrian Ciubotariu.

Primarul Mursa recunoaște că mai mulți „samsari imobiliari“ au interese în zonă, însă spune că nu are ce să le facă deoarece totul este legal: „Vin tot felul de oameni și insistă să fie puși în posesie, dar nu avem ce face.“

 

Terenuri date fără act de proprietate

O adevărată telenovelă s-a întâmplat în cazul a peste 11 hectare de teren pe care le-a moștenit Traian Gagea și nepotul acestuia, Mihai Gagea. Traian Gagea avea titlu de proprietate pe terenul din Scobinți încă din 2004. În 2012, terenul a fost trecut pe numele lui Mihai Gagea și mutat la Plugari. Mai mult Gagea i-a dat o procură lui Cătălin Sandu pentru a vinde terenul. După ce titlul de proprietate a lui Traian Gagea a fost desființat, acesta s-a adresat instanței. Mihai Gagea este pus acum în postura de a restitui suma primită pe teren, aproximativ 116.000 de lei, de la Daniel Mihai, un interpus al lui Cătălin Sandu.

Toate actele au fost făcute pe numele lui Mihai Gagea cu știința primarului Mursa, tocmai pentru ca acel teren să ajungă într-un final la Cotnari“, susține consilierul local Adrian Ciubotariu.

 

Școlile şi bisericile plimbate

Din totalul de 133,49 de hectare, 31,64 de hectare au revenit la cinci parohii din comuna Scobinţi, iar 20 de hectare la patru şcoli din aceeaşi comună.

Nici şcolile din Scobinţi, Bădeni, Sticlărie şi Zagavia şi nici parohiile din Scobinţi, Bădeni, Feteşti, Sticlărie şi Zagavia nu au fost puse în posesie“, precizează Ciubotariu.

Primarul Paul Mursa susține că punerea în posesie a unor persoane, a școlilor și parohiilor nu s-a putut face deoarece primăria s-a aflat în proces pentru 60 de hectare cu ADS.

Noi am câștigat acel proces și urmează să punem în posesie persoanele care au de primit terenuri. În ceea ce privește școlile și parohiile, precum și câteva persoane din Scobinți, acestea vor primi, până la urmă, terenurile, de la primăria Scobinți“, zice Mursa.

Terenurile sunt la Casa de Vinuri Cotnari

Potrivit consilierului local, mare parte din suprafaţa de teren a ajuns la Casa de Vinuri Cotnari.

În 2000, Agenţia Domeniilor Statului a concesionat către SC Cotnari o suprafaţă de aproximativ 147 de hectare, potrivit documentelor. În 2011, în urma acţiunilor intreprinse în instanţă de proprietarii unor terenuri, concesiunea a fost reziliată. Casa de Vinuri Cotnari a primit înapoi cele 147 de hectare de la Agrofruct, o fostă societate de stat. În 2011, primăria comunei Scobinţi a solicitat 147,01 hectare, dar a primit doar 133,49 de hectare de teren. Diferenţa de aproape 14 hectare a fost acordată ulterior de Comisia Locală de Fond Funciar, din Scobinţi, printr-o altă hotărâre“, zice consilierul local.

Preşedintele directoratului SC Cotnari, Constantin Deleanu, neagă acvuzațiile aduse și susține că Adrian Ciubotariu este influențat. „Nu răspund la niște acuzații aduse de cineva care ne atacă gratuit.“

S-au făcut audieri, dosarul s-a mutat de la DNA Iași la Parchetul Hârlău dar nu s-a ajuns la un final: clasare sau trimitere în judecată. Primarul din Plugari spune că samsarii nu lucrează cu autoritățile și că pământul va fi dat oamenilor, tocmai încheindu-se procesul cu ADS. Patronul SC Cotnari spune că sunt niște acuzații gratuite.

Un consilier local, Adrian Ciubotariu, din comuna ieșeană Scobinți, acuză DNA Iași de tergiversarea unui dosar în care este anchetat modul în care peste 133 de hectare, ce urmau să ajungă în posesia mai multor persoane, școli și parohii, au ajuns până la urmă la Casa de Vinuri Cotnari, firmă ce îi aparține lui Victor Deleanu, fiul șefului de la SC Cotnari, Constantin Deleanu.

Din aprilie 2015, dosarul a fost la DNA Iași. De anchetă s-a ocupat ofițerul judiciar Lucian Mursa, fratele primarului din Plugari, Paul Mursa. În primăvara anului 2016, am fost chemat să dau declarații. I-am spus domnului Lucian Mursa că ar fi în conflict de interese deoarece fratele său este primar la Plugari. După mai bine de un an și jumătate de la deschiderea dosarului, DNA a decis să-și decline competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău“, spune Adrian Ciubotariu.

La Hârlău, procurorul de caz i-a dat asigurări lui Ciubotariu că va soluționa cât mai repede acest dosar, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Suntem în decembrie 2017 și procurorul mi-a zis că nu a apucat încă să se ocupe de acest dosar. Mi se pare o mușamalizare“, adaugă Ciubotariu.

 

Acuze la adresa primarului Mursa

Mai mult consilierul local consideră că trecerea terenurilor în proprietatea SC Cotnari s-a făcut cu știința primarului din Plugari, Paul Mursa. „Unele titluri de proprietate pentru terenuri au fost emise de Comisia de Fond Funciar de la Plugari de când Paul Mursa este primar. Sunt cazuri în care oamenii nici nu au știut că li s-au vândut terenurile. Totuși, primarul Paul Mursa nu este anchetat în acest dosar“, susține Ciubotariu.

 

Ce s-a întâmplat

În 2012, Comisia judeţeană de fond funciar decide ca 133,49 de hectare de teren să fie radiate de la comuna Scobinţi şi trecute la comuna Plugari, pentru împroprietărirea mai multor persoane, şcoli şi biserici.

Aproximativ 82 de hectare, în mare parte cultivate cu vie, trebuiau să ajungă în posesia a nouă persoane din comuna Scobinţi. „Aceste persoane nu şi-au primit terenurile. Unii sunt decedaţi, cum este cazul lui Vasile Halacu, alţii sunt plecaţi de mult timp din ţară şi fie nu au moştenitori, fie aceştia nu s-au interesat de terenurile pe care trebuiau să le primească, aşa cum este cazul lui Sextil Vasiliu sau Caliopi Vasilescu“, explică Adrian Ciubotariu.

 

Câțiva lei sau nimic

Adrian Ciubotariu mai zice că terenurile au fost tranzacţionate de Cătălin Sandu, un samsar imobiliar şi au ajuns la Agrofruct Plugari SA.

În 2012, Costică Ciobanu s-a dus să-şi ia terenul primit prin hotărâre, aproximativ un hectar de teren, din totalul de 4,2 hectare cât avea de primit împreună cu alte rude. El avea terenul în satul Bădeni, dar a fost nevoit să se ducă la Plugari. Acolo, îl aştepta «samsarul» Cătălin Sandu, care i-a propus ca în schimbul terenului să primească suma de 1.600 de euro. Ciobanu nu a acceptat banii, dar nici terenul nu l-a mai primit“, explică Adrian Ciubotariu.

Primarul Mursa recunoaște că mai mulți „samsari imobiliari“ au interese în zonă, însă spune că nu are ce să le facă deoarece totul este legal: „Vin tot felul de oameni și insistă să fie puși în posesie, dar nu avem ce face.“

 

Terenuri date fără act de proprietate

O adevărată telenovelă s-a întâmplat în cazul a peste 11 hectare de teren pe care le-a moștenit Traian Gagea și nepotul acestuia, Mihai Gagea. Traian Gagea avea titlu de proprietate pe terenul din Scobinți încă din 2004. În 2012, terenul a fost trecut pe numele lui Mihai Gagea și mutat la Plugari. Mai mult Gagea i-a dat o procură lui Cătălin Sandu pentru a vinde terenul. După ce titlul de proprietate a lui Traian Gagea a fost desființat, acesta s-a adresat instanței. Mihai Gagea este pus acum în postura de a restitui suma primită pe teren, aproximativ 116.000 de lei, de la Daniel Mihai, un interpus al lui Cătălin Sandu.

Toate actele au fost făcute pe numele lui Mihai Gagea cu știința primarului Mursa, tocmai pentru ca acel teren să ajungă într-un final la Cotnari“, susține consilierul local Adrian Ciubotariu.

 

Școlile şi bisericile plimbate

Din totalul de 133,49 de hectare, 31,64 de hectare au revenit la cinci parohii din comuna Scobinţi, iar 20 de hectare la patru şcoli din aceeaşi comună.

Nici şcolile din Scobinţi, Bădeni, Sticlărie şi Zagavia şi nici parohiile din Scobinţi, Bădeni, Feteşti, Sticlărie şi Zagavia nu au fost puse în posesie“, precizează Ciubotariu.

Primarul Paul Mursa susține că punerea în posesie a unor persoane, a școlilor și parohiilor nu s-a putut face deoarece primăria s-a aflat în proces pentru 60 de hectare cu ADS.

Noi am câștigat acel proces și urmează să punem în posesie persoanele care au de primit terenuri. În ceea ce privește școlile și parohiile, precum și câteva persoane din Scobinți, acestea vor primi, până la urmă, terenurile, de la primăria Scobinți“, zice Mursa.

Terenurile sunt la Casa de Vinuri Cotnari

Potrivit consilierului local, mare parte din suprafaţa de teren a ajuns la Casa de Vinuri Cotnari.

În 2000, Agenţia Domeniilor Statului a concesionat către SC Cotnari o suprafaţă de aproximativ 147 de hectare, potrivit documentelor. În 2011, în urma acţiunilor intreprinse în instanţă de proprietarii unor terenuri, concesiunea a fost reziliată. Casa de Vinuri Cotnari a primit înapoi cele 147 de hectare de la Agrofruct, o fostă societate de stat. În 2011, primăria comunei Scobinţi a solicitat 147,01 hectare, dar a primit doar 133,49 de hectare de teren. Diferenţa de aproape 14 hectare a fost acordată ulterior de Comisia Locală de Fond Funciar, din Scobinţi, printr-o altă hotărâre“, zice consilierul local.

Preşedintele directoratului SC Cotnari, Constantin Deleanu, neagă acvuzațiile aduse și susține că Adrian Ciubotariu este influențat. „Nu răspund la niște acuzații aduse de cineva care ne atacă gratuit.“

Comisia Europeană recomandă trecerea imediată la faza a doua a negocierilor cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, transmit agențiile internaționale de presă, citând un comunicat oficial de la Bruxelles.

Executivul comunitar, care conduce negocierile pentru Brexit în numele celor 27 de state ale Uniunii, a apreciat astăzi că au fost înregistrate ”progrese suficiente” cu privire la termenii ”divorțului” de Marea Britanie, deschizând calea pentru faza a doua a negocierilor referitoare la viitorul relației dintre UE și Londra.

Revine din acest moment Consiliului European, care se va reuni la Bruxelles în zilele de 14-15 decembrie, să valideze constatarea Comisiei, se precizează în comunicatul executivului european.

”Comisia tocmai a decis oficial să recomande Consiliului European că s-au înregistrat progrese suficiente în ce privește termenii stricți ai divorțului”, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o conferință de presă comună cu premierul britanic Theresa May.

Cei doi au avut o scurtă întrevedere în cursul dimineții la sediul executivului comunitar.

”Sunt mulțumit de acordul corect la care am ajuns”, a mai spus Juncker.

”Dacă cele 27 de state membre acceptă evaluarea noastră, noi — Comisia Europeană și negociatorul șef Michel Barnier — suntem pregătiți să începem imediat lucrările fazei a doua a negocierilor”, a declarat Jean-Claude Juncker.

”Cetățenii Uniunii care trăiesc în Regatul Unit și cetățenii britanici instalați în UE-27 își vor păstra aceleași drepturi odată ce Marea Britanie va părăsi UE”, a dat asigurări Comisia.

Theresa May a precizat, la rândul său, că nu va exista o frontieră fizică — care ar presupune puncte de control și controale vamale — între provincia britanică Irlanda de Nord și Republica Irlanda, subiectul cel mai spinos al negocierilor din ultimele zile, și că Acordul din Vinerea Mare, referitor la procesul de pace din Irlanda de Nord, va fi menținut. De asemenea, cetățenii UE din Marea Britanie ”vor putea să continue să trăiască (în această țară) ca și până acum”, a declarat Theresa May.

Progresele cerute de UE au vizat trei dosare prioritare: frontiera între Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord, reglementarea financiară a ”divorțului” și drepturile cetățenilor expatriați.

 

(Agerpres/ FOTO politicoeurope.ro)

 

Pagina 1 din 9

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            

Clipul zilei

Go to top