Sambata, 18 11 2017

Plenul Senatului a respins luni cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă depusă în luna mai de senatoarea PNL Alina Gorghiu care prevede interdicţia de a candida pentru Camera Deputaţilor sau Senat a persoanelor care au suferit condamnări penale definitive.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, se arată în iniţiativa legislativă depusă de către Alina Gorghiu şi semnată de mai mulţi senatori şi deputaţi PNL.

Respingerea iniţiativei vine la scurt timp după ce comisia juridică a Senatului a respins un proiect similar, depus tot de fosta şefă a liberalilor, şi care prevede că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la funcţia de preşedinte al României.

Expunerea de motive a celor două iniţiative este identică, precizează News.ro.

Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

În ambele cazuri, Senatul este primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

Actualul liberal Liviu Bulgaru a fost numit din nou şef la la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale după ce a fost achitat, în primă instanţă, într-un dosar al DNA. Fusese schimbat din funcţie în decembrie 2013, după ce DNA a anunţat că este urmărit penal. Bulgaru mai are emoţii: dosarul penal este în apel şi situaţia se poate schimba.

Din luna iunie a acestui an, consilierul judeţean liberal Liviu Gabriel Bulgaru a revenit pe locul călduţ de director la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (CRFIR) Iaşi.

 

Acuzaţia: obţinerea pe nedrept de fonduri europene

Bulgaru fusese suspendat din funcţie în decembrie 2013, când Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi a început urmărirea penală împotriva sa pe vremea când era director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), denumirea de atunci a instituţiei.

Ulterior, în 2014, Bulgaru a fost trimis în judecată dar, anul acesta, în aprilie, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au dispus achitarea sa pentru acuzaţiile ce-i fuseseră puse în cârcă de procurori: complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. Judecătorii l-au socotit nevinovat pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege”.

În timpul cercetărilor şi apoi al procesului, mai-marii de la Bucureşti au încercat de două ori, în 2013 şi 2016, să-i suspende contractul de muncă, dar Bulgaru a contestat acest lucru la instanţă şi a câştigat.

 

Alţii n-au scăpat

Bulgaru a fost acuzat că, în calitate de director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ştia că lucrările de modernizare a unui drum din Mironeasa, investitie din fonduri europene, nu fuseseră finalizate în termenul contractual care nu putea fi depăşit, iar beneficiarul depusese înscrisuri false. Procurorii au mai arătat, în actele de acuzare, că, după ce a aflat că vor fi efectuate decontări din bugetul UE a unor lucrări care nu fuseseră realizate, Liviu Bulgaru a încercat să acopere totul cu ajutorul unor documente care nu sunt prevăzute de niciuna din procedurile din acest domeniu.

În schimb, alţi inculpaţi din acest dosar, printre care primarul din Mironeasa, Elena Curcudel, au fost condamnaţi. Dosarul, în care au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi şi două firme, se află în faza de apel.

 

Nu sunt obligat să vă răspund!”

Odată cu întoarcerea lui Bulgaru în fruntea instituţiei, ca director general adjunct a fost numit botoşăneanul Marius Postolache. Acesta a lucrat timp de şase ani în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Botoşani, iar la începutul acestui an acesta, fusese numit de Guvernul Grindeanu pe o funcţie de vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat la Agenţia Domeniilor Statului.

 

În calitate de director, Bulgaru se ocupă de coordonarea serviciilor din cadrul CRFIR Iaşi. Liviu Bulgaru a declarat că a trecut prin trei ani de groază și că nimeni nu i-a dat o pâine, fiind evitat de toți cunoscuții: „Am fost repus în funcție de o sentință judecătorească. N-au avut ce-mi face. Din cauza acestui dosar am pierdut candidatura la europarlamentare și mai multe funcții politice. Consider că acum s-a făcut dreptate”.

 

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

A avut probleme şi în trecut

Liviu Bulgaru a fost implicat într-un alt scandal la APDRP Iaşi, în dosarul „Moldoviţa”. Atunci, acesta a fost acuzat că ar fi falsificat punctajul la o cerere de finanţare venită din partea Primăriei Moldoviţa (Suceava). Un fost angajat a mai susţinut atunci că Bulgaru i-a solicitat în 2010 să mărească punctajul la Primăria Horleşti. Un alt caz a fost cel în care aceluaişi angajat i s-ar fi cerut de către Bulgaru să crească punctajul de la 59 la 69 la comuna Trifeşti, pentru ca gradul de sărăcie să urce de la 7 la 10 puncte. Solicitările de creştere a punctajelor au fost şi pentru comunele Drăguşeni, Balş şi Aroneanu. DNA a urmărit timp de doi ani schema finanţărilor de la APDRP Iaşi, dar dosarul s-a închis cu NUP în decembrie 2012.

Uite Parlamentul, uite nu-i

Colegiul Director Judeţean al PNL Iaşi a decis în octombrie ca Liviu Bulgaru să ocupe un loc considerat eligibil pentru alegerile parlamentare ce urmau să aibă loc pe 11 decembrie 2016. Iniţial, Bulgaru a strâns cele mai multe voturi pentru un loc în Senat, fiind urmat de Dumitru Oprea.

Bucuria lui Bulgaru a fost însă, de scurtă durată. Dacă la Iaşi nu s-a ţinut cont de criteriile partidului privind existenţa unor dubii de natură penală asupra lui Bulgaru, la Bucureşti s-a decis altceva. Astfel visurile de mărire ale actualului consilier judeţean s-au spulberat în momentul în care a venit lista candidaţilor agreaţi de şefii liberali de la centru. Bulgaru nu mai era pe această listă.

În aceste condiţii, Bulgaru este nevoit să se mulţumească acum cu locul din Consiliul Judeţean şi să spere că la următoarele alegeri parlamentare va putea prinde un loc de deputat sau senator.

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

 

Actualul liberal Liviu Bulgaru a fost numit din nou şef la la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale după ce a fost achitat, în primă instanţă, într-un dosar al DNA. Fusese schimbat din funcţie în decembrie 2013, după ce DNA a anunţat că este urmărit penal. Bulgaru mai are emoţii: dosarul penal este în apel şi situaţia se poate schimba.

Din luna iunie a acestui an, consilierul judeţean liberal Liviu Gabriel Bulgaru a revenit pe locul călduţ de director la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (CRFIR) Iaşi.

 

Acuzaţia: obţinerea pe nedrept de fonduri europene

Bulgaru fusese suspendat din funcţie în decembrie 2013, când Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi a început urmărirea penală împotriva sa pe vremea când era director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), denumirea de atunci a instituţiei.

Ulterior, în 2014, Bulgaru a fost trimis în judecată dar, anul acesta, în aprilie, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au dispus achitarea sa pentru acuzaţiile ce-i fuseseră puse în cârcă de procurori: complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. Judecătorii l-au socotit nevinovat pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege”.

În timpul cercetărilor şi apoi al procesului, mai-marii de la Bucureşti au încercat de două ori, în 2013 şi 2016, să-i suspende contractul de muncă, dar Bulgaru a contestat acest lucru la instanţă şi a câştigat.

 

Alţii n-au scăpat

Bulgaru a fost acuzat că, în calitate de director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ştia că lucrările de modernizare a unui drum din Mironeasa, investitie din fonduri europene, nu fuseseră finalizate în termenul contractual care nu putea fi depăşit, iar beneficiarul depusese înscrisuri false. Procurorii au mai arătat, în actele de acuzare, că, după ce a aflat că vor fi efectuate decontări din bugetul UE a unor lucrări care nu fuseseră realizate, Liviu Bulgaru a încercat să acopere totul cu ajutorul unor documente care nu sunt prevăzute de niciuna din procedurile din acest domeniu.

În schimb, alţi inculpaţi din acest dosar, printre care primarul din Mironeasa, Elena Curcudel, au fost condamnaţi. Dosarul, în care au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi şi două firme, se află în faza de apel.

 

Nu sunt obligat să vă răspund!”

Odată cu întoarcerea lui Bulgaru în fruntea instituţiei, ca director general adjunct a fost numit botoşăneanul Marius Postolache. Acesta a lucrat timp de şase ani în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Botoşani, iar la începutul acestui an acesta, fusese numit de Guvernul Grindeanu pe o funcţie de vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat la Agenţia Domeniilor Statului.

 

În calitate de director, Bulgaru se ocupă de coordonarea serviciilor din cadrul CRFIR Iaşi. Liviu Bulgaru a declarat că a trecut prin trei ani de groază și că nimeni nu i-a dat o pâine, fiind evitat de toți cunoscuții: „Am fost repus în funcție de o sentință judecătorească. N-au avut ce-mi face. Din cauza acestui dosar am pierdut candidatura la europarlamentare și mai multe funcții politice. Consider că acum s-a făcut dreptate”.

 

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

A avut probleme şi în trecut

Liviu Bulgaru a fost implicat într-un alt scandal la APDRP Iaşi, în dosarul „Moldoviţa”. Atunci, acesta a fost acuzat că ar fi falsificat punctajul la o cerere de finanţare venită din partea Primăriei Moldoviţa (Suceava). Un fost angajat a mai susţinut atunci că Bulgaru i-a solicitat în 2010 să mărească punctajul la Primăria Horleşti. Un alt caz a fost cel în care aceluaişi angajat i s-ar fi cerut de către Bulgaru să crească punctajul de la 59 la 69 la comuna Trifeşti, pentru ca gradul de sărăcie să urce de la 7 la 10 puncte. Solicitările de creştere a punctajelor au fost şi pentru comunele Drăguşeni, Balş şi Aroneanu. DNA a urmărit timp de doi ani schema finanţărilor de la APDRP Iaşi, dar dosarul s-a închis cu NUP în decembrie 2012.

Uite Parlamentul, uite nu-i

Colegiul Director Judeţean al PNL Iaşi a decis în octombrie ca Liviu Bulgaru să ocupe un loc considerat eligibil pentru alegerile parlamentare ce urmau să aibă loc pe 11 decembrie 2016. Iniţial, Bulgaru a strâns cele mai multe voturi pentru un loc în Senat, fiind urmat de Dumitru Oprea.

Bucuria lui Bulgaru a fost însă, de scurtă durată. Dacă la Iaşi nu s-a ţinut cont de criteriile partidului privind existenţa unor dubii de natură penală asupra lui Bulgaru, la Bucureşti s-a decis altceva. Astfel visurile de mărire ale actualului consilier judeţean s-au spulberat în momentul în care a venit lista candidaţilor agreaţi de şefii liberali de la centru. Bulgaru nu mai era pe această listă.

În aceste condiţii, Bulgaru este nevoit să se mulţumească acum cu locul din Consiliul Judeţean şi să spere că la următoarele alegeri parlamentare va putea prinde un loc de deputat sau senator.

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

 

 

Rămas fără funcţia de subprefect, Bogdan Abalaşi încălzeşte banca de rezerve în aşteptarea unui post călduţ şi bine plătit. La Stat, bineînţeles n Având în vedere contradicţiile şi controversele din cariera sa, probabil că va prinde ceva mare.

 

Ca un soldat disciplinat, Bogdan Abalaşi, fost subprefect al Iaşului, a intrat în ALDE, dar nu mişcă-n front fără acordul conducerii. A fost reactivat de Varujan Vosganian, şeful ALDE Iaşi, cu prilejul campaniei electorale de la Balş, comună ieşeană unde duminică sunt programate alegeri anticipate. „Nu sunt responsabil de campanie. Dar în ALDE Iaşi sunt director al Comisiilor de specialitate”, a spus Abalaşi. Din vară, de când a fost demis din funcţia de subprefect, Bogdan Abalaşi a încercat să intre în graţiile conducerii partidului. Surse politice care au dorit să-şi păstreze anonimatul au afirmat, pentru REPORTER DE IAŞI, că, pe filieră ALDE, Abalaşi va primi fie conducerea unei direcţii deconcentrate, fie un post de conducere în vreun minister. În fapt, întreaga carieră profesională a lui Abalaşi e un şir întreg de sinecuri.

 

„Mă ocup de politică”

Demis în vară din funcţia de subprefect, Abalaşi aşteaptă o numire la o instituţie de stat. E secretos, evită subiectul. „Acum mă ocup de politică”, a spus el. Despre viaţa profesională, pretinde că are un job, dar refuză să spună cu ce se ocupă. „E problema mea unde lucrez”.

Abalaşi a ajuns subprefect de Iaşi în 2012, pe filiera Partidului Conservator. Ca să poată îndeplini cerinţele postului, Abalaşi, ca mulţi alţii, a fost, pentru scurt timp, inspector la Primăria Valea Lupului. Anterior, acesta a lucrat ca profesor de istorie. Şi secretara Primăriei Valea Lupului şi cea a şcolii din Popricani au negat că Abalaşi s-ar fi întors la vreuna dintre aceste două poziţii deţinute anterior.

Zburat de-ai lui
Abalaşi a avut cel mai lung mandat de subprefect din istoria Iaşului, de cinci ani, între 2012 şi 2017. E de pomină episodul din 2016 când, pe vremea guvernului tehnocrat, de teamă să nu fie schimbat din funcţie, a stat o perioadă mai lungă în concediu medical. Culmea, sfârşitul i-a venit când erau ai lui la putere, în vara lui 2017, însă după ce subprefectul a intrat în conflict cu preşedintele PSD Iaşi, Maricel Popa.

Acum, Abalaşi îşi omoară timpul promovând pe Facebook pilde motivaţionale sau mesaje de susţinere pentru Mihai Balmuş, candidatul de la Balş. „Am foarte mulţi prieteni în lumea satului, pe care i-am cunoscut în anii în care am fost subprefect al judeţului Iaşi. Oameni de bun-simţ, care ţin la comunităţile lor. Unul dintre bunii prieteni ai mei este Balmuş Mihai, un fermier din comuna Balş, un om tânăr, care a cunoscut greutăţile vieţii. Şi-a propus să treacă de ele, să-şi facă o carieră, şi în afaceri, şi în viaţă. Este un model pentru oamenii cu care lucrează şi ale căror interese le apără şi le promovează”, e o parte dintr-un mesaj de susţinere a candidaturii acestuia.

Cronologia parvenirii

Un slujbaş la stat care a urcat treaptă cu treaptă. Potrivit declaraţiei de avere din 2012, Abalaşi a fost, în 2011, profesor la şcoala cu clasele I – VIII Borşa din comuna Vlădeni, localitate în nordul judeţului. Venitul său pe 2011 a fost de 10.796 lei, adică 899 lei medie lunară.
În 2012 (aşa cum reiese din declaraţia de avere din 2013) a trecut din funcţie în funcţie: inspector la Primăria din Valea Lupului, profesor la şcoala generală din Popricani, membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), subprefect. Din toate aceste poziţii a încasat un total de peste 50.000 lei, adică o medie de aproape 4.200 lei lunar. În cea mai recentă declaraţie, cea din 2016 aferentă anului 2015, venitul lunar al lui Abalaşi crescuse la 6.219 lei.

Apropiat al Solcanilor
Anterior, în noiembrie 2006, Bogdan Abalaşi, pe atunci liderul TSD Iaşi (tinerilor social-democraţi), a fost exclus din partid. În anii de glorie ai guvernării Năstase, Abalaşi a fost unul dintre apropiaţii familiei Solcanu (fost lider PSD de Iaşi), câştigând mai multe lucrări de construcţii cu firma la care era director. De numele său se leagă un contract terminat cu scandal la Belceşti. O societate la care era acţionar a încasat 500.000 de lei pentru a renova o şcoală, dar ar fi facturat lucrări fictive şi ar fi folosit materiale ieftine. Ulterior, şcoala s-a prăbuşit, iar Curtea de Conturi a găsit nereguli în derularea contractului cerând recuperarea prejudiciului. Tardiv: Abalaşi a ieşit din firmă, iar aceasta a fost radiată.

 

 

Fără principii, doar în interesul propriu

 

În 2016, în plină guvernare a celor care îl susţineau pentru mandatul de subprefect, Abalaşi a dat în judecată Guvernul şi Prefectura cerând să i se acorde “o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/ voucherelor de vacanţă aferente perioadei 2013-2015, în sumă de 6 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată pe an, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an dedus judecății, astfel cum a fost stabilit prin actele normative speciale şi a voucherului pe anul în curs”. Acţiunea a fost respinsă, motivul fiind că guvernările din care a făcut parte nu au prevăzut sume în buget din cauza lipsei de fonduri, acordarea acestor vouchere, deşi menţionată într-o lege, fiind amânată succesiv, inclusiv în perioada 2013-2015. Respectând proporţiile, e ca şi cum soţia lui Abalaşi l-ar fi dat în judecată că nu i-a cumpărat o haină de blană de 100.000 de lei, în timp ce salariul său anual a fost de 50.000 de lei.

 


Interes mare pentru alegerile din Balş
În comuna ieşeană Balş vor avea loc, duminică 5 noiembrie, alegeri pentru fotoliul de primar. Asta deoarece fostul edil a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Alegerile din Balş au trezit un interes crescut şi în rândul şefilor de la Bucureşti ai principalelor partide. Astfel, în cele două săptămâni de campanie, din Capitală au venit Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului pentru a-l susţine pe candidatul ALDE, Viorel Cataramă pentru cel liberal şi Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, pentru a-l sprijini pe candidatul PSD.

 

 

 

 

Rămas fără funcţia de subprefect, Bogdan Abalaşi încălzeşte banca de rezerve în aşteptarea unui post călduţ şi bine plătit. La Stat, bineînţeles n Având în vedere contradicţiile şi controversele din cariera sa, probabil că va prinde ceva mare.

Ca un soldat disciplinat, Bogdan Abalaşi, fost subprefect al Iaşului, a intrat în ALDE, dar nu mişcă-n front fără acordul conducerii. A fost reactivat de Varujan Vosganian, şeful ALDE Iaşi, cu prilejul campaniei electorale de la Balş, comună ieşeană unde duminică sunt programate alegeri anticipate. „Nu sunt responsabil de campanie. Dar în ALDE Iaşi sunt director al Comisiilor de specialitate”, a spus Abalaşi. Din vară, de când a fost demis din funcţia de subprefect, Bogdan Abalaşi a încercat să intre în graţiile conducerii partidului. Surse politice care au dorit să-şi păstreze anonimatul au afirmat, pentru REPORTER DE IAŞI, că, pe filieră ALDE, Abalaşi va primi fie conducerea unei direcţii deconcentrate, fie un post de conducere în vreun minister. În fapt, întreaga carieră profesională a lui Abalaşi e un şir întreg de sinecuri.

 

„Mă ocup de politică”

Demis în vară din funcţia de subprefect, Abalaşi aşteaptă o numire la o instituţie de stat. E secretos, evită subiectul. „Acum mă ocup de politică”, a spus el. Despre viaţa profesională, pretinde că are un job, dar refuză să spună cu ce se ocupă. „E problema mea unde lucrez”.

Abalaşi a ajuns subprefect de Iaşi în 2012, pe filiera Partidului Conservator. Ca să poată îndeplini cerinţele postului, Abalaşi, ca mulţi alţii, a fost, pentru scurt timp, inspector la Primăria Valea Lupului. Anterior, acesta a lucrat ca profesor de istorie. Şi secretara Primăriei Valea Lupului şi cea a şcolii din Popricani au negat că Abalaşi s-ar fi întors la vreuna dintre aceste două poziţii deţinute anterior.

Zburat de-ai lui
Abalaşi a avut cel mai lung mandat de subprefect din istoria Iaşului, de cinci ani, între 2012 şi 2017. E de pomină episodul din 2016 când, pe vremea guvernului tehnocrat, de teamă să nu fie schimbat din funcţie, a stat o perioadă mai lungă în concediu medical. Culmea, sfârşitul i-a venit când erau ai lui la putere, în vara lui 2017, însă după ce subprefectul a intrat în conflict cu preşedintele PSD Iaşi, Maricel Popa.

Acum, Abalaşi îşi omoară timpul promovând pe Facebook pilde motivaţionale sau mesaje de susţinere pentru Mihai Balmuş, candidatul de la Balş. „Am foarte mulţi prieteni în lumea satului, pe care i-am cunoscut în anii în care am fost subprefect al judeţului Iaşi. Oameni de bun-simţ, care ţin la comunităţile lor. Unul dintre bunii prieteni ai mei este Balmuş Mihai, un fermier din comuna Balş, un om tânăr, care a cunoscut greutăţile vieţii. Şi-a propus să treacă de ele, să-şi facă o carieră, şi în afaceri, şi în viaţă. Este un model pentru oamenii cu care lucrează şi ale căror interese le apără şi le promovează”, e o parte dintr-un mesaj de susţinere a candidaturii acestuia.

Cronologia parvenirii

Un slujbaş la stat care a urcat treaptă cu treaptă. Potrivit declaraţiei de avere din 2012, Abalaşi a fost, în 2011, profesor la şcoala cu clasele I – VIII Borşa din comuna Vlădeni, localitate în nordul judeţului. Venitul său pe 2011 a fost de 10.796 lei, adică 899 lei medie lunară.
În 2012 (aşa cum reiese din declaraţia de avere din 2013) a trecut din funcţie în funcţie: inspector la Primăria din Valea Lupului, profesor la şcoala generală din Popricani, membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), subprefect. Din toate aceste poziţii a încasat un total de peste 50.000 lei, adică o medie de aproape 4.200 lei lunar. În cea mai recentă declaraţie, cea din 2016 aferentă anului 2015, venitul lunar al lui Abalaşi crescuse la 6.219 lei.

Apropiat al Solcanilor
Anterior, în noiembrie 2006, Bogdan Abalaşi, pe atunci liderul TSD Iaşi (tinerilor social-democraţi), a fost exclus din partid. În anii de glorie ai guvernării Năstase, Abalaşi a fost unul dintre apropiaţii familiei Solcanu (fost lider PSD de Iaşi), câştigând mai multe lucrări de construcţii cu firma la care era director. De numele său se leagă un contract terminat cu scandal la Belceşti. O societate la care era acţionar a încasat 500.000 de lei pentru a renova o şcoală, dar ar fi facturat lucrări fictive şi ar fi folosit materiale ieftine. Ulterior, şcoala s-a prăbuşit, iar Curtea de Conturi a găsit nereguli în derularea contractului cerând recuperarea prejudiciului. Tardiv: Abalaşi a ieşit din firmă, iar aceasta a fost radiată.

 

 

Fără principii, doar în interesul propriu

 

În 2016, în plină guvernare a celor care îl susţineau pentru mandatul de subprefect, Abalaşi a dat în judecată Guvernul şi Prefectura cerând să i se acorde “o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/ voucherelor de vacanţă aferente perioadei 2013-2015, în sumă de 6 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată pe an, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an dedus judecății, astfel cum a fost stabilit prin actele normative speciale şi a voucherului pe anul în curs”. Acţiunea a fost respinsă, motivul fiind că guvernările din care a făcut parte nu au prevăzut sume în buget din cauza lipsei de fonduri, acordarea acestor vouchere, deşi menţionată într-o lege, fiind amânată succesiv, inclusiv în perioada 2013-2015. Respectând proporţiile, e ca şi cum soţia lui Abalaşi l-ar fi dat în judecată că nu i-a cumpărat o haină de blană de 100.000 de lei, în timp ce salariul său anual a fost de 50.000 de lei.

 


Interes mare pentru alegerile din Balş
În comuna ieşeană Balş vor avea loc, duminică 5 noiembrie, alegeri pentru fotoliul de primar. Asta deoarece fostul edil a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Alegerile din Balş au trezit un interes crescut şi în rândul şefilor de la Bucureşti ai principalelor partide. Astfel, în cele două săptămâni de campanie, din Capitală au venit Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului pentru a-l susţine pe candidatul ALDE, Viorel Cataramă pentru cel liberal şi Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, pentru a-l sprijini pe candidatul PSD.

 

 

 

 

 

În cărţi pentru preluarea conducerii trupei au fost patru membri sau foşti membri n Până la urmă, trupa are un regizor, dar acesta se află în conflict cu un alt membru care dorea postul n Tabăra „contra” reproşează faptul că alesul ar fi un apropiat al lui Gabriel Harabagiu, fost director al Casei de Cultură a Studenţilor n S-a ajuns la stadiul trimiterii de scrisori la Ministerul Tineretului şi Sporturilor, cel care are în subordine instituţia.

 

La finalul lunii septembrie, fondatorul, imaginea şi conducătorul trupei studenţeşti a Teatrului Ludic, regizorul Aurel Luca, a murit. A lăsat în urmă cea mai apreciată trupă de teatru studenţesc din ţară şi peste 500 de premii în vitrina Casei de Cultură a Studenţilor. Şi a mai lăsat ceva: marea problemă a înlocuitorului. Cele mai recente veşti dinspre Teatrul Ludic nu sunt încurajatoare: acolo „se ascut cuţitele” pentru un conflict, în vreme ce actorii ţipă să se facă linişte.

 

Trupă serioasă, căutăm regizor

Patru nume au fost vehiculate pentru a prelua conducerea trupei din scaunul de regizor: „A fost vorba Ionuţ Nacu, Radu Mihoc, s-a mai discutat despre Bogdan Marian Burlăcianu – Bobo de la Fără Zahăr, dar şi despre un alt membru mai vechi, Florin Ciocănaru”, explică unul dintre actorii trupei.

Bobo fusese actor la Ludic între 1999 şi 2004, Ionuţ Nacu era printre cei mai vechi membri – are 19 ani în trupă, Florin Ciocănaru – 16, iar Radu Mihoc – 12. Alegerea regizorului, spun actorii, a făcut-o, până la urmă, conducerea Casei de Cultură a Studenţilor, în baza unei singur criteriu: vechimea. Astfel, a fost ales Ionuţ Nacu. Actor, regizor tehnic al pieselor, apropiat al lui Aurel Luca. „Şi apropiat al viceprimarului Gabriel Harabagiu, care a fost director aici”, mai spun actorii, sugerând un alt posibil criteriu pentru alegere. Ulterior, a început scandalul.

 

A fi sau a nu fi urmaşul regretatului Aurel Luca? Nacu (stânga) şi Mihoc (dreapta) sunt epigonii regizorului-fondator

 

 

Nacu, contestat de Mihoc

După ce a fost anunţat numele lui Ionuţ Nacu drept succesor al regizorului Aurel Luca, trupa s-a scindat în două tabere: una pro Radu Mihoc, alt actor şi regizor ca pregătire, şi pro Ionuţ Nacu, actor şi inginer absolvent de Electrotehnică. „S-a ajuns la acuzaţii că Ionuţ Nacu nu are pregătirea necesară pentru a fi regizorul teatrului şi că Radu Mihoc ar avea-o, fiind absolvent de regie, la Universitatea de Arte George Enescu. Ceea ce au uitat amândoi, însă, este că trupa este studenţească, compusă din amatori. Şi că nu este un criteriu dacă ai făcut sau nu regie”, explică una dintre actriţele Ludicului.

S-a ajuns atât de departe încât la Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a fost trimisă o scrisoare de protest împotriva numirii lui Ionuţ Nacu, document în care se vorbeşte despre faptul că unicul criteriu al alegerii a fost vechimea în trupă, fiind neglijată pregătirea. Până acum, MTS nu a reacţionat, iar Radu Mihoc nu mai vrea să discute subiectul. „Este un subiect încheiat pentru mine, nu mai am ce comentarii să mai fac”, a explicat Mihoc.

 

Miza: postul se transformă în unul de funcţionar

Care este miza scandalului, în afară de faima de a fi conducătorul unei trupe studenţeşti cunoscute? Faptul că, în câteva luni, postul de regizor al Trupei Ludic va fi transformat în post de referent al Casei de Cultură a Studenţilor. Cu alte cuvinte, regizorul trupei va fi remunerat de stat, direct. În trecut, regizorul nu era plătit de Casă, deşi trupa aparţine instituţiei. Toţi membrii ei erau consideraţi amatori. „Am auzit zvonuri cu privire la transformarea postului în referent, dar, din ce ştiu, nu s-a făcut această schimbare până acum”, a spus Mihoc.

Prima propunere: soția lui Nacu

Directorul Casei de Cultură a Studenților, Bogdan Crucianu, spune că noul regizor ar fi fost ales și cu acordul familiei lui Aurel Luca. „A fost o întâlnire cu membrii familiei regizorului și cu cei care au activat în Teatrul Ludic. I-am rugat să vină cu o propunere ca cineva să preia interimar postul de regizor. Fata domnului Luca, Natalie, a spus că tatăl său ar fi spus că Vera Pântea, soția lui Ionuț Nacu, ar putea conduce trupa. Am luat numele în considerare, dar la o a doua întâlnire a fost propus Ionuț Nacu, ca fiind cel mai vechi acolo și un apropiat al regizorului Luca. A fost singurul criteriu aplicat, nu cunosc o apropiere dintre Nacu și Harabagiu. Faptul că Ionuț Nacu nu ar avea studii de regie este adevărat, dar să nu uităm că este un teatru amator, nu unul profesionist", a explicat Bogdan Crucianu.
Ionuț Nacu a fost zgârcit în declarații. A spus că nu știe nimic de vreo contestare a preluării postului de regizor.

 

Naum, un creator de actori

 

Situaţie identică

Teatrul Studenţesc Podul, de la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, l-a avut regizor, între 1970 şi 2013, pe Cătălin Naum. A fost cel care a educat mai multe generaţii de actori la acest teatru, printre care Adrian Titieni, Dragoş Bucur, Dan Bordeianu, Gheorghe Visu, Claudiu Bleonţ, Oana Pelea, Ilinca Goia, Mihai Călin sau Bogdan Dumitrache.

Naum a fost o legendă a teatrului şi, în perioada în care a condus trupa de amatori, aceştia au câştigat numeroase premii la festivaluri. „După moartea sa, produsă în 2013, trupa nu a mai fost la fel. Spectacolele au slăbit, sunt din ce în ce mai puţin prezenţi la festivaluri, nu au mai luat premii. Asta simţim că se va întâmpla şi aici”, spun actorii Teatrului Ludic. Sunt în aceeaşi situaţie: şi-au pierdut regizorul-lider.

 

 

Sală cu numele lui Aurel Luca

Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi va denumi sala de spectacole după numele regizorului Teatrului Ludic. La ceremonia programată vineri, 3 noiembrie, vor participa toţi foştii şi actualii componenţi ai trupei.

 

Un teatru de 40 de ani

În 2018, Teatrul Ludic din Iaşi va împlini 40 de ani de activitate: a fost creat de Aurel Luca în 1978. Regizorul a înfiinţat prima trupă în cadrul Facultăţii de Filosofie, în 1973 - Eidos, care a funcţionat 4 ani, cu performanţe notabile în cadrul festivalurilor de artă studenţească. În anul 1978, a creat o nouă formaţie de teatru în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor, numită Vorba. Denumirea, considerată provocatoare, nu a rezistat decât un an: în 1979, numele a fost schimbat în Teatrul Ludic. Din 1993, trupa este membră a Asociaţiei Mondiale de Teatru Amator. Componenţii săi sunt actori amatori, având cu totul alte calificări sau fiind studenţi.

 

 

 

 

În cărţi pentru preluarea conducerii trupei au fost patru membri sau foşti membri n Până la urmă, trupa are un regizor, dar acesta se află în conflict cu un alt membru care dorea postul n Tabăra „contra” reproşează faptul că alesul ar fi un apropiat al lui Gabriel Harabagiu, fost director al Casei de Cultură a Studenţilor n S-a ajuns la stadiul trimiterii de scrisori la Ministerul Tineretului şi Sporturilor, cel care are în subordine instituţia.

 

La finalul lunii septembrie, fondatorul, imaginea şi conducătorul trupei studenţeşti a Teatrului Ludic, regizorul Aurel Luca, a murit. A lăsat în urmă cea mai apreciată trupă de teatru studenţesc din ţară şi peste 500 de premii în vitrina Casei de Cultură a Studenţilor. Şi a mai lăsat ceva: marea problemă a înlocuitorului. Cele mai recente veşti dinspre Teatrul Ludic nu sunt încurajatoare: acolo „se ascut cuţitele” pentru un conflict, în vreme ce actorii ţipă să se facă linişte.

 

Trupă serioasă, căutăm regizor

Patru nume au fost vehiculate pentru a prelua conducerea trupei din scaunul de regizor: „A fost vorba Ionuţ Nacu, Radu Mihoc, s-a mai discutat despre Bogdan Marian Burlăcianu – Bobo de la Fără Zahăr, dar şi despre un alt membru mai vechi, Florin Ciocănaru”, explică unul dintre actorii trupei.

Bobo fusese actor la Ludic între 1999 şi 2004, Ionuţ Nacu era printre cei mai vechi membri – are 19 ani în trupă, Florin Ciocănaru – 16, iar Radu Mihoc – 12. Alegerea regizorului, spun actorii, a făcut-o, până la urmă, conducerea Casei de Cultură a Studenţilor, în baza unei singur criteriu: vechimea. Astfel, a fost ales Ionuţ Nacu. Actor, regizor tehnic al pieselor, apropiat al lui Aurel Luca. „Şi apropiat al viceprimarului Gabriel Harabagiu, care a fost director aici”, mai spun actorii, sugerând un alt posibil criteriu pentru alegere. Ulterior, a început scandalul.

 

A fi sau a nu fi urmaşul regretatului Aurel Luca? Nacu (stânga) şi Mihoc (dreapta) sunt epigonii regizorului-fondator

 

 

Nacu, contestat de Mihoc

După ce a fost anunţat numele lui Ionuţ Nacu drept succesor al regizorului Aurel Luca, trupa s-a scindat în două tabere: una pro Radu Mihoc, alt actor şi regizor ca pregătire, şi pro Ionuţ Nacu, actor şi inginer absolvent de Electrotehnică. „S-a ajuns la acuzaţii că Ionuţ Nacu nu are pregătirea necesară pentru a fi regizorul teatrului şi că Radu Mihoc ar avea-o, fiind absolvent de regie, la Universitatea de Arte George Enescu. Ceea ce au uitat amândoi, însă, este că trupa este studenţească, compusă din amatori. Şi că nu este un criteriu dacă ai făcut sau nu regie”, explică una dintre actriţele Ludicului.

S-a ajuns atât de departe încât la Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a fost trimisă o scrisoare de protest împotriva numirii lui Ionuţ Nacu, document în care se vorbeşte despre faptul că unicul criteriu al alegerii a fost vechimea în trupă, fiind neglijată pregătirea. Până acum, MTS nu a reacţionat, iar Radu Mihoc nu mai vrea să discute subiectul. „Este un subiect încheiat pentru mine, nu mai am ce comentarii să mai fac”, a explicat Mihoc.

 

Miza: postul se transformă în unul de funcţionar

Care este miza scandalului, în afară de faima de a fi conducătorul unei trupe studenţeşti cunoscute? Faptul că, în câteva luni, postul de regizor al Trupei Ludic va fi transformat în post de referent al Casei de Cultură a Studenţilor. Cu alte cuvinte, regizorul trupei va fi remunerat de stat, direct. În trecut, regizorul nu era plătit de Casă, deşi trupa aparţine instituţiei. Toţi membrii ei erau consideraţi amatori. „Am auzit zvonuri cu privire la transformarea postului în referent, dar, din ce ştiu, nu s-a făcut această schimbare până acum”, a spus Mihoc.

Prima propunere: soția lui Nacu

Directorul Casei de Cultură a Studenților, Bogdan Crucianu, spune că noul regizor ar fi fost ales și cu acordul familiei lui Aurel Luca. „A fost o întâlnire cu membrii familiei regizorului și cu cei care au activat în Teatrul Ludic. I-am rugat să vină cu o propunere ca cineva să preia interimar postul de regizor. Fata domnului Luca, Natalie, a spus că tatăl său ar fi spus că Vera Pântea, soția lui Ionuț Nacu, ar putea conduce trupa. Am luat numele în considerare, dar la o a doua întâlnire a fost propus Ionuț Nacu, ca fiind cel mai vechi acolo și un apropiat al regizorului Luca. A fost singurul criteriu aplicat, nu cunosc o apropiere dintre Nacu și Harabagiu. Faptul că Ionuț Nacu nu ar avea studii de regie este adevărat, dar să nu uităm că este un teatru amator, nu unul profesionist", a explicat Bogdan Crucianu.
Ionuț Nacu a fost zgârcit în declarații. A spus că nu știe nimic de vreo contestare a preluării postului de regizor.

 

Naum, un creator de actori

 

Situaţie identică

Teatrul Studenţesc Podul, de la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, l-a avut regizor, între 1970 şi 2013, pe Cătălin Naum. A fost cel care a educat mai multe generaţii de actori la acest teatru, printre care Adrian Titieni, Dragoş Bucur, Dan Bordeianu, Gheorghe Visu, Claudiu Bleonţ, Oana Pelea, Ilinca Goia, Mihai Călin sau Bogdan Dumitrache.

Naum a fost o legendă a teatrului şi, în perioada în care a condus trupa de amatori, aceştia au câştigat numeroase premii la festivaluri. „După moartea sa, produsă în 2013, trupa nu a mai fost la fel. Spectacolele au slăbit, sunt din ce în ce mai puţin prezenţi la festivaluri, nu au mai luat premii. Asta simţim că se va întâmpla şi aici”, spun actorii Teatrului Ludic. Sunt în aceeaşi situaţie: şi-au pierdut regizorul-lider.

 

 

Sală cu numele lui Aurel Luca

Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi va denumi sala de spectacole după numele regizorului Teatrului Ludic. La ceremonia programată vineri, 3 noiembrie, vor participa toţi foştii şi actualii componenţi ai trupei.

 

Un teatru de 40 de ani

În 2018, Teatrul Ludic din Iaşi va împlini 40 de ani de activitate: a fost creat de Aurel Luca în 1978. Regizorul a înfiinţat prima trupă în cadrul Facultăţii de Filosofie, în 1973 - Eidos, care a funcţionat 4 ani, cu performanţe notabile în cadrul festivalurilor de artă studenţească. În anul 1978, a creat o nouă formaţie de teatru în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor, numită Vorba. Denumirea, considerată provocatoare, nu a rezistat decât un an: în 1979, numele a fost schimbat în Teatrul Ludic. Din 1993, trupa este membră a Asociaţiei Mondiale de Teatru Amator. Componenţii săi sunt actori amatori, având cu totul alte calificări sau fiind studenţi.

 

 

 

Un discurs care trebuia să-i relanseze cariera politică ar putea să i-o îngroape. Premierul britanic Theresa May și-a prezentat cu greu proiectele de reformă în fața colegilor din partidul conservator din cauza tusei și a unui comediant care i-a făcut o farsă. Evenimentul a fost marcant de momente la limita penibilului, iar zvonurile despre plecarea ei din funcție s-au intensificat.

 

PS Corneliu, episcopul Huşilor, şi-a anunţat retragerea din funcţie după şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

 

Informaţia privind retragerea din funcţie a episcopului de Huşi a fost confirmată de Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

 

Primarul comunei Cotnari, Vasile Creţu, a rămas începând de ieri, fără funcție. Prefectul Marian Șerbescu a semnat ordinul prin care se constată încetarea mandatul edilululi ieșean, condamnat la doi ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Până la organizarea de alegeri, conducerea va fi asigurată de viceprimarul localității desemnat de Consiliul Local.

 

Pagina 1 din 2

ajofm

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Go to top