Luni, 24 09 2018
În plan urbanistic, Iaşul a devenit în ultimii ani un sat fără câini: aceştia au fost îmblânziţi de către dezvoltatorii imobiliari cu şpagă, iar „baciul” Mihai Chirica dormea în toiag . Noi dezvăluiri în cazul fostului inspector Spînu de la Serviciul de Urbanism al Poliţiei Locale, cel care locuia în apartamentul unui dezvoltator imobiliar, conducea Mercedesul altuia şi se distra în excursii cu toţi laolaltă. Într-un gest fără precedent, zilele trecute, Poliţia Locală a cerut judecătorilor să anuleze două recepţii făcute de Spînu la clădiri din Iaşi. Șefii spun acum că nu știau de aceste acte, ca și cum Spînu recepționa clădirile de capul lui. Blocurile aveau etaje în plus față de cele din autorizații. Trezindu-se din morți, șefii Primăriei îl acuză acum pe fostul angajat de abuz în serviciu, ca și cum n-ar ști că Dragnea oricum a dezincriminat infracțiunea. Întrebare pentru primarul Mihai Chirica: bagă mâna în foc pentru cele 145 de procese verbale semnate de Andrei Spînu între 2016 și 2018?

 

Haos: prea puţin spus. Sistemul de control al construirii de clădiri din municipiul Iaşi, în ultimii ani, reprezintă o adevărată bătaie de joc la adresa ieşenilor cinstiţi, totul fiind girat de conducerea Primăriei Municipiului Iaşi. Poliţia Locală solicită Tribunalului să-i anuleze propriile acte de recepţie a unor clădiri, povestind în faţa judecătorilor că unul dintre angajaţii săi mergea hăisa prin Iaşi şi recepţiona imobile care nu respectau indicatorii din autorizaţiile de construcţie. Este uşor de presupus că între dezvoltatorii ce voiau să fenteze legea şi cel puţin unul dintre angajaţii structurii care avea ca atribuţie controlul urbanistic exista o complicitate de tip mafiot: „Autorizaţia îmi impune nişte limite, dar eu vreau profit mai mare şi ridic etaje în plus, Spînu urmând să mă rezolve”.

În plan urbanistic, Iaşul a devenit în ultimii ani un sat fără câini: aceştia au fost îmblânziţi de către dezvoltatorii imobiliari cu şpagă, iar „baciul” Mihai Chirica dormea în toiag . Noi dezvăluiri în cazul fostului inspector Spînu de la Serviciul de Urbanism al Poliţiei Locale, cel care locuia în apartamentul unui dezvoltator imobiliar, conducea Mercedesul altuia şi se distra în excursii cu toţi laolaltă. Într-un gest fără precedent, zilele trecute, Poliţia Locală a cerut judecătorilor să anuleze două recepţii făcute de Spînu la clădiri din Iaşi. Șefii spun acum că nu știau de aceste acte, ca și cum Spînu recepționa clădirile de capul lui. Blocurile aveau etaje în plus față de cele din autorizații. Trezindu-se din morți, șefii Primăriei îl acuză acum pe fostul angajat de abuz în serviciu, ca și cum n-ar ști că Dragnea oricum a dezincriminat infracțiunea. Întrebare pentru primarul Mihai Chirica: bagă mâna în foc pentru cele 145 de procese verbale semnate de Andrei Spînu între 2016 și 2018?

 

Haos: prea puţin spus. Sistemul de control al construirii de clădiri din municipiul Iaşi, în ultimii ani, reprezintă o adevărată bătaie de joc la adresa ieşenilor cinstiţi, totul fiind girat de conducerea Primăriei Municipiului Iaşi. Poliţia Locală solicită Tribunalului să-i anuleze propriile acte de recepţie a unor clădiri, povestind în faţa judecătorilor că unul dintre angajaţii săi mergea hăisa prin Iaşi şi recepţiona imobile care nu respectau indicatorii din autorizaţiile de construcţie. Este uşor de presupus că între dezvoltatorii ce voiau să fenteze legea şi cel puţin unul dintre angajaţii structurii care avea ca atribuţie controlul urbanistic exista o complicitate de tip mafiot: „Autorizaţia îmi impune nişte limite, dar eu vreau profit mai mare şi ridic etaje în plus, Spînu urmând să mă rezolve”.

PSD îl lasă pe Chirica fără majoritate în CL şi de-aici încep să cadă piesele dominoului. Bugetul local era principalul atuu al primarului în perspectiva alegerilor. Putea împărţi bani.

 

Acum, bugetul va fi la cheremul PSD, ei vor aproba investiţiile şi ordinea proiectelor prioritare. Chirica va mai împărţi doar banii pentru motorină la gunoiere. PSD va avea controlul hotărârilor CL pentru PUZ-uri, pentru evenimente speciale, pentru orice cheltuială cu potenţial de sifonare.

PSD îl lasă pe Chirica fără majoritate în CL şi de-aici încep să cadă piesele dominoului. Bugetul local era principalul atuu al primarului în perspectiva alegerilor. Putea împărţi bani.

 

Acum, bugetul va fi la cheremul PSD, ei vor aproba investiţiile şi ordinea proiectelor prioritare. Chirica va mai împărţi doar banii pentru motorină la gunoiere. PSD va avea controlul hotărârilor CL pentru PUZ-uri, pentru evenimente speciale, pentru orice cheltuială cu potenţial de sifonare.

Președintele Organizației Municipale PNL Iași, Marius Bodea, a lansat joi campania „Salvează Iașul“, ocazie cu care a lansat atacuri dure la adresa primarului Mihai Chirica.

„Sunt cel puțin trei motive pentru care lansăm această campanie civică. În primul rând, dorim să informăm ieșenii în legătură cu drepturile pe care le au atunci când sunt abuzați de hoasul din urbanism: blocuri construite printre case, pe spații verzi, fără autorizații de construire, fără a respecta regimul de înălțime.

Un al doilea motiv este de conștientizare a ieșenilor ce înseamnă haos urbanistic și cum va arăta orașul nostru peste câțiva ani. Fără un Plan de Urbanism General actualizat, cuplat la nevoile noastre de astăzi, Iașul va fi un oraș al trecutului.

În al treilea rând, dorim să spunem «Stop abuzurilor din Primăria Iași!» Rechinii imobiliari fac tot ce pot pentru a-și maximiza profitul, iar Primăria nu face nimic pentru a stopa asta“, spune Marius Bodea.

Lansare la surparea lui Niculiță

Lansarea campaniei s-a făcut în cadrul unei conferințe de presă neconvenționale, organizate la fostul rond CUG, vizavi de locul unde s-a surpat un tortuar din cauza blocului de 12 etaje, care se construiește în apropiere.

„Am ales simbolic acest loc deoarece aici se construiește un bloc de 12 etaje, care a creat probleme serioase de structură în această zonă. S-a surpat trotuarul. Carosabilul este și el afectat, la fel ca și biserica din spatele construcției și nimeni nu face nimic“, a adăugat șeful liberalilor ieșeni.

„Chirica, șeful rechinilor imobiliari“

Deputatul liberal îl consideră pe Chirica șeful rechinilor imobiliari din oraș.

„În ce loc civilizat din lumea asta ați văzut ca la cumătria primarului acesta să stea la masă cu toți rechinii imobiliari din oraș, un cartel imobiliar patronat de Mihai Chirica, acest «Pablo Escobar de Bahlui!» În ce oraș civilizat ați văzut ca în Consiliul Local jumătate dintre consilierii apropiați primarului să fie rechini imobiliari cu interese directe“, menționează deputatul liberal.

Acesta consideră că prin această campanie se va putea face auzită orice voce nemulțumită de modul haotic și fără respectarea legii în care se construiește în Iași: „Ieșenii protestează în proximitatea unde locuiesc în legătură cu abuzurile urbanistice, dar vocea lor nu este băgată în seamă. Avem platforme de comunicare prin care vrem să adunăm toate problemele ieșenilor legate de acest subiect, să le facem auzite și să găsim o rezolvare.“

Nu există o viziune pe 50-100 de ani

Expertul tehnian judiciar pe rezistența construcțiilor Cosmin Scurtu a acuzat faptul că lipsa unei viziuni pe termen lung și foarte lung duce la apariția unor construcții care nu respectă niciun plan urbanistic.

„În activitatea profesională mi-am dat seama că neregulile în domeniul urbanistic își au două surse. Prima este lipsa unui PUG, ce permite tot soiul de artificii și aberații urbanistice și o primărie ce perpetuează această stare de ilegalitate. Cetățenii nu-și cunosc drepturile, iar starea noastră de pasivitate este sancționat prin construirea unor clădiri urâte, nefuncționale, care până la urmă ne reduc viața. Așa ajungem la blocuri între case, pe spațiile verzi. Sper prin această campanie să conștientizăm riscurile și să-I determinăm pe cei în măsură să salveze orașul. Primăria ar trebui să facă niște planuri urbanistice pentru următorii 50-100 de ani, n ude pe azi pe mâine, fără să țină cont de vreo regulă. În calitate de expert, eu am avut ocazia să văd foarte multe situații unde se construiește fără avzie, cu falsuri grosolane“, zice Cosmin Scurtu.

În proces cu Primăria de 18 de ani

La lansarea campaniei a participat și Ioana Lăzăroaia, o ieșeancă ce înceracă de 18 ani să obțină 500 de metri de teren în zona CUG, fără sorți de izbândă, în condiiile în care dezvoltatori imobiliari au primit terenuri mult mai mari în acea zonă.

„Mă judec cu Primăria Iași din 2000. Curtea de Apel a decis ca Primăria Iași să-mi dea teren sau, dacă nu, bani pentru suprafața de 500 mp pe care o dețin aici în apropiere, în CUG. Primăria mi-a spus că nu este teren care să-mi fie dat înapoi, dar s-a găsit teren pentru construirea acestui bloc de 12 etaje. S-a găsit teren pentru un alt dezvoltator imobiliar aproape de Lidl. Mi s-a sugerat să merg la Fondul Proprietatea și să mi se dea 26 de euro pentru un metru pătrat, pentru că nu voi vedea niciodată acel teren. Pe terenul meu a fost făcut un parc de joacă de către Coca Cola, în campania electorală, după care municipalitatea a transferat terenul în domeniul public“, menționează ieșeanca.

Un fost director al Direcţiei pentru Agricultură ar putea să fie obligat la plata unei sume de bani. Instituţia încearcă să recupereze de la Mihaela Manuela Antoniu peste 180.000 de lei, prejudiciu constatat în urma unui control al Curţii de Conturi. Fostul director a contestat la instanţă decizia de impunere.

 

Un prejudiciu de aproape 362.000 de lei a fost creat Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Iaşi, a stabilit Camera de Conturi Iaşi, în urma în urma unei misiuni de audit financiar.

 

Două vinovate

Neevidenţierea într-un registru de casă a tuturor sumelor ridicate în numerar din unităţile de trezorerie şi respectiv de stabilire/preluare la o valoare inferioară a soldului efectiv de casă, inclusiv în cazul situaţiilor de această natură identificate în timpul misiunii de audit financiar şi evaluate de auditorii publici externi la suma de 361.722 de lei”, este indicată deficienţa într-un raport din iunie anul trecut al Camerei de Conturi.

Astfel, inspectorii au dispus „înregistrarea în contabilitate a prejudiciilor, împreună cu penalităţile şi majorările de întârziere şi recuperarea integrală a acestora de la persoanele răspunzătoare, inclusiv a majorărilor şi penalităţior de întârziere aferente numerarului ridicat din trezoreria statului şi respectiv casieria unităţii, care nu a fost justificat în termen şi, după caz ,depus cu întârzieri foarte mari în casierie şi unităţi de trezorerie”. Măsurile trebuiau luate până în 17 noiembrie anul trecut.

Ţapi ispăşitori” au fost găsiţi Mihaela Manuela Antoniu, consilier superior la DAJ şi, în trecut, fost director executiv al instituţiei, precum şi o subalternă a unui departament, prejudiciul fiind împărţit între cele două.

 

A cerut anularea deciziei

Pentru Antoniu instituţia a emis o decizie de impunere a sumei de 180.861 de lei stabilite de Camera de Conturi Iaşi, de-abia în 29 noiembrie 2017, aceasta fiindu- i comunicată prin poştă o săptămână mai târziu. Fostul director a contestat însă decizia la Tribunalul Iaşi, solicitând anularea acesteia.

Printre altele, Manuela Mihaela Antoniu susţine că documentul a fost tardiv emis de Direcţia pentru Agricultură. „Textul de lege pe care este întemeiată măsura de impunere a sumei menţionează că o astfel de decizie poate fi emisă în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei”, se arată în acţiunea depusă de Manuela Mihaela Antoniu la Tribunalul Iaşi.

 

Decizie emisă prea târziu”

Astfel, în opinia reclamantei, decizia de impunere ar fi trebuit emisă în vara anului trecut şi nu în noiembrie 2017, cum s-a procedat în acest caz. „De la momentul 11 iulie 2017 (de când DAJ a primit raportul Camerei de Conturi-n.r.), emitenta a cunoscut în detaliu întinderea prejudiciului ce mi se impută, dovada suplimentară a acestui fapt făcând-o modul în care acest prejudiciu a fost imputat, respectiv suma de 361.722 de lei între mine şi un subaltern al departamentului în care lucrez”, a mai explicat fostul director al Direcţiei pentru Agricultură, în plângerea depusă la instanţă.

Un proces similar, împotriva DAJ Iaşi, a fost deschis, la sfârşitul anului trecut, şi de angajata căreia i s-a imputat restul prejudiciului.

Actualul director, Laurenţiu Precup, se face că nu ştie subiectul

 

Şeful Direcţiei: „Nu ştiu”

REPORTER DE IAŞI a solicitat alte lămuriri actualului director executiv al DAJ Iaşi, Laurenţiu Precup, atât despre controlul desfăşurat de inspectorii Camerei de Conturi, cât şi legat de aspectele care au dus la imputarea sumelor celor doi angajaţi, însă acesta nu a putut oferi alte detalii. „Nu am ce să vă spun. Ce se găseşte pe site-ul instanţei, aia este. Nu ştiu date despre controlul Curţii de Conturi”, a precizat Laurenţiu Precup, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Iaşi.

Manuela Mihaela Antoniu nu a putut fi contactată pentru a-şi spune punctul de vedere, iar avocata acesteia nu a dorit să facă alte precizări fără acordul clientei sale.

Pretinsa necesitate a efectuării unei serii de înregistrări contabile nu are nicio relevanţă juridică în prezenta cauză, câtă vreme aceste formalităţi nu sunt de esenţă în verificarea prejudiciului efectiv şi nici a a persoanelor vinovate de producerea acestuia

Fragment din acţiunea Manuelei Mihaela Antoniu de la Tribunal

Un fost director al Direcţiei pentru Agricultură ar putea să fie obligat la plata unei sume de bani. Instituţia încearcă să recupereze de la Mihaela Manuela Antoniu peste 180.000 de lei, prejudiciu constatat în urma unui control al Curţii de Conturi. Fostul director a contestat la instanţă decizia de impunere.

 

Un prejudiciu de aproape 362.000 de lei a fost creat Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Iaşi, a stabilit Camera de Conturi Iaşi, în urma în urma unei misiuni de audit financiar.

 

Două vinovate

Neevidenţierea într-un registru de casă a tuturor sumelor ridicate în numerar din unităţile de trezorerie şi respectiv de stabilire/preluare la o valoare inferioară a soldului efectiv de casă, inclusiv în cazul situaţiilor de această natură identificate în timpul misiunii de audit financiar şi evaluate de auditorii publici externi la suma de 361.722 de lei”, este indicată deficienţa într-un raport din iunie anul trecut al Camerei de Conturi.

Astfel, inspectorii au dispus „înregistrarea în contabilitate a prejudiciilor, împreună cu penalităţile şi majorările de întârziere şi recuperarea integrală a acestora de la persoanele răspunzătoare, inclusiv a majorărilor şi penalităţior de întârziere aferente numerarului ridicat din trezoreria statului şi respectiv casieria unităţii, care nu a fost justificat în termen şi, după caz ,depus cu întârzieri foarte mari în casierie şi unităţi de trezorerie”. Măsurile trebuiau luate până în 17 noiembrie anul trecut.

Ţapi ispăşitori” au fost găsiţi Mihaela Manuela Antoniu, consilier superior la DAJ şi, în trecut, fost director executiv al instituţiei, precum şi o subalternă a unui departament, prejudiciul fiind împărţit între cele două.

 

A cerut anularea deciziei

Pentru Antoniu instituţia a emis o decizie de impunere a sumei de 180.861 de lei stabilite de Camera de Conturi Iaşi, de-abia în 29 noiembrie 2017, aceasta fiindu- i comunicată prin poştă o săptămână mai târziu. Fostul director a contestat însă decizia la Tribunalul Iaşi, solicitând anularea acesteia.

Printre altele, Manuela Mihaela Antoniu susţine că documentul a fost tardiv emis de Direcţia pentru Agricultură. „Textul de lege pe care este întemeiată măsura de impunere a sumei menţionează că o astfel de decizie poate fi emisă în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei”, se arată în acţiunea depusă de Manuela Mihaela Antoniu la Tribunalul Iaşi.

 

Decizie emisă prea târziu”

Astfel, în opinia reclamantei, decizia de impunere ar fi trebuit emisă în vara anului trecut şi nu în noiembrie 2017, cum s-a procedat în acest caz. „De la momentul 11 iulie 2017 (de când DAJ a primit raportul Camerei de Conturi-n.r.), emitenta a cunoscut în detaliu întinderea prejudiciului ce mi se impută, dovada suplimentară a acestui fapt făcând-o modul în care acest prejudiciu a fost imputat, respectiv suma de 361.722 de lei între mine şi un subaltern al departamentului în care lucrez”, a mai explicat fostul director al Direcţiei pentru Agricultură, în plângerea depusă la instanţă.

Un proces similar, împotriva DAJ Iaşi, a fost deschis, la sfârşitul anului trecut, şi de angajata căreia i s-a imputat restul prejudiciului.

Actualul director, Laurenţiu Precup, se face că nu ştie subiectul

 

Şeful Direcţiei: „Nu ştiu”

REPORTER DE IAŞI a solicitat alte lămuriri actualului director executiv al DAJ Iaşi, Laurenţiu Precup, atât despre controlul desfăşurat de inspectorii Camerei de Conturi, cât şi legat de aspectele care au dus la imputarea sumelor celor doi angajaţi, însă acesta nu a putut oferi alte detalii. „Nu am ce să vă spun. Ce se găseşte pe site-ul instanţei, aia este. Nu ştiu date despre controlul Curţii de Conturi”, a precizat Laurenţiu Precup, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Iaşi.

Manuela Mihaela Antoniu nu a putut fi contactată pentru a-şi spune punctul de vedere, iar avocata acesteia nu a dorit să facă alte precizări fără acordul clientei sale.

Pretinsa necesitate a efectuării unei serii de înregistrări contabile nu are nicio relevanţă juridică în prezenta cauză, câtă vreme aceste formalităţi nu sunt de esenţă în verificarea prejudiciului efectiv şi nici a a persoanelor vinovate de producerea acestuia

Fragment din acţiunea Manuelei Mihaela Antoniu de la Tribunal

Deputatul PNL Dumitru Oprea afirmă, în cadrul unei declaraţii de presă, că situaţia provocată de celebrul formular 600 are au rădăcinile în atitudinea dispreţuitoare a actualilor guvernanţi faţă de profesiile independente. „Dacă CEx-ul PSD a decis că Mihai Tudose nu mai este o soluţie pentru partid, să aşteptăm tot decizia CEx-ului privind declaraţia 600 sau ANAF-ul ar putea să primească o conducere mai competentă?", se întreabă retoric parlamentarul ieşean.


Redăm integral declaraţia de presă:​

„Problemele provocate de celebrul formular 600 își au rădăcinile în atitudinea disprețuitoare a actualilor guvernanţi faţă de profesiile independente. Inclusiv fostul premier Tudose ridiculiza o mare actriţă a României, acuzând-o că obține venituri doar din prestații la zilele de naştere. Atât înţelege PSD din lumea artistică!

Profesiile cele mai afectate de kafkianul formular 600 sunt ale persoanelor care își obțin veniturile, în cea mai mare parte, din valorificarea drepturilor de autor. Iar pentru mulți dintre ei, chiar şi până la apariţia formularului 600, calcularea impozitelor datorate statului era o misiune imposibilă, care s-a bazat mai tot timpul pe «inspiraţia» funcţionarilor de la fisc. Impunerile, popririle pe conturi sau regularizările le-au venit în plicurile negre ale ANAF, asemenea unor sentinţe în faţa cărora nu au crezut niciodată că au vreo cale de atac.

Mai mult, guvernarea PSD, indiferent la al câtelea premier ar ajunge în următoarele luni, trebuie să înțeleagă că, în România, salariul nu mai poate fi unica sursă de venit, ca în comunism! Artiștii independenți, scriitorii, jurnaliștiifreelanceri au nevoie de un cadru fiscal predictibil, uşor de înţeles şi aplicat pentru a-şi desfăşura activitatea, în acord cu realităţile profesiilor lor!

Acum, statul român joacă rolul unui satrap incapabil să înţeleagă faptul că un creator nu îşi poate lua şi diplomă în contabilitate pentru a-şi putea apăra drepturile şi a se feri de abuzuri.

La ce să spere acești oameni, când fostul premier Tudose a afirmat, referindu-se la depunerea declaraţiei 600, că altă soluţie nu există la ANAF pentru a se realiza impozitarea persoanelor cu venituri din activităţi independente. Motiv pentru care ne întrebăm și noi: dacă CEx-ul PSD a decis că Mihai Tudose nu mai este o soluţie pentru partid, să aşteptăm tot decizia CEx-ului privind declaraţia 600 sau ANAF-ul ar putea să primească o conducere mai competentă?"

Situaţie dramatică la rugby, handbal şi baschet: neplătiţi cu lunile, jucătorii fac foamea şi îşi iau tălpăşiţa. Toate aceste echipe depind de finanţarea Primăriei, lovită la rându-i, în buget, de decizii ale Guvernului. Pe de altă parte, cele trei formaţii nici nu rup gura târgului, ba dimpotrivă: toate sunt pe ultimul loc în campionatele în care participă.

Situaţia dezastruoasă de la CS Politehnica Iaşi, unde sportivii nu mai sunt plătiţi de câteva luni bune – rugbiştii, de exemplu, nemaivăzând un ban de cinci luni, aruncă în colaps gruparea ieşeană. Fără banii de la Fundaţia Sportului Ieşean, echipele de rugby, handbal şi baschet sunt ca şi retrogradate. „De la Minister am primit anul trecut 3,2 milioane lei. Din aceşti bani, aproximativ 70% s-au cheltuit cu cele trei echipe. Numai o deplasare la Timişoara înseamnă 13.000 lei. Aşteptăm data de 16 februarie, după ce se stabileşte bugetul Consiliului Local. Din ce am înţeles, e o reducere a bugetului de aproape 16 milioane de euro faţă de anul trecut. Dacă nu vin banii de la Fundaţie, situaţia este foarte grea“, spune Vasile Manole, preşedintele CS Politehnica Iaşi. Mesajul transmis de primarul Mihai Chirica este cât se poate de clar: „Jucătorii dacă au răbdare, continuăm cu ei, dacă nu... continuăm cu alţii!“

 

Bugete doar pe hârtie

Anul trecut, până în vară, echipa de handbal a primit lunar de la Fundaţia Sportului Ieşean 100.000 lei, cea de rugby – 100.000 lei, iar la baschet au ajuns câte 40.000 lei. „Din toamnă, după ce handbalul şi baschetul au promovat în prima ligă, sumele propuse au fost de 100.000 lei pentru handbal, la rugby – 80.000 lei şi 120.000 lei, la baschet. La rugby a scăzut, iar la baschet suma s-a triplat deoarece acolo salariile sunt mult mai mari la nivelul primului eşalon. La rugby, salariile jucătorilor sunt de 2-3.000 lei, la handbal la fel, iar la baschet 1.000-3.000 euro, cu excepţia lui Tzintzadze – 5.000 euro“, precizează Manole.

 

Nu au ce pune pe masă

Din septembrie, rugbiştii nu au mai primit niciun leu, astfel că mulţi au ajuns în situaţia de a nu avea nici măcar ce să pună pe masă. „Marea majoritate şi-a căutat şi şi-a găsit echipe în altă parte. Jucătorii din Tonga şi Africa de Sud nu s-au mai întors la echipă. Clubul le-a propus celor care rămân să le dea o indemnizaţie lunară de 500 lei, iar celor care nu sunt din Iaşi să le asigure cazare şi masă“, spune antrenorul Cosmin Raţiu.

Una dintre cele mai grele situaţii o are George Mătasă. „El are doi copii mici, de care are grijă soţia. Ei practic trăiesc din banii de la rugby. Este tragic ce se întâmplă“, adaugă Raţiu. „Nu aş vrea să treacă nimeni prin ce am trecut eu. Să nu ai bani să le iei copiilor ceva de Sărbători! Foarte greu ne descurcăm. Am avut noroc că ne-a mai ajutat mama soţiei, dar nu putem să mai continuăm aşa“, spune Mătasă. „Situaţia este imposibilă! Sunt mulţi dintre băieţi care au rate la bănci şi pe care nu le-au mai putut plăti. Unii sunt studenţi şi nu au bani să achite căminul. Alţii au copii şi nu au ce să le dea să mănânce“, completează căpitanul echipei, Ştefan Druşcă.

 

Vina domnului Manole“

În viziunea jucătorilor, principalul vinovat pentru situaţia dezastruoasă în care s-a ajuns este preşedintele clubului. „La rugby nu a fost niciodată roz situaţia, dar nici atât de grav cum este acum. Sincer, regret că m-am întors din Franţa să joc la Iaşi. Principalul vinovat pentru dezastrul de acum este domnul Manole. El a fost pus politic şi nu a ştiut să managerieze situaţia de la club. I-am spus de mai multe ori că pot aduce nişte sponsori mici la echipă, însă dumnealui a refuzat. În Franţa echipele din eşaloanele inferioare sunt susţinute de mai mulţi sponsori locali. Aşa puteam face şi la Iaşi, dar nu s-a dorit. Eu, din decembrie, am renunţat să mai joc şi sunt preparator fizic. De multe ori, în acest campionat, am pus bani de la mine pentru a avea băieţii ce să mănânce. Nu e normal să ai sâmbătă după-amiază meci şi tu, ca jucător, să nu mai fi mâncat de vineri!“, acuză Marian Moroşan.

 

Salariaţii şi-au luat banii

Dacă sportivii nu au mai văzut vreun ban de câteva luni bune, salariaţii de la CS Politehnica sunt cu salariile la zi. „Fiind instituţie publică, suntem obligaţi să plătim din banii de la Minister salariile angajaţilor. Organigrama noastră cuprinde un director, doi referenţi, doi contabili, o secretară, doi şoferi, administrator la cămin, femeie de serviciu şi portar. Antrenorii nu şi-au primit banii pentru că nu fac parte din acea organigramă“, explică Manole. Bugetul lunar de salarii este de aproximativ 60.000 lei.

 

În Divizia Naţională cu juniorii

În Superligă mai sunt şase etape de jucat, însă ieşenii vor evolua în aceste partide cu juniorii, soarta echipei fiind deja pecetluită. „Neplătiţi de cinci luni, am ajuns în situaţia de a-i lăsa pe jucători să plece la alte echipe. Toader, Butnariu şi Plai cu certitudine pleacă. Nu vreau să desfiinţez echipa, dar nu pot ţine jucătorii dacă nu-i plătesc. Am făcut cerere la Federaţie să ne permită să jucăm cu juniorii. Sunt câţiva la final de carieră care vor rămâne. Cel mai bine pentru noi, în condiţiile în care sunt probleme cu finanţarea, să jucăm cu juniorii în Divizia Naţională de Seniori. Aşa vor putea creşte în câţiva ani şi vom putea reveni în Superligă. Altă variantă nu avem“, zice Manole.

Preşedintele Manole aşteaptă din nou bani publici, de data asta de la CJ

 

Speranţe de doi bani pentru handbalişti

Departe de a fi roză este şi situaţia echipei de handbal. Manole speră ca echipa să fie ajutată financiar de Consiliul Judeţean. În cazul în care se materializează discuţiile cu CJ-ul şi vin banii solicitaţi până la finele lunii ianuarie, cu trei jucători buni transferaţi, echipa poate rămâne în prima ligă, consideră şeful CS Politehnica. Varianta pesimistă, în care banii nu vin, înseamnă automat retrogradarea şi căutarea unor juniori cu care să se formeze o nouă echipă.

La baschet, unde întârzierile la plata salariilor au ajuns la trei luni, Manole are norocul că managerul Gabriel Toma a reuşit să-i convingă pe jucători să nu plece. „Varianta de avarie acolo ar fi să renunţăm la străini şi să folosim jucătorii locali, de la echipa a doua, dar asta ar însemna revenirea în liga secundă de sezonul viitor“, mai spune Manole.

 

Bani mai puţini sau deloc

Anul trecut, Fundaţia Sportului Ieşean a alocat aproape 800.000 de euro pentru echipele de handbal, baschet şi rugby, însă anul acesta sumele se vor reduce drastic. „Ştim că situaţia este dificilă şi că jucătorii nu şi-au primit bani ide câteva luni, dar până pe 16 februarie, când ar trebui să se stabilească bugetul Primăriei, echipele nu vor primi niciun ban. În momentul în care vin banii de la Primărie, imediat noi îi dăm echipelor“, spune directorul executiv al Fundaţiei Sportului Ieşean, Cosmin Coman.

Aproape 800.000 de lei cere în instanţă Institutul Regional de Oncologie de la Ministerul Sanataţii, penalităţi plătite de spital către firma de construcţii Iasicon SA n Datoria s-a acumulat pentru că lucrările efectuate la un centru de cercetare medicală nu au fost achitate la timp.

Institutul Regional de Oncologie (IRO) a fost nevoit să plătească penalităţi unei societăţi de construcţii, din fonduri proprii, după ce a pierdut definitiv un proces. La rândul său, unitatea sanitară a dat în judecată Ministerul Sănătăţii, susţinând că acesta este vinovat de acumularea datoriei pentru că nu a virat la timp cei aproape 14 milioane de lei pentru plata lucrărilor.

 

Lucrări de 14 milioane de lei

Reprezentanţii IRO au încheiat, în martie anul trecut, cu societatea Iasicon, un contract ce viza consolidarea, modernizarea şi dotarea clădirii pentru centrul de cercetare medicală „Transcend”, investiţie din fonduri europene pentru care cei mai mulţi bani trebuiau să vină de la Ministerul Sănătăţii. Lucrările au fost finalizate în iunie 2016, dar ministerul ar fi virat către spital suma de 13,87 milioane lei de-abia pe 23 decembrie 2016. Astfel, s-ar fi acumulat penalităţi de întârziere, care nu au fost achitate de minister. „Întrucât întârzierea la plată nu ni se datorează (spitalul fiind pus în situaţia de achita penalităţile din propriul buget destinat asigurării serviciilor medicale pentru pacienţi), apreciem faptul că ordonatorul principal de credite are obligaţia de a susţine şi aceste cheltuieli”, se arată în acţiunea depusă de IRO la Curtea de Apel Iaşi.

 

Riscau poprirea conturilor

Unitatea sanitară susţine în acţiune că a făcut numeroase demersuri la minister pentru ca plata celor aproape 14 milioane de lei să fie făcută în timp util. Demersuri care însă nu au avut rezultat.

În cele din urmă, IRO a plătit integral cei 784.846 de lei penalităţi către Iasicon, în aprilie acest an, după ce firma a câştigat definitiv procesul prin care solicita plata datoriilor. „În cazul în care nu am fi efectuat plata, creditoarea se putea adresa executorului judecătoresc în vederea popririi conturilor institutului nostru, punând în dificultate activitatea medicală”, explică reprezentanţii IRO în cererea adresată instanţei. Curtea de Apel Iaşi urmează să ia o decizie în acest caz, cel mai probabil anul viitor.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Go to top