Cutremur în epicentrul corupției din Primăria Iași, în ultimii trei ani. Primarul și șefa Biroului din Poliția Locală s-au amenințat reciproc în ultimele săptămâni. La acest departament se luau cele mai controversate decizii privind construcțiile ilegale din Iași. În martie, în urma unei anchete din REPORTER DE IAȘI, un alt inspector cu state vechi a fost forțat să demisioneze. Tot personalul a fost înștiințat că va fi transferat la Ordine Publică.

Cutremur la Departamentul Control Urbanism de la Poliția Locală. Marți dimineață, 29 mai, primarul Mihai Chirica a trimis o adresă oficială către acest birou prin care anunță că tot personalul, format din șapte angajați, este transferat la Ordine Publică și că întreaga structură intră în reorganizare.

La doi ani de la finalizarea restaurării, nu există planuri clare pentru Muzeul Municipal. Cu toate acestea, Primăria a mai cumpărat o casă, s-o facă tot muzeu. Fără fond de achiziţii muzeale sau obiecte în patrimoniu pentru Muzeul Municipal, Primăria a mai dat un milion de euro pentru Casa Callimachi, destinat să devină Muzeu al Centenarului n Muzeul de Istorie Naturală stă să cadă şi se discută mutarea unor exponate la Muzeul Municipal. Renovat din fonduri europene, acesta devine, astfel, „depozit”. Este inexplicabil de ce Primăria a cheltuit 820.000 de euro pentru acest Muzeu al Centenarului în timp ce avea la dispoziţie, „gratis” şi gol, Municipalul.

La doi ani de la finalizarea restaurării, nu există planuri clare pentru Muzeul Municipal. Cu toate acestea, Primăria a mai cumpărat o casă, s-o facă tot muzeu. Fără fond de achiziţii muzeale sau obiecte în patrimoniu pentru Muzeul Municipal, Primăria a mai dat un milion de euro pentru Casa Callimachi, destinat să devină Muzeu al Centenarului n Muzeul de Istorie Naturală stă să cadă şi se discută mutarea unor exponate la Muzeul Municipal. Renovat din fonduri europene, acesta devine, astfel, „depozit”. Este inexplicabil de ce Primăria a cheltuit 820.000 de euro pentru acest Muzeu al Centenarului în timp ce avea la dispoziţie, „gratis” şi gol, Municipalul.

La un an după câştigarea alegerilor locale din municipiul Iaşi, camarila lui Chirica taie şi spânzură. Invazie de pesedişti şi naşi în jurul unui concurs derulat recent la Direcţia de Asistenţă Comunitară. Pesedista Luminiţa Munteanu l-a angajat pe pesedistul junior Marian Nistor, finul iubitului său, fostul deputat PSD Sorin Iacoban. Băiatul lui Nistor îl are ca naş pe primarul Chirica. O ieşeancă acuză faptul că i-a fost respins neîntemeiat dosarul pentru acest concurs organizat „cu dedicaţie”.

Un concurs pentru ocuparea funcţiei de inspector la Biroul de Proiecte Programe din cadrul Direcţiei de Asistenţă Comunitară (DAC), instituţie subordonată Primăriei, este contestat de o persoană căreia i s-a refuzat dosarul.

La un an după câştigarea alegerilor locale din municipiul Iaşi, camarila lui Chirica taie şi spânzură. Invazie de pesedişti şi naşi în jurul unui concurs derulat recent la Direcţia de Asistenţă Comunitară. Pesedista Luminiţa Munteanu l-a angajat pe pesedistul junior Marian Nistor, finul iubitului său, fostul deputat PSD Sorin Iacoban. Băiatul lui Nistor îl are ca naş pe primarul Chirica. O ieşeancă acuză faptul că i-a fost respins neîntemeiat dosarul pentru acest concurs organizat „cu dedicaţie”.

Un concurs pentru ocuparea funcţiei de inspector la Biroul de Proiecte Programe din cadrul Direcţiei de Asistenţă Comunitară (DAC), instituţie subordonată Primăriei, este contestat de o persoană căreia i s-a refuzat dosarul.

Dacă modificările Codurilor se află în dezbatere publică, să vedem ce este de negociat între Putere, Opoziţie şi societate civilă:

- prejudiciu sub 45.000 de euro prin abuz în serviciu nu este infracţiune

- plângerea o poate face doar partea vătămată în maxim 3 luni

- pedeapsa se reduce la maxim 3 ani, fiind prevăzută şi o simplă amendă.

Într-o lună, ai 100 de achiziţii directe sub acest prag, la preţuri supraevaluate sau decontări pe lucrări fictive, şi nu mai pot fi incriminate. Cazul MNLR de la Iaşi sau lucrările de la şcoli date clientelei, cu situaţii de lucrări false, sau afacerile în familie cu primarul de la Tomeşti, sau multe alte zeci de cazuri descoperite de echipa REPORTER DE IAŞI în ultimii 4 ani.

Sensul acestei prevederi: presiunea financiară a funcţionarilor din administraţie şi a reprezentanţilor politici la nivel local. 90% din administraţie fură de nevoie, nu are din ce trăi, 10% fură din lăcomie. Până le creşte salariile la nivelul pretenţiilor (o mie-două mii-trei mii de euro), Dragnea le dă liber la furat până în 45.000 de euro, multiplicat cu cât îi lasă conştiinţa. E o fidelizare pe termen lung a şefilor de clanuri locale, care sunt câteva mii în România şi care îţi aduc millionul de voturi mult timp de-acum înainte.

Dacă 5% din bugetele tuturor instituţiilor sunt achiziţii directe şi se fură 50% din această sumă, practic ni se cere să fim de acord să mărim efortul bugetar cu 2-3% din totalul cheltuielilor publice, circa o treime din PIB. Altfel spus, e o majorare a salariilor mascată, care înseamnă anual un efort de 1-2 miliarde de euro. Majorarea nu este însă distribuită uniform, ci ajunge la 10% din funcţionari, demnitari, prietenii şi rudele lor. Ca într-o ţară bananieră.

Achiziţiile directe se fac şi-acum prin intermediari bine aleşi, singura preocupare fiind ca preţurile să nu sară calul. Odată cu ofensiva DNA şi publicarea atribuirilor pe SEAP, în ultimii 10 ani, adaosurile pe achiziţii scăzuseră de la 300-400% la 70-80% (din care plăteşti impozite, salarii, chirii, transport, utilităţi, rămânând cu un profit curat de 30%). Mai mult, psihoza anticorupţiei crease climatul de neîncredere între funcţionari. Acum, dacă infracţiunea dispare, revine mentalitatea participării colective la fraude („ne ajutăm între noi să furăm împreună"). Pe vremea lui Năstase, erau aberaţii la tot pasul, o ţeavă costa 800 de dolari, iar preţul real era de 50 de dolari. Un bisturiu de 2 dolari era vândut cu 60 de dolari. E schizofrenie să crezi că poţi reînvia sistemul.

În final, revenim la modelul post-sovietic, cu o clasă privilegiată, 1 milion de funcţionari publici care trăiesc din furat, nu din salariu. Modelul se reîntipărește în mentalul colectiv: redevenim o societate în care devenirea pe cont propriu este descurajată, cariera la stat fiind mai rentabilă. „El lucrează la Primărie, îşi permite", sau „E inspector la Metrologie, are de unde", sunt formele de invidie pe care le auzeam la bloc, pe vremuri, şi situaţia revine.

Războiul civil, despre care se vorbeşte de 24 de ore, pluteşte de mult în aer, ne facem că nu-l observăm. Anticorupţia a transformat milionul de bugetari în Cenuşăresele sistemului social. Cu salarii mici şi fără să fure, situaţia lor a devenit insuportabilă. E o răzvrătire a unei Românii împotriva celeilalte ce răzbate şi pe reţelele sociale. Șefimea politizată şi ahtiată după vile şi vacanţe scumpe se foloseşte de această frustrare, militarizând corpul funcţionăresc.

Sustenabilitatea trebuie asigurată printr-un pact politic la vârf: nu scădem standardele, ci creştem efortul de dezvoltare prin muncă, meritocraţie şi viziune economică.

Dacă modificările Codurilor se află în dezbatere publică, să vedem ce este de negociat între Putere, Opoziţie şi societate civilă:

- prejudiciu sub 45.000 de euro prin abuz în serviciu nu este infracţiune

- plângerea o poate face doar partea vătămată în maxim 3 luni

- pedeapsa se reduce la maxim 3 ani, fiind prevăzută şi o simplă amendă.

Într-o lună, ai 100 de achiziţii directe sub acest prag, la preţuri supraevaluate sau decontări pe lucrări fictive, şi nu mai pot fi incriminate. Cazul MNLR de la Iaşi sau lucrările de la şcoli date clientelei, cu situaţii de lucrări false, sau afacerile în familie cu primarul de la Tomeşti, sau multe alte zeci de cazuri descoperite de echipa REPORTER DE IAŞI în ultimii 4 ani.

Sensul acestei prevederi: presiunea financiară a funcţionarilor din administraţie şi a reprezentanţilor politici la nivel local. 90% din administraţie fură de nevoie, nu are din ce trăi, 10% fură din lăcomie. Până le creşte salariile la nivelul pretenţiilor (o mie-două mii-trei mii de euro), Dragnea le dă liber la furat până în 45.000 de euro, multiplicat cu cât îi lasă conştiinţa. E o fidelizare pe termen lung a şefilor de clanuri locale, care sunt câteva mii în România şi care îţi aduc millionul de voturi mult timp de-acum înainte.

Dacă 5% din bugetele tuturor instituţiilor sunt achiziţii directe şi se fură 50% din această sumă, practic ni se cere să fim de acord să mărim efortul bugetar cu 2-3% din totalul cheltuielilor publice, circa o treime din PIB. Altfel spus, e o majorare a salariilor mascată, care înseamnă anual un efort de 1-2 miliarde de euro. Majorarea nu este însă distribuită uniform, ci ajunge la 10% din funcţionari, demnitari, prietenii şi rudele lor. Ca într-o ţară bananieră.

Achiziţiile directe se fac şi-acum prin intermediari bine aleşi, singura preocupare fiind ca preţurile să nu sară calul. Odată cu ofensiva DNA şi publicarea atribuirilor pe SEAP, în ultimii 10 ani, adaosurile pe achiziţii scăzuseră de la 300-400% la 70-80% (din care plăteşti impozite, salarii, chirii, transport, utilităţi, rămânând cu un profit curat de 30%). Mai mult, psihoza anticorupţiei crease climatul de neîncredere între funcţionari. Acum, dacă infracţiunea dispare, revine mentalitatea participării colective la fraude („ne ajutăm între noi să furăm împreună"). Pe vremea lui Năstase, erau aberaţii la tot pasul, o ţeavă costa 800 de dolari, iar preţul real era de 50 de dolari. Un bisturiu de 2 dolari era vândut cu 60 de dolari. E schizofrenie să crezi că poţi reînvia sistemul.

În final, revenim la modelul post-sovietic, cu o clasă privilegiată, 1 milion de funcţionari publici care trăiesc din furat, nu din salariu. Modelul se reîntipărește în mentalul colectiv: redevenim o societate în care devenirea pe cont propriu este descurajată, cariera la stat fiind mai rentabilă. „El lucrează la Primărie, îşi permite", sau „E inspector la Metrologie, are de unde", sunt formele de invidie pe care le auzeam la bloc, pe vremuri, şi situaţia revine.

Războiul civil, despre care se vorbeşte de 24 de ore, pluteşte de mult în aer, ne facem că nu-l observăm. Anticorupţia a transformat milionul de bugetari în Cenuşăresele sistemului social. Cu salarii mici şi fără să fure, situaţia lor a devenit insuportabilă. E o răzvrătire a unei Românii împotriva celeilalte ce răzbate şi pe reţelele sociale. Șefimea politizată şi ahtiată după vile şi vacanţe scumpe se foloseşte de această frustrare, militarizând corpul funcţionăresc.

Sustenabilitatea trebuie asigurată printr-un pact politic la vârf: nu scădem standardele, ci creştem efortul de dezvoltare prin muncă, meritocraţie şi viziune economică.

Lăzi cu fructe, pantofi pentru soţie, pantaloni, o curea, cremă de ghete şi bani au fost primite şpagă de la comercianţi de Leonida Barbu, comisar la Protecţia Consumatorului Iaşi. Acesta şi-a recunoscut faptele în faţa procurorilor şi a fost de acord să primească o condamnare de 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată.

Leonida Barbu, comisar de la Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Iaşi, primea şpagă orice. Fie că erau bani, căpşuni, pepeni sau piersici, pantaloni sau pantofi, bărbatul pare că nu refuza nimic ca să închidă ochii la neregulile făcute de unii comercianţi. Prins de procurori, el a ieşit la pensie, dar aşteaptă judecata dosarului.

Lăzi cu fructe, pantofi pentru soţie, pantaloni, o curea, cremă de ghete şi bani au fost primite şpagă de la comercianţi de Leonida Barbu, comisar la Protecţia Consumatorului Iaşi. Acesta şi-a recunoscut faptele în faţa procurorilor şi a fost de acord să primească o condamnare de 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată.

Leonida Barbu, comisar de la Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Iaşi, primea şpagă orice. Fie că erau bani, căpşuni, pepeni sau piersici, pantaloni sau pantofi, bărbatul pare că nu refuza nimic ca să închidă ochii la neregulile făcute de unii comercianţi. Prins de procurori, el a ieşit la pensie, dar aşteaptă judecata dosarului.

Eveniment unic pe SEAP: o societate şi-a învins competitorii pentru că patroana nu a fost atentă. După ce REPORTER DE IAŞI a scris despre un contract din bani publici semnat la Ruginoasa de o funcţionară din Primărie, procedura a fost anulată. În mod ciudat, patroana firmei afirmă acum că a depus oferta `din greşeală”. Elena Racoveanu lucrează la Serviciul Proiecte Europene din primăria ieşeană.

La începutul lunii octombrie, REPORTER DE IAŞI a prezentat cazul unei angajate din Primăria Iaşi care are firmă, fără ca aceasta să fie menţionată în declaraţia de interese din iunie 2016. Cazul Elenei Racoveanu, care semnase un contract din bani publici prin intermediul firmei, a luat, ulterior, o întorsătură ciudată.