Sambata, 18 11 2017

Postările „Ţiganul nostru mult iubit” şi „Ea e dracu!” i-ar putea lăsa pe doi tineri fără 10.000 de lei. Judecătoria Iaşi i-a obligat să plătească daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport. Scandalul din Popricani ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Scandalul din comuna de lângă Iaşi a început în luna februarie 2016, când mai multe persoane au postat pe grupul de pe Facebook „Eşti din Popricani dacă...” comentarii la adresa Marianei şi a lui Constantin Dinte, administratorii SC Micedu Company. Firma, care efectuează transport de persoane pe ruta Iaşi-Popricani, ar fi mărit în acea perioadă preţul la abonamente, ceea ce a dus şi la proteste ale localnicilor în faţa Primăriei. Trei dintre persoanele care şi-ar fi spus „of-ul” pe grupul de pe pagina de socializare au fost date în judecată, ulterior, de familia Dinte, care a cerut despăgubiri morale de 100.000 de lei, retragerea comentariilor şi publicarea de către pârâţi a dispozitivului hotărârii într-un ziar local.

 

Comentarii defăimătoare

Reclamanţii s-au plâns judecătorilor că Emilian Oprea, moderator al grupului, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii acestora într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Ilie Spînu a fost reclamat că s-ar fi referit la patronul Micedu folosind sintagma „ca de la escroc la escroc”.

Reclamanţii arată că aceste comentarii denigratoare, captările neautorizate de fotografii personale, atribuirea unor fotografii trucate în mod insultător aduc atingere dreptului lor la imagine şi fac parte dintr-o campanie de defăimare care a continuat şi în presa locală (…)”, se arată în hotărârea Judecătoriei Iaşi, prima instanţă care a judecat acest caz.

 

Daune prea mari”

Oprea a motivat în faţa instanţei că şi-a spus părerea cu privire la scumpirea abonamentului de transport de către Micedu Company, a invocat libertatea de exprimare şi faptul că reclamanţii nu au dovedit că li s-a creat un prejudiciu. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş a recunoscut că ea a postat poza şi comentariul, dar a arătat că daunele solicitate de familia Dinte sunt nejustificat de mari.

Judecătoria Iaşi a decis ca Oprea şi Caracaş să le plătească soţilor Dinte câte 5.000 de lei daune morale şi să retracteze de pe grupul de Facebook „Eşti din Popricani dacă....” comentariile făcute la adresa reclamanţilor. Postările au fost şterse între timp.

Judecătorul a motivat că fotografiile şi comentariile postate de cei doi tineri nu privesc „interesul general al comunităţii din Popricani”, iar demnitatea celor doi patroni a fost afectată. „Comentariile şi pozele publicate de cǎtre pârâţi au putut fi vizualizate de membri grupului şi au dat naştere, la rândul lor, altor comentarii din partea acestora. Astfel, o mare parte dintre clienţii societǎţii administrate de cǎtre reclamanţi au vǎzut publicaţiile pârâţilor, precum şi angajaţii societăţii administrate de reclamanţi, aspect ce reiese din declaraţia martorului C.D. A fost afectată astfel atât demnitatea reclamanţilor faţă de membrii comunităţii în care trăiesc, cât şi faţă de proprii angajaţi”, se arată în motivarea Judecătoriei.

 

Judecător: „Trebuia să cenzureze comentariile”

Instanţa a considerat că în fotografia postată de Emilian Oprea nu apare Constantin Dinte, totuşi „a fost prezentatǎ ca înfǎţişându-l pe acesta într-o manierǎ denigratoare”, iar Caracaş a folosit, fără acordul reclamanţilor, imaginea copilului lor minor, „însoţită de un comentariu injurios la adresa mamei lui”. Mai mult, în calitate de administrator, Oprea ar fi avut obligaţia să cenzureze comentariile rasiste şi să nu contribuie „prin publicarea unor astfel de comentarii la cauzarea unui prejudiciu moral reclamanţilor”

Prin conţinutul comentariilor jignitoare formulate la adresa reclamanţilor, prin fotografiile publicate, pârâţii au depăşit limitele libertăţii de exprimare şi au încǎlcat dreptul la viaţǎ privatǎ al reclamanţilor”, a concluzionat instanţa.

Magistraţii au respins însă acţiunea cu privire la Ilie Spînu, pentru că nu a fost dovedit faptul că un comentariu făcut de acesta l-ar fi vizat pe patronul Micedu Company.

Procesul urmează să fie reluat la Tribunalul Iaşi, după ce decizia Judecătoriei a fost atacată de ambele părţi. „Am contestat decizia instanţei. Am cerut daune”, a spus Constantin Dinte, contactat de REPORTER DE IAŞI. Oprea nu a putut fi contactat.

Facebook a ajuns în atenţia Curţii Supreme din România

Pagina de Facebook, spaţiu public

Potrivit unei hotărâri din 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profilul personal de Facebook constituie spaţiu public şi nu privat, chiar dacă este accesibil unui număr restrâns de persoane. Hotărârea a fost dată într-un dosar în care un fost director din Prefectura Mureş a contestat sancţiunea de 1.000 de lei primită de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru o postare făcută pe pagina sa personală de pe contul său de socializare. Anterior, în ianuarie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureş luase aceeaşi decizie. „Reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică. Profilul său personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putând distribui informaţiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunoştea", se arăta în decizia pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a fost ulterior contestată, fără succes, de fostul director.

 

Având în vedere că este un proces pe rol, nefinalizat, nu doresc să comentez în acest moment”

Magdalena Caracaş

 

Postările „Ţiganul nostru mult iubit” şi „Ea e dracu!” i-ar putea lăsa pe doi tineri fără 10.000 de lei. Judecătoria Iaşi i-a obligat să plătească daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport. Scandalul din Popricani ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Scandalul din comuna de lângă Iaşi a început în luna februarie 2016, când mai multe persoane au postat pe grupul de pe Facebook „Eşti din Popricani dacă...” comentarii la adresa Marianei şi a lui Constantin Dinte, administratorii SC Micedu Company. Firma, care efectuează transport de persoane pe ruta Iaşi-Popricani, ar fi mărit în acea perioadă preţul la abonamente, ceea ce a dus şi la proteste ale localnicilor în faţa Primăriei. Trei dintre persoanele care şi-ar fi spus „of-ul” pe grupul de pe pagina de socializare au fost date în judecată, ulterior, de familia Dinte, care a cerut despăgubiri morale de 100.000 de lei, retragerea comentariilor şi publicarea de către pârâţi a dispozitivului hotărârii într-un ziar local.

 

Comentarii defăimătoare

Reclamanţii s-au plâns judecătorilor că Emilian Oprea, moderator al grupului, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii acestora într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Ilie Spînu a fost reclamat că s-ar fi referit la patronul Micedu folosind sintagma „ca de la escroc la escroc”.

Reclamanţii arată că aceste comentarii denigratoare, captările neautorizate de fotografii personale, atribuirea unor fotografii trucate în mod insultător aduc atingere dreptului lor la imagine şi fac parte dintr-o campanie de defăimare care a continuat şi în presa locală (…)”, se arată în hotărârea Judecătoriei Iaşi, prima instanţă care a judecat acest caz.

 

Daune prea mari”

Oprea a motivat în faţa instanţei că şi-a spus părerea cu privire la scumpirea abonamentului de transport de către Micedu Company, a invocat libertatea de exprimare şi faptul că reclamanţii nu au dovedit că li s-a creat un prejudiciu. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş a recunoscut că ea a postat poza şi comentariul, dar a arătat că daunele solicitate de familia Dinte sunt nejustificat de mari.

Judecătoria Iaşi a decis ca Oprea şi Caracaş să le plătească soţilor Dinte câte 5.000 de lei daune morale şi să retracteze de pe grupul de Facebook „Eşti din Popricani dacă....” comentariile făcute la adresa reclamanţilor. Postările au fost şterse între timp.

Judecătorul a motivat că fotografiile şi comentariile postate de cei doi tineri nu privesc „interesul general al comunităţii din Popricani”, iar demnitatea celor doi patroni a fost afectată. „Comentariile şi pozele publicate de cǎtre pârâţi au putut fi vizualizate de membri grupului şi au dat naştere, la rândul lor, altor comentarii din partea acestora. Astfel, o mare parte dintre clienţii societǎţii administrate de cǎtre reclamanţi au vǎzut publicaţiile pârâţilor, precum şi angajaţii societăţii administrate de reclamanţi, aspect ce reiese din declaraţia martorului C.D. A fost afectată astfel atât demnitatea reclamanţilor faţă de membrii comunităţii în care trăiesc, cât şi faţă de proprii angajaţi”, se arată în motivarea Judecătoriei.

 

Judecător: „Trebuia să cenzureze comentariile”

Instanţa a considerat că în fotografia postată de Emilian Oprea nu apare Constantin Dinte, totuşi „a fost prezentatǎ ca înfǎţişându-l pe acesta într-o manierǎ denigratoare”, iar Caracaş a folosit, fără acordul reclamanţilor, imaginea copilului lor minor, „însoţită de un comentariu injurios la adresa mamei lui”. Mai mult, în calitate de administrator, Oprea ar fi avut obligaţia să cenzureze comentariile rasiste şi să nu contribuie „prin publicarea unor astfel de comentarii la cauzarea unui prejudiciu moral reclamanţilor”

Prin conţinutul comentariilor jignitoare formulate la adresa reclamanţilor, prin fotografiile publicate, pârâţii au depăşit limitele libertăţii de exprimare şi au încǎlcat dreptul la viaţǎ privatǎ al reclamanţilor”, a concluzionat instanţa.

Magistraţii au respins însă acţiunea cu privire la Ilie Spînu, pentru că nu a fost dovedit faptul că un comentariu făcut de acesta l-ar fi vizat pe patronul Micedu Company.

Procesul urmează să fie reluat la Tribunalul Iaşi, după ce decizia Judecătoriei a fost atacată de ambele părţi. „Am contestat decizia instanţei. Am cerut daune”, a spus Constantin Dinte, contactat de REPORTER DE IAŞI. Oprea nu a putut fi contactat.

Facebook a ajuns în atenţia Curţii Supreme din România

Pagina de Facebook, spaţiu public

Potrivit unei hotărâri din 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profilul personal de Facebook constituie spaţiu public şi nu privat, chiar dacă este accesibil unui număr restrâns de persoane. Hotărârea a fost dată într-un dosar în care un fost director din Prefectura Mureş a contestat sancţiunea de 1.000 de lei primită de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru o postare făcută pe pagina sa personală de pe contul său de socializare. Anterior, în ianuarie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureş luase aceeaşi decizie. „Reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică. Profilul său personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putând distribui informaţiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunoştea", se arăta în decizia pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a fost ulterior contestată, fără succes, de fostul director.

 

Având în vedere că este un proces pe rol, nefinalizat, nu doresc să comentez în acest moment”

Magdalena Caracaş

 

Actualul liberal Liviu Bulgaru a fost numit din nou şef la la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale după ce a fost achitat, în primă instanţă, într-un dosar al DNA. Fusese schimbat din funcţie în decembrie 2013, după ce DNA a anunţat că este urmărit penal. Bulgaru mai are emoţii: dosarul penal este în apel şi situaţia se poate schimba.

Din luna iunie a acestui an, consilierul judeţean liberal Liviu Gabriel Bulgaru a revenit pe locul călduţ de director la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (CRFIR) Iaşi.

 

Acuzaţia: obţinerea pe nedrept de fonduri europene

Bulgaru fusese suspendat din funcţie în decembrie 2013, când Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi a început urmărirea penală împotriva sa pe vremea când era director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), denumirea de atunci a instituţiei.

Ulterior, în 2014, Bulgaru a fost trimis în judecată dar, anul acesta, în aprilie, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au dispus achitarea sa pentru acuzaţiile ce-i fuseseră puse în cârcă de procurori: complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. Judecătorii l-au socotit nevinovat pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege”.

În timpul cercetărilor şi apoi al procesului, mai-marii de la Bucureşti au încercat de două ori, în 2013 şi 2016, să-i suspende contractul de muncă, dar Bulgaru a contestat acest lucru la instanţă şi a câştigat.

 

Alţii n-au scăpat

Bulgaru a fost acuzat că, în calitate de director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ştia că lucrările de modernizare a unui drum din Mironeasa, investitie din fonduri europene, nu fuseseră finalizate în termenul contractual care nu putea fi depăşit, iar beneficiarul depusese înscrisuri false. Procurorii au mai arătat, în actele de acuzare, că, după ce a aflat că vor fi efectuate decontări din bugetul UE a unor lucrări care nu fuseseră realizate, Liviu Bulgaru a încercat să acopere totul cu ajutorul unor documente care nu sunt prevăzute de niciuna din procedurile din acest domeniu.

În schimb, alţi inculpaţi din acest dosar, printre care primarul din Mironeasa, Elena Curcudel, au fost condamnaţi. Dosarul, în care au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi şi două firme, se află în faza de apel.

 

Nu sunt obligat să vă răspund!”

Odată cu întoarcerea lui Bulgaru în fruntea instituţiei, ca director general adjunct a fost numit botoşăneanul Marius Postolache. Acesta a lucrat timp de şase ani în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Botoşani, iar la începutul acestui an acesta, fusese numit de Guvernul Grindeanu pe o funcţie de vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat la Agenţia Domeniilor Statului.

 

În calitate de director, Bulgaru se ocupă de coordonarea serviciilor din cadrul CRFIR Iaşi. Liviu Bulgaru a declarat că a trecut prin trei ani de groază și că nimeni nu i-a dat o pâine, fiind evitat de toți cunoscuții: „Am fost repus în funcție de o sentință judecătorească. N-au avut ce-mi face. Din cauza acestui dosar am pierdut candidatura la europarlamentare și mai multe funcții politice. Consider că acum s-a făcut dreptate”.

 

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

A avut probleme şi în trecut

Liviu Bulgaru a fost implicat într-un alt scandal la APDRP Iaşi, în dosarul „Moldoviţa”. Atunci, acesta a fost acuzat că ar fi falsificat punctajul la o cerere de finanţare venită din partea Primăriei Moldoviţa (Suceava). Un fost angajat a mai susţinut atunci că Bulgaru i-a solicitat în 2010 să mărească punctajul la Primăria Horleşti. Un alt caz a fost cel în care aceluaişi angajat i s-ar fi cerut de către Bulgaru să crească punctajul de la 59 la 69 la comuna Trifeşti, pentru ca gradul de sărăcie să urce de la 7 la 10 puncte. Solicitările de creştere a punctajelor au fost şi pentru comunele Drăguşeni, Balş şi Aroneanu. DNA a urmărit timp de doi ani schema finanţărilor de la APDRP Iaşi, dar dosarul s-a închis cu NUP în decembrie 2012.

Uite Parlamentul, uite nu-i

Colegiul Director Judeţean al PNL Iaşi a decis în octombrie ca Liviu Bulgaru să ocupe un loc considerat eligibil pentru alegerile parlamentare ce urmau să aibă loc pe 11 decembrie 2016. Iniţial, Bulgaru a strâns cele mai multe voturi pentru un loc în Senat, fiind urmat de Dumitru Oprea.

Bucuria lui Bulgaru a fost însă, de scurtă durată. Dacă la Iaşi nu s-a ţinut cont de criteriile partidului privind existenţa unor dubii de natură penală asupra lui Bulgaru, la Bucureşti s-a decis altceva. Astfel visurile de mărire ale actualului consilier judeţean s-au spulberat în momentul în care a venit lista candidaţilor agreaţi de şefii liberali de la centru. Bulgaru nu mai era pe această listă.

În aceste condiţii, Bulgaru este nevoit să se mulţumească acum cu locul din Consiliul Judeţean şi să spere că la următoarele alegeri parlamentare va putea prinde un loc de deputat sau senator.

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

 

Actualul liberal Liviu Bulgaru a fost numit din nou şef la la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale după ce a fost achitat, în primă instanţă, într-un dosar al DNA. Fusese schimbat din funcţie în decembrie 2013, după ce DNA a anunţat că este urmărit penal. Bulgaru mai are emoţii: dosarul penal este în apel şi situaţia se poate schimba.

Din luna iunie a acestui an, consilierul judeţean liberal Liviu Gabriel Bulgaru a revenit pe locul călduţ de director la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (CRFIR) Iaşi.

 

Acuzaţia: obţinerea pe nedrept de fonduri europene

Bulgaru fusese suspendat din funcţie în decembrie 2013, când Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi a început urmărirea penală împotriva sa pe vremea când era director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), denumirea de atunci a instituţiei.

Ulterior, în 2014, Bulgaru a fost trimis în judecată dar, anul acesta, în aprilie, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au dispus achitarea sa pentru acuzaţiile ce-i fuseseră puse în cârcă de procurori: complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. Judecătorii l-au socotit nevinovat pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege”.

În timpul cercetărilor şi apoi al procesului, mai-marii de la Bucureşti au încercat de două ori, în 2013 şi 2016, să-i suspende contractul de muncă, dar Bulgaru a contestat acest lucru la instanţă şi a câştigat.

 

Alţii n-au scăpat

Bulgaru a fost acuzat că, în calitate de director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ştia că lucrările de modernizare a unui drum din Mironeasa, investitie din fonduri europene, nu fuseseră finalizate în termenul contractual care nu putea fi depăşit, iar beneficiarul depusese înscrisuri false. Procurorii au mai arătat, în actele de acuzare, că, după ce a aflat că vor fi efectuate decontări din bugetul UE a unor lucrări care nu fuseseră realizate, Liviu Bulgaru a încercat să acopere totul cu ajutorul unor documente care nu sunt prevăzute de niciuna din procedurile din acest domeniu.

În schimb, alţi inculpaţi din acest dosar, printre care primarul din Mironeasa, Elena Curcudel, au fost condamnaţi. Dosarul, în care au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi şi două firme, se află în faza de apel.

 

Nu sunt obligat să vă răspund!”

Odată cu întoarcerea lui Bulgaru în fruntea instituţiei, ca director general adjunct a fost numit botoşăneanul Marius Postolache. Acesta a lucrat timp de şase ani în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Botoşani, iar la începutul acestui an acesta, fusese numit de Guvernul Grindeanu pe o funcţie de vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat la Agenţia Domeniilor Statului.

 

În calitate de director, Bulgaru se ocupă de coordonarea serviciilor din cadrul CRFIR Iaşi. Liviu Bulgaru a declarat că a trecut prin trei ani de groază și că nimeni nu i-a dat o pâine, fiind evitat de toți cunoscuții: „Am fost repus în funcție de o sentință judecătorească. N-au avut ce-mi face. Din cauza acestui dosar am pierdut candidatura la europarlamentare și mai multe funcții politice. Consider că acum s-a făcut dreptate”.

 

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

A avut probleme şi în trecut

Liviu Bulgaru a fost implicat într-un alt scandal la APDRP Iaşi, în dosarul „Moldoviţa”. Atunci, acesta a fost acuzat că ar fi falsificat punctajul la o cerere de finanţare venită din partea Primăriei Moldoviţa (Suceava). Un fost angajat a mai susţinut atunci că Bulgaru i-a solicitat în 2010 să mărească punctajul la Primăria Horleşti. Un alt caz a fost cel în care aceluaişi angajat i s-ar fi cerut de către Bulgaru să crească punctajul de la 59 la 69 la comuna Trifeşti, pentru ca gradul de sărăcie să urce de la 7 la 10 puncte. Solicitările de creştere a punctajelor au fost şi pentru comunele Drăguşeni, Balş şi Aroneanu. DNA a urmărit timp de doi ani schema finanţărilor de la APDRP Iaşi, dar dosarul s-a închis cu NUP în decembrie 2012.

Uite Parlamentul, uite nu-i

Colegiul Director Judeţean al PNL Iaşi a decis în octombrie ca Liviu Bulgaru să ocupe un loc considerat eligibil pentru alegerile parlamentare ce urmau să aibă loc pe 11 decembrie 2016. Iniţial, Bulgaru a strâns cele mai multe voturi pentru un loc în Senat, fiind urmat de Dumitru Oprea.

Bucuria lui Bulgaru a fost însă, de scurtă durată. Dacă la Iaşi nu s-a ţinut cont de criteriile partidului privind existenţa unor dubii de natură penală asupra lui Bulgaru, la Bucureşti s-a decis altceva. Astfel visurile de mărire ale actualului consilier judeţean s-au spulberat în momentul în care a venit lista candidaţilor agreaţi de şefii liberali de la centru. Bulgaru nu mai era pe această listă.

În aceste condiţii, Bulgaru este nevoit să se mulţumească acum cu locul din Consiliul Judeţean şi să spere că la următoarele alegeri parlamentare va putea prinde un loc de deputat sau senator.

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

 

Minciuna din Constituţie: „Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat”. Medicamentul salvator nu este pe lista compensatelor. Un tratament costă 4.000 de lei. Experții de la IRO spun că vaccinul BCG TICE este printre cele mai bune din Europa, fiind utilizat peste tot în cancerul de vezică urinară. În România a fost pe listă până în 2010, apoi a fost scos.

 

O femeie din Iaşi, care suferă de cancer, a dat în judecată Guvernul, Ministerul Sănătăţii (MS), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), cerând plata banilor cheltuiţi pe medicamente şi includerea vaccinului BCG TICE pe lista medicamentelor compensate. G.C.P. acuză faptul că a trebuit să-şi cumpere medicamentul din propriii bani. Judecătorii din cadrul Curţii de Apel Iaşi i-au respins acţiunea, dar bolnava a formulat recurs şi aşteaptă ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-i dea dreptate.

 

Minciuna din Constituţie: „Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat”. Medicamentul salvator nu este pe lista compensatelor. Un tratament costă 4.000 de lei. Experții de la IRO spun că vaccinul BCG TICE este printre cele mai bune din Europa, fiind utilizat peste tot în cancerul de vezică urinară. În România a fost pe listă până în 2010, apoi a fost scos.

 

O femeie din Iaşi, care suferă de cancer, a dat în judecată Guvernul, Ministerul Sănătăţii (MS), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), cerând plata banilor cheltuiţi pe medicamente şi includerea vaccinului BCG TICE pe lista medicamentelor compensate. G.C.P. acuză faptul că a trebuit să-şi cumpere medicamentul din propriii bani. Judecătorii din cadrul Curţii de Apel Iaşi i-au respins acţiunea, dar bolnava a formulat recurs şi aşteaptă ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-i dea dreptate.

 

Juriștii Consiliului Județean cer în instanță cei 10.000 de euro pe care i-au dat pentru premii. Suflă și-n iaurt, funcționarii din CJ nu vor să riște: Gala a avut loc pe 17 decembrie 2016, iar perioada de derulare a contractului expira pe 10 decembrie.

 

Consiliul Județean cere înapoi banii dați pentru desfășurarea Campaniei „Oamenii Timpului”. Motivul: gala a fost organizată cu 7 zile mai târziu decât se stabilise inițial.

Juriștii Consiliului Județean cer în instanță cei 10.000 de euro pe care i-au dat pentru premii. Suflă și-n iaurt, funcționarii din CJ nu vor să riște: Gala a avut loc pe 17 decembrie 2016, iar perioada de derulare a contractului expira pe 10 decembrie.

 

Consiliul Județean cere înapoi banii dați pentru desfășurarea Campaniei „Oamenii Timpului”. Motivul: gala a fost organizată cu 7 zile mai târziu decât se stabilise inițial.

Victimele trebuie să primească despăgubiri de 60.000 de euro și s-au prins că sunt înșelate. Fata cea mare a unui muncitor forestier mort într-un accident oribil la Păun: „Locuiesc în aceeași casă, divorțul este de formă”. Familia trebuie să primească câte 20.000 de euro pentru fiecare dintre copiii celui mort. Înainte de ultimul termen al procesului în care Ștefan Cornel Ascutăriței a fost condamnat pentru ucidere din culpă, acesta a înaintat divorțul de soția sa.

 

În 2012, un accident oribil a avut loc la Păun, într-o exploatare de pădure. Un copac retezat greșit a căzut peste unul dintre muncitori și l-a strivit. Proprietarul firmei care exploata pădurea a sfârșit prin a fi condamnat pentru ucidere din culpă, din cauza nerespectării normelor de securitate în muncă. Doar că, înainte de a afla sentința, cu sechestru pe avere deja instituit, a încercat să scape de plata despăgubirilor pentru familia victimei. Avocata copiilor celui mort s-a prins de ce încerca să facă și a blocat divorțul în instanță. Este un caz unic.

Victimele trebuie să primească despăgubiri de 60.000 de euro și s-au prins că sunt înșelate. Fata cea mare a unui muncitor forestier mort într-un accident oribil la Păun: „Locuiesc în aceeași casă, divorțul este de formă”. Familia trebuie să primească câte 20.000 de euro pentru fiecare dintre copiii celui mort. Înainte de ultimul termen al procesului în care Ștefan Cornel Ascutăriței a fost condamnat pentru ucidere din culpă, acesta a înaintat divorțul de soția sa.

 

În 2012, un accident oribil a avut loc la Păun, într-o exploatare de pădure. Un copac retezat greșit a căzut peste unul dintre muncitori și l-a strivit. Proprietarul firmei care exploata pădurea a sfârșit prin a fi condamnat pentru ucidere din culpă, din cauza nerespectării normelor de securitate în muncă. Doar că, înainte de a afla sentința, cu sechestru pe avere deja instituit, a încercat să scape de plata despăgubirilor pentru familia victimei. Avocata copiilor celui mort s-a prins de ce încerca să facă și a blocat divorțul în instanță. Este un caz unic.

Pagina 1 din 4

ajofm

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Go to top