Vineri, 20 10 2017
Contre puternice între două mari spitale pe tema unui pacient aflat în stare gravă. Un tânăr de 23 de ani de lângă Roman, stabilit în Germania, a avut un accident în scurta vacanţă pe care a petrecut-o la părinţi. A căzut din copac şi a avut mai multe răni. Cea mai gravă dintre ele s-a dovedit a fi la coloana vertebrală, pe care şi-a fracturat-o. Medicii de la „Spiridon” i-au chemat pe medicii de la Neuro să-l opereze într-o sală pusă la dispoziţie de ei, dar aceştia au refuzat. Mai mult, au refuzat să primească pacientul când s-a pus problema transferului între spitale.

 

Ziua de sâmbătă, 7 octombrie, a fost una ieşită din comun pentru două mari spitale din Iaşi. S-au contrat pe tema unui pacient accidentat la Roman, în judeţul Neamţ. Medicii unui spital au petrecut ore întregi încercând să-i convingă pe medicii celuilalt spital că este de competenţa lor cazul. Plecând de la această situaţie, este evidentă nevoia unui spital de urgenţe care să acopere toate patologiile.

Contre puternice între două mari spitale pe tema unui pacient aflat în stare gravă. Un tânăr de 23 de ani de lângă Roman, stabilit în Germania, a avut un accident în scurta vacanţă pe care a petrecut-o la părinţi. A căzut din copac şi a avut mai multe răni. Cea mai gravă dintre ele s-a dovedit a fi la coloana vertebrală, pe care şi-a fracturat-o. Medicii de la „Spiridon” i-au chemat pe medicii de la Neuro să-l opereze într-o sală pusă la dispoziţie de ei, dar aceştia au refuzat. Mai mult, au refuzat să primească pacientul când s-a pus problema transferului între spitale.

 

Ziua de sâmbătă, 7 octombrie, a fost una ieşită din comun pentru două mari spitale din Iaşi. S-au contrat pe tema unui pacient accidentat la Roman, în judeţul Neamţ. Medicii unui spital au petrecut ore întregi încercând să-i convingă pe medicii celuilalt spital că este de competenţa lor cazul. Plecând de la această situaţie, este evidentă nevoia unui spital de urgenţe care să acopere toate patologiile.

O fetiţă de un an şi nouă luni din Galaţi a ajuns la spital după ce a fost lovită de către concubinul mamei sale, fără ca aceasta să o apere.

 

Poliţiştii au stabilit că cei doi adulţi au agresat frecvent copilul, provocându-i leziuni în zone esenţiale ale corpului şi au dispus reţinerea lor.

 

O bătrână a fost găsită moartă în casă, cu leziuni pe corp, cazul fiind anchetat de Serviciul Omoruri, a anunțat, joi, Poliția Capitalei.

 

Un autocamion încărcat cu materiale de construcție care cobora strada Dragoș Vodă din Pașcani și se deplasa spre Suceava, a intrat într-o autoutilitară ce staționa în vederea ridicării gunoiului menajer.

 

O ieșeancă a fost trimisă în judecată după ce, într-un exces de furie, a fost la un pas să îşi desfigureze soţul. Bărbatul, îngrozit de ce a pățit, a cerut şi obţinut un ordin de protecţie împotriva nevestei.

 

Un studiu efectuat pe şoareci de laborator de către Charles Limoli de la Universitatea California, Irvine (UTI) publicat în Scientific Reports, a concluzionat că astronauţii care ajung pe Marte pot avea leziuni ale creierului care duc la demenţă cronică.

 

„Aceasta nu este o veste pozitivă pentru astronauţii care urmează să efectueze o călătorie de doi-trei ani pe Marte", a declarat profesorul specialist în oncologia radiaţiilor din cadrul Şcolii de Medicină UTI. "Mediul spaţial prezintă pericole specifice pentru astronauţi. Expunerea la aceste particule poate duce la o serie de posibile complicaţii ale sistemului nervos central, care pot să apară în timpul zborului şi persistă mult timp după călătoria în spaţiu: randament scăzut, deficit de memorie, anxietate, depresie şi probleme de luare a deciziilor. Multe dintre aceste consecinţe negative pentru cogniţie pot continua pe tot parcursul vieţii şi se pot agrava".

 

În efectuarea acestui studiu, şoarecii au fost supuşi unui flux de radiaţii cu particule cu sarcină electrică (oxigen complet ionizat şi titan) în Laboratorul de Radiaţii Spaţiale al NASA şi în Laboratorul Naţional Brookhaven din New York, şi apoi trimişi în laboratorul lui Charles Limoli în UTI.

 

La şase luni de la expunere, cercetătorii au găsit încă niveluri semnificative de inflamaţie a creierului şi de deteriorare a neuronilor. Analiza vizuală a arătat că reţeaua neuronală a creierului a fost afectată de reducerea de dendrite şi axoni în aceşti neuroni, care întrerupe transmiterea semnalelor între celulele creierului. Aceste deficienţe au fost în paralel cu scăderea capacităţii de învăţare şi reţinere de informaţii noi, tulburări de exprimare (bolnavul găseşte greu cuvintele), afectarea desfăşurării activităţilor obişnuite, scăderea capacităţii de luare a deciziilor, tulburări de gândire, tulburări de dispoziţie şi comportament (depresie, iritabilitate, agitaţie, agresivitate) şi pierderea memoriei.

 

În timp, simptomele se agravează, bolnavul devine confuz, nu mai recunoaşte obiecte, locuri, feţele apropiaţilor, nu mai poate desfăşura activităţi zilnice elementare, iar în final nu mai poate merge singur, mestecă şi înghite cu greutate, prezintă incontinenţă urinară şi fecală, într-un cuvânt este complet dependent de cei din jurul său.

 

În plus, echipa lui Limoli a descoperit că radiaţiile afectează "dispariţia fricii", un proces activ în care creierul suprimă asociaţiile anterioare neplăcute şi stresante, cum ar fi ca atunci când cineva care aproape se îneacă învaţă să se bucure din nou de apă.

 

„Deficitele în 'dispariţia fricii' i-ar putea face [pe astronauţi] mai predispuşi la anxietate", a spus Limoli "ceva care ar putea deveni o problemă în cursul unei călătorii de trei ani dus-întors pe Marte".

 

Pe nava spaţială ISS nu există o astfel de problemă

Potrivit lui Limoli, chiar dacă deficitul similar cu demenţa la astronauţi durează câteva luni pentru a se manifesta, timpul necesar pentru o misiune pe Marte este suficient de lung pentru a dezvolta un astfel de impediment. Persoanele care lucrează perioade lungi în Staţia Spaţială Internaţională, cu toate acestea, nu se confruntă cu acelaşi nivel de ''bombardament'' de raze cosmice, deoarece aceastea se află încă în magnetosfera care protejează Pământul.

 

Studiul efectuat de Limoli face parte din Programul de Cercetare Umană al NASA. Investigarea modului în care radiaţiile spaţiale îi afectează pe astronauţi şi modalităţile de a atenua aceste efecte este importantă pentru explorarea umană a spaţiului, iar NASA trebuie să ia în considerare aceste riscuri, având în vedere planurile sale pentru misiuni pe Marte şi chiar dincolo de Marte.

 

Sunt explorate soluţii parţiale, a declarat Limoli. Nava spaţială ar putea fi proiectată pentru a include zone mai blindate, cum ar fi cele folosite pentru odihnă şi somn. Totuşi, aceste particule încărcate cu niveluri mari de energie traversează nava spaţială, a adăugat el, "şi într-adevăr nu poţi scăpa de ele".

 

Tratamentele preventive oferă o speranţă. Grupul de cercetători conduşi de Limoli lucrează la strategii farmacologice care implică unii compuşi pentru eliminarea radicalilor liberi şi protejarea neurotransmisiei.

 

(Sursa: Epoch Times România)

ajofm

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top