În 2012, Radu Sacagiu a cumpărat monumentul din fața Sinagogii deși știa că nu poate construi nimic pe acesta. Drept dovadă, într-o lună cerea deja schimb de terenuri cu Primăria. Monumentul dedicat evreilor uciși la Pogrom fusese construit în 2011 tot din banii ieșenilor. Nichita a refuzat schimbul, dar Chirica l-a acceptat în 2017: i-a dat lui Sacagiu fix terenul care îi lipsea lângă Palatul de Justiție pentru a construi un bloc pe 1.400 mp. Schimbul a fost pe zero lei, deși potențialul celor două terenuri este total diferit. Ieșenii i-au făcut monument lui Sacagiu, din banii lor, apoi i-au dat și un teren gratis, ca să se îmbogățească – opera lui Chirica. Primarul minte în față: spune că așteaptă proiectul tehnic pentru o parcare subterană pe două niveluri lângă Palatul de Justiție, apoi recunoaște că i-a dat terenul lui Sacagiu și nu mai poate construi nimic. Dezvoltarea Iașului, invocată de Chirica, este compromisă chiar de cadourile pe care le face afaceriștilor din cercul propriu. Radu Sacagiu l-a însotit pe Mihai Chirica în periplurile acestuia prin Israel, în anii 2018-2019.

Caz concret, flagrant, în care primarul Mihai Chirica a acționat pentru sporirea averii personale a unui om de afaceri evreu în dauna ieșenilor. Un păgubos schimb de terenuri, perfectat în 2017, îi permite lui Radu Sacagiu edificarea unui proiect imobiliar pe tăpșanul de lângă Palatul de Justiție din Tg. Cucu.

Astfel, Primăria și-a diminuat cota de teren pe care o avea acolo, fiind practic în imposibilitatea de a mai construi o parcare mare cerută cu insistență de procurori, judecători, avocați, notari, justițiabili.


În 2012, Radu Sacagiu a cumpărat monumentul din fața Sinagogii deși știa că nu poate construi nimic pe acesta. Drept dovadă, într-o lună cerea deja schimb de terenuri cu Primăria. Monumentul dedicat evreilor uciși la Pogrom fusese construit în 2011 tot din banii ieșenilor. Nichita a refuzat schimbul, dar Chirica l-a acceptat în 2017: i-a dat lui Sacagiu fix terenul care îi lipsea lângă Palatul de Justiție pentru a construi un bloc pe 1.400 mp. Schimbul a fost pe zero lei, deși potențialul celor două terenuri este total diferit. Ieșenii i-au făcut monument lui Sacagiu, din banii lor, apoi i-au dat și un teren gratis, ca să se îmbogățească – opera lui Chirica. Primarul minte în față: spune că așteaptă proiectul tehnic pentru o parcare subterană pe două niveluri lângă Palatul de Justiție, apoi recunoaște că i-a dat terenul lui Sacagiu și nu mai poate construi nimic. Dezvoltarea Iașului, invocată de Chirica, este compromisă chiar de cadourile pe care le face afaceriștilor din cercul propriu. Radu Sacagiu l-a însotit pe Mihai Chirica în periplurile acestuia prin Israel, în anii 2018-2019.

Caz concret, flagrant, în care primarul Mihai Chirica a acționat pentru sporirea averii personale a unui om de afaceri evreu în dauna ieșenilor. Un păgubos schimb de terenuri, perfectat în 2017, îi permite lui Radu Sacagiu edificarea unui proiect imobiliar pe tăpșanul de lângă Palatul de Justiție din Tg. Cucu.

Astfel, Primăria și-a diminuat cota de teren pe care o avea acolo, fiind practic în imposibilitatea de a mai construi o parcare mare cerută cu insistență de procurori, judecători, avocați, notari, justițiabili.


Casa de pe str. Costache Negruzzi 13 s-a degradat brusc după ce-a fost cumpărată de Vasile Pușcașu. Comisia de Monumente a somat Poliția Locală să intervină, dar aceasta a rămas oarbă, mută și surdă. REPORTER DE IAȘI a încercat o săptămână întreagă să ceară explicații de la directorul Poliției Locale și nu ni s-a răspuns. Purtătorul de cuvânt al Primăriei refuză, de asemenea, să vorbească despre un subiect urgent, de maximă gravitate. Cere întrebare în scris cu răspunsul în 30 de zile. Casa Negruzzi, de lângă Universitatea de Arte, avea anul trecut acoperiș și stătea în picioare. Operațiunile de distrugere sunt acum prezentate public drept „autodemolare”. În alte cazuri cu monumente distruse, s-au deschis dosare penale în 48 de ore. Vasile Pușcașu, care e cumătrul primarului și a făcut avere la Iași cu autobuzele SH Unistil, vrea să construiască un hotel în locul casei demolate.

Casa de pe str. Costache Negruzzi 13 s-a degradat brusc după ce-a fost cumpărată de Vasile Pușcașu. Comisia de Monumente a somat Poliția Locală să intervină, dar aceasta a rămas oarbă, mută și surdă. REPORTER DE IAȘI a încercat o săptămână întreagă să ceară explicații de la directorul Poliției Locale și nu ni s-a răspuns. Purtătorul de cuvânt al Primăriei refuză, de asemenea, să vorbească despre un subiect urgent, de maximă gravitate. Cere întrebare în scris cu răspunsul în 30 de zile. Casa Negruzzi, de lângă Universitatea de Arte, avea anul trecut acoperiș și stătea în picioare. Operațiunile de distrugere sunt acum prezentate public drept „autodemolare”. În alte cazuri cu monumente distruse, s-au deschis dosare penale în 48 de ore. Vasile Pușcașu, care e cumătrul primarului și a făcut avere la Iași cu autobuzele SH Unistil, vrea să construiască un hotel în locul casei demolate.

Scandalul legat de cel mai scump monument din Iași de după Revoluție, este departe de a se fi încheiat. Desemnat câștigător al concursului de soluții pentru realizarea monumentului de for public cu tematica „Iași - Capitala Celor Trei Uniri“, Dan Covătaru (foto sus) nu a respectat termenele și riscă să piardă contractul. În replică, contracandidatul său de la concurs, Alin Neacșu, susține că așa s-ar face dreptate și normal ar fi să se organizeze o nouă procedură de atribuire a contractului.

Scandalul legat de cel mai scump monument din Iași de după Revoluție, este departe de a se fi încheiat. Desemnat câștigător al concursului de soluții pentru realizarea monumentului de for public cu tematica „Iași - Capitala Celor Trei Uniri“, Dan Covătaru (foto sus) nu a respectat termenele și riscă să piardă contractul. În replică, contracandidatul său de la concurs, Alin Neacșu, susține că așa s-ar face dreptate și normal ar fi să se organizeze o nouă procedură de atribuire a contractului.

Primarul susține că autorizația de demolare a fost dată la cererea Comunității Evreiești, care, însă n-a confirmat oficial versiunea. Poarta ar urma să fie mutată câțiva zeci de metri mai în spate, pentru că încurca traficul rutier. Șeful Opoziției, Marius Bodea, spune că demolarea e un act de barbarie.

Primarul susține că autorizația de demolare a fost dată la cererea Comunității Evreiești, care, însă n-a confirmat oficial versiunea. Poarta ar urma să fie mutată câțiva zeci de metri mai în spate, pentru că încurca traficul rutier. Șeful Opoziției, Marius Bodea, spune că demolarea e un act de barbarie.

An frustrant în relația Iașului cu Bucureștiul: dați la o parte parcă mai mult ca niciodată. Iașul a fost ocolit de autoritățile centrale la sărbătorirea a 100 de ani de la Mare Unire atât la nivel de finanțări, cât și la nivel simbolic. Dată ca sigură pentru 2018, investiția pentru un sediu al Operei s-a dovedit o țeapă. Anunțate în 2017, o ședință solemnă a Parlamentului, un bal cu 600 de invitați și o ședință de Guvern, toate la Iași, au fost amânate până n-au mai avut loc.


De proiectele dedicate Centenarului Marii Uniri s-a ales praful. Cel puțin în județul Iași. Construirea unui nou sediu pentru Opera Română Iași, organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului, un bal și o ședință festivă a Guvernului, dar și reabilitarea și realizarea de noi monumente au rămas la stadiul de intenții. „În momentul de față nu știe nimeni câți bani s-au cheltuit în România pe manifestările dedicate Centenarului”, a declarat Liviu Brătescu, președintele Comisiei Naționale de Cultură a PNL. Despre sediul Operei, deputatul Varujan Vosganian a spus sec: „Îl facem la anul”.


An frustrant în relația Iașului cu Bucureștiul: dați la o parte parcă mai mult ca niciodată. Iașul a fost ocolit de autoritățile centrale la sărbătorirea a 100 de ani de la Mare Unire atât la nivel de finanțări, cât și la nivel simbolic. Dată ca sigură pentru 2018, investiția pentru un sediu al Operei s-a dovedit o țeapă. Anunțate în 2017, o ședință solemnă a Parlamentului, un bal cu 600 de invitați și o ședință de Guvern, toate la Iași, au fost amânate până n-au mai avut loc.


De proiectele dedicate Centenarului Marii Uniri s-a ales praful. Cel puțin în județul Iași. Construirea unui nou sediu pentru Opera Română Iași, organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului, un bal și o ședință festivă a Guvernului, dar și reabilitarea și realizarea de noi monumente au rămas la stadiul de intenții. „În momentul de față nu știe nimeni câți bani s-au cheltuit în România pe manifestările dedicate Centenarului”, a declarat Liviu Brătescu, președintele Comisiei Naționale de Cultură a PNL. Despre sediul Operei, deputatul Varujan Vosganian a spus sec: „Îl facem la anul”.


Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Go to top