Joi, 18 10 2018
Neglijenţă de netolerat la două societăţi din administraţia locală: deşi s-au furat sute de mii de lei „ca-n brânză”, nimeni nu a fost sancţionat. INCREDIBIL: A doua instituţie publică din Iaşi care a pierdut o sumă importantă din cauza neatenţiei funcţionarilor. Cu şase luni înainte de Salubris, şi Servicii Publice a făcut o plată într-un cont care s-a dovedit a nu fi al unui furnizor, ci al unei persoane fizice. Se conturează o reţea de infractori care au profitat de prostia angajaţilor: au adus sau au trimis prin fax notificări false în care anunţau schimbarea conturilor OMV, furnizorul de combustibil de la cele două instituţii. Nimeni n-a verificat veridicitatea informărilor, banii s-au virat şi au dispărut instant. Salubris şi Servicii Publice se dau peste cap să recupereze sumele. REPORTER DE IAŞI l-a identificat pe cel care a primit banii de la Servicii Publice, probabil un pion într-o reţea despre care se spune că a furat astfel 500 de milioane de lei, ancheta fiind la DIICOT Bucureşti.

Angajaţilor din instituţiile subordonate Primăriei tocmai le-au fost mărite lefurile. Cu această ocazie, s-a vorbit de necesitatea performanţei la bugetari. Performanţe au „reuşit” deja cei de la Servicii Publice şi Salubris. Şi-au lăsat angajatorii fără 255.000 de lei, fiind fraieriţi ca nişte puştani. Nimeni n-a fost sancţionat, s-au schimbat doar „procedurile”.

Neglijenţă de netolerat la două societăţi din administraţia locală: deşi s-au furat sute de mii de lei „ca-n brânză”, nimeni nu a fost sancţionat. INCREDIBIL: A doua instituţie publică din Iaşi care a pierdut o sumă importantă din cauza neatenţiei funcţionarilor. Cu şase luni înainte de Salubris, şi Servicii Publice a făcut o plată într-un cont care s-a dovedit a nu fi al unui furnizor, ci al unei persoane fizice. Se conturează o reţea de infractori care au profitat de prostia angajaţilor: au adus sau au trimis prin fax notificări false în care anunţau schimbarea conturilor OMV, furnizorul de combustibil de la cele două instituţii. Nimeni n-a verificat veridicitatea informărilor, banii s-au virat şi au dispărut instant. Salubris şi Servicii Publice se dau peste cap să recupereze sumele. REPORTER DE IAŞI l-a identificat pe cel care a primit banii de la Servicii Publice, probabil un pion într-o reţea despre care se spune că a furat astfel 500 de milioane de lei, ancheta fiind la DIICOT Bucureşti.

Angajaţilor din instituţiile subordonate Primăriei tocmai le-au fost mărite lefurile. Cu această ocazie, s-a vorbit de necesitatea performanţei la bugetari. Performanţe au „reuşit” deja cei de la Servicii Publice şi Salubris. Şi-au lăsat angajatorii fără 255.000 de lei, fiind fraieriţi ca nişte puştani. Nimeni n-a fost sancţionat, s-au schimbat doar „procedurile”.

Problemă majoră de sistem în cazurile de malpraxis: cercetările comisiilor medicale și expertizele cerute de judecători sunt făcute de doctori apropiați de cei acuzați. Chirurgul Eugen Târcoveanu ar fi amânat o operaţie timp de opt zile, până când pacienta a făcut septicemie şi a murit. „Eu unde pot face o expertiză medico-legală, pentru că toată lumea spune că medicii se acoperă între ei?”, spune fiul femeii, acuzând o gravă eroare medicală. Comisia din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi care a judecat, anul trecut, plângerea familiei a fost condusă de medicul Mircea Onofriescu, el însuşi acuzat de malpraxis. Onofriescu a trimis familia la plimbare, spunând că medicul Târcoveanu nu a greşit, dar rudele pacientei au contestat decizia în instanţă. Zilele trecute, judecătorul care a văzut probele a trimis dosarul înapoi la Comisie, pentru reluarea cercetărilor.

 

Familia unei femei din Iaşi îl acuză de gravă neglijenţă pe unul dintre cei mai cunoscuţi medici de la Spitalul „Sf. Spiridon”. Soţul şi fiul pacientei susţin că amânarea unei intervenţii chirurgicale de către profesorul Eugen Târcoveanu a produs, într-un final, o septicemie care i-a fost fatală acesteia.

„Am prieteni medici, când le-am povestit mi-au spus aşa: <Dănuţ, septicemie produsă în spital, după multe zile de la internare şi fără operaţie? Nu este în regulă>”, susţine fiul femeii, care a dus cazul în justiţie şi a obţinut redeschiderea lui.

Anterior, Comisia de Monitorizare şi Competenţă Profesională pentru Cazurile de Malpraxis din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi nu văzuse nimic ciudat şi îl scosese nevinovat pe doctorul Târcoveanu.

Problemă majoră de sistem în cazurile de malpraxis: cercetările comisiilor medicale și expertizele cerute de judecători sunt făcute de doctori apropiați de cei acuzați. Chirurgul Eugen Târcoveanu ar fi amânat o operaţie timp de opt zile, până când pacienta a făcut septicemie şi a murit. „Eu unde pot face o expertiză medico-legală, pentru că toată lumea spune că medicii se acoperă între ei?”, spune fiul femeii, acuzând o gravă eroare medicală. Comisia din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi care a judecat, anul trecut, plângerea familiei a fost condusă de medicul Mircea Onofriescu, el însuşi acuzat de malpraxis. Onofriescu a trimis familia la plimbare, spunând că medicul Târcoveanu nu a greşit, dar rudele pacientei au contestat decizia în instanţă. Zilele trecute, judecătorul care a văzut probele a trimis dosarul înapoi la Comisie, pentru reluarea cercetărilor.

 

Familia unei femei din Iaşi îl acuză de gravă neglijenţă pe unul dintre cei mai cunoscuţi medici de la Spitalul „Sf. Spiridon”. Soţul şi fiul pacientei susţin că amânarea unei intervenţii chirurgicale de către profesorul Eugen Târcoveanu a produs, într-un final, o septicemie care i-a fost fatală acesteia.

„Am prieteni medici, când le-am povestit mi-au spus aşa: <Dănuţ, septicemie produsă în spital, după multe zile de la internare şi fără operaţie? Nu este în regulă>”, susţine fiul femeii, care a dus cazul în justiţie şi a obţinut redeschiderea lui.

Anterior, Comisia de Monitorizare şi Competenţă Profesională pentru Cazurile de Malpraxis din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi nu văzuse nimic ciudat şi îl scosese nevinovat pe doctorul Târcoveanu.

Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Vaslui a demarat o anchetă internă, în urma acuzaţiilor părinţilor unui bebeluş în vârstă de 8 luni că ar fi fost tratat necorespunzător şi trimis prea târziu la un spital din Iaşi, unde a decedat.

 

Conform unui studiu întocmit de Asociația Funcky Citizens, mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Informația este contestată de reprezentanții Primăriei, care susțin că datele făcute publice prin proiectul banipublici.ro includ cheltuielile cu tot personalul din societățile subordonate Consiliului Local. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului. La Iași se investește doar 10% din buget, în timp ce la Cluj și București investițiile reprezintă peste 30%. La noi se fac cârpeli, la ceilalți se asigură viitorul.

 

Funcționăm extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijăm investițiile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociația Funky Citizen pe mai multe bugete locale din România, printre care și Iașul. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.
O scurtă privire în bugetele altor două orașe de top ale României arată o diferență clară: București și Cluj utilizează peste 30% din buget pentru dezvoltare. Situația nu este mai bună în alte orașe importante – Sibiu, Brașov, Ploiești, dar acolo unele dintre proietele importante au fost deja realizate. Reprezentanții Primăriei contestă însă rezultatele studiului, spunând că, în realitate, funcționarea Primăriei costă câteva zeci de milioane de lei, restul sumelor adunate în studiu drept cheltuieli de funcționare fiind de fapt ale societăților subordonate Consiliului Local.

 

Iași: 56.25%

Ce se ascunde în spatele acestei cifre? Asociația Funky Citizens a menționat în raportul despre bugete și destinația banilor publici că atât cheltuiește muncipiul Iași, din bugetul local, pentru cheltuieli de personal și bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.
Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.  “Este imposibil să fie o asemenea cifră. Cifrele sunt greșite. Au inclus toți angajații direcțiilor, serviciilor și societăților, salariile din învățământ, care sunt trecute prin CL, și salariile din spitalele care sunt administrate local. Dacă este să calculăm așa, cifra poate fi corectă, ne referim la peste 10.000 de oameni. Dar numai aparatul propriu al Primăriei, cu 590 de oameni din 810 necesari, nu poate consuma atât”, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Același studiu arată că Iașul a pregătit pentru 2016 doar 89 milioane de lei pentru investiții, din care 40 de milioane au fost destinați reparațiilor la câteva străzi.

 

Graficele arată ceva grav pentru Iași: cheltuim cel mai mult cu aparatul propriu al Primăriei și cel mai puțin cu investițiile. La Iași, 10% merge la Dezvoltare, iar la Cluj – 34%

Cauza ar fi politică

Consilierul Eduard Boz susține că nu știe dacă datele din raportul Funky Citizens sunt corecte, dar că acestea exprimă o stare de fapt resimțită zi de zi. „Sunt analize pe care și noi le confirmăm din ceea ce aflăm. Cam pe aici sunt lucrurile. La Iași se cheltuie foarte mult cu personalul și sunt neglijate investițiile. La Prahova avem 13 parcuri tehnologice, la Cluj vreo 4, Oradea are și ea vreo 3, Timișoara la fel, Iași niciunul. Aici este răspunsul la întrebarea: se cheltuiește pe personal și ajutoare sociale și nu se investește unde trebuie. Când vom dezbate bugetul pe anul viitor vom discuta reducerea cheltuielilor de personal și realizarea unui parc tehnologic la Iași”, a mai precizat consilierul local Eduard Boz.
Acesta mai spune că bugetele celorlalte orașe sunt mai mari, dar nu trebuie căutate acolo scuze. „Atunci când ai bugetul mai redus trebuie să fii echilibrat și cumpătat. O mare problemă la Iași este că demersuri care pot fi informatizate nu se rezolvă așa: o hârtie trebuie plimbată. S-au făcut și angajări aiurea, se face multă protecție socială, iar bugetele de investiții sunt undeva la undeva la nivelul orașelor Botoșani sau Piatra Neamț”, mai spune Boz.

 

Tetarom III: Clujul a ajuns la patru parcuri industriale, Iașul nu are niciunul

Cât a fost în 2015

Pe bugetul de anul trecut, de 1,044 miliarde de lei, cheltuielile de personal și de bunuri și servicii au fost mult mai mici. Concret, din suma totală, aproximativ o treime s-a dus în contul funcționării orașului – 325 de milioane de lei, din care 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal. “Nu avem acum astfel de date. Nu cred că acel procent care reprezintă peste 480 de milioane de lei din bugetul din acest an este corectă. Doar dacă adunăm bugetele tuturor instituțiilor și societăților subordonate poate ieșim la acea sumă. Deci nu cred că putem discuta despre un cost foarte mare de funcționare pentru oraș”, a mai spus Sebastian Buraga.
„Este o creștere însemnată. O campanie electorală poate genera astfel de creștere. A fost utilizat bugetul local pentru realizarea activităților de campanie. Am avut jumătate de an corturi în Iași, chipurile pentru promovarea strategiei de dezvoltare durabilă. Au fost generate atunci niște nevoi care au fost  acoperite din bugetul din acest an. Toate evenimentele speciale au avut nevoie de promovare, de bunuri și servicii”, ne-a mai spus Eduard Boz.

 

Consilierul local Eduard Boz (PNL) spune că filosofia bugetului face ca Iașul să se compare cu Botoșaniul și Piatra Neamț

Cât este la București și Cluj

În cazul Bucureștiului, bugetul pe 2016 a fost de 4,1 miliarde de lei. Din această sumă, conform studiului realizat de Funky Citizens, 701 milioane de lei au mers în cheltuieli de personal, bunuri și servicii. Cheltuielile de personal, în cazul Bucureștiului, au reprezentat 116 milioane de lei, conform studiului, față de 300 de milioane de lei la Iași. Diferența este cauzată de privatizarea serviciilor publice.
La capitolul investiții, suma prevăzută este imensă: 1,433 miliarde lei (34.97%). În cazul orașului Cluj Napoca, bugetul pe 2016 este de 1,11 miliarde de lei. Din această sumă, studiul arată că 240 de milioane de lei au fost cheltuielile de personal și 305 milioane de lei s-au dus pe bunuri și servicii.
Pentru investiții, Primăria Cluj a pregătit, în acest an, 346 milioane de lei. La Brașov, spre exemplu, alt oraș important din România, bugetul pe 2016 este  de aproape 600 de milioane de lei. Din această sumă, 151 de milioane de lei au reprezentat cheltuielile de personal și 135 de milioane de lei bunurile și serviciile: procentul total este de sub 50% din buget. La Ploiești, dintr-un buget de 500 de milioane de lei, din care 300 de milioane a fost procentul alocat cheltuielilor de personal și bunurilor și serviciilor. În schimb, la Ploiești, dintr-un buget mai mic, Primăria a prevăzut investiții de 100 de milioane de lei în 2016: 20%.

 

Iașului îi lipsesc enorm pasajele din București

Cine sunt Funky Citizens

O asociație creată acum câțiva ani care militează pentru ca instituțiile românești să devină mai transparente. Printre altele, membrii organizației au lansat un proiect numit Bani Publici. În cadrul acestui proiect, a fost analizat bugetul Bucreștiului și comparat cu bugetele altor orașe din țară. Una dintre temele abordate de asociație în cadrul proiectului a fost ponderea cheltuielilor cu funcționarea orașului din totalul bugetului. Au fost analizate trei orașe din țară – București, Cluj și Iași, ultimul având ponderea cea mai mare din buget pentru cheltuielile de funcționare, dar și cele mai mici cheltuieli de investiții.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere

 

București – 34,97% investiții din total buget 4.1 miliarde de lei (1.43 miliarde)

- 17.10% din buget (701 milioane de lei) pentru funcționare - cheltuieli de personal (2,83% - 116 milioane de lei) și bunuri și servicii (14.26% - 584 milioane)

Cluj – 31.21% pentru investiții din total buget de 1.11 miliarde de lei (1,433 miliarde de lei)

- 49.20% pentru cheltuieli de personal (21.68% - 240 milioane de lei) și bunuri și servicii (27.51% - 305 milioane de lei)

Iași – 10,18% pentru investiții din buget de 865 milioane de lei (88 milioane de lei)

- 56.25% pentru cheltuieli de personal (34.9% - 300 milioane de lei) și bunuri și servicii (22.06% - aproape 190 milioane de lei).

Conform unui studiu întocmit de Asociația Funcky Citizens, mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Informația este contestată de reprezentanții Primăriei, care susțin că datele făcute publice prin proiectul banipublici.ro includ cheltuielile cu tot personalul din societățile subordonate Consiliului Local. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului. La Iași se investește doar 10% din buget, în timp ce la Cluj și București investițiile reprezintă peste 30%. La noi se fac cârpeli, la ceilalți se asigură viitorul.

 

Funcționăm extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijăm investițiile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociația Funky Citizen pe mai multe bugete locale din România, printre care și Iașul. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.
O scurtă privire în bugetele altor două orașe de top ale României arată o diferență clară: București și Cluj utilizează peste 30% din buget pentru dezvoltare. Situația nu este mai bună în alte orașe importante – Sibiu, Brașov, Ploiești, dar acolo unele dintre proietele importante au fost deja realizate. Reprezentanții Primăriei contestă însă rezultatele studiului, spunând că, în realitate, funcționarea Primăriei costă câteva zeci de milioane de lei, restul sumelor adunate în studiu drept cheltuieli de funcționare fiind de fapt ale societăților subordonate Consiliului Local.

 

Iași: 56.25%

Ce se ascunde în spatele acestei cifre? Asociația Funky Citizens a menționat în raportul despre bugete și destinația banilor publici că atât cheltuiește muncipiul Iași, din bugetul local, pentru cheltuieli de personal și bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.
Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.  “Este imposibil să fie o asemenea cifră. Cifrele sunt greșite. Au inclus toți angajații direcțiilor, serviciilor și societăților, salariile din învățământ, care sunt trecute prin CL, și salariile din spitalele care sunt administrate local. Dacă este să calculăm așa, cifra poate fi corectă, ne referim la peste 10.000 de oameni. Dar numai aparatul propriu al Primăriei, cu 590 de oameni din 810 necesari, nu poate consuma atât”, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Același studiu arată că Iașul a pregătit pentru 2016 doar 89 milioane de lei pentru investiții, din care 40 de milioane au fost destinați reparațiilor la câteva străzi.

 

Graficele arată ceva grav pentru Iași: cheltuim cel mai mult cu aparatul propriu al Primăriei și cel mai puțin cu investițiile. La Iași, 10% merge la Dezvoltare, iar la Cluj – 34%

Cauza ar fi politică

Consilierul Eduard Boz susține că nu știe dacă datele din raportul Funky Citizens sunt corecte, dar că acestea exprimă o stare de fapt resimțită zi de zi. „Sunt analize pe care și noi le confirmăm din ceea ce aflăm. Cam pe aici sunt lucrurile. La Iași se cheltuie foarte mult cu personalul și sunt neglijate investițiile. La Prahova avem 13 parcuri tehnologice, la Cluj vreo 4, Oradea are și ea vreo 3, Timișoara la fel, Iași niciunul. Aici este răspunsul la întrebarea: se cheltuiește pe personal și ajutoare sociale și nu se investește unde trebuie. Când vom dezbate bugetul pe anul viitor vom discuta reducerea cheltuielilor de personal și realizarea unui parc tehnologic la Iași”, a mai precizat consilierul local Eduard Boz.
Acesta mai spune că bugetele celorlalte orașe sunt mai mari, dar nu trebuie căutate acolo scuze. „Atunci când ai bugetul mai redus trebuie să fii echilibrat și cumpătat. O mare problemă la Iași este că demersuri care pot fi informatizate nu se rezolvă așa: o hârtie trebuie plimbată. S-au făcut și angajări aiurea, se face multă protecție socială, iar bugetele de investiții sunt undeva la undeva la nivelul orașelor Botoșani sau Piatra Neamț”, mai spune Boz.

 

Tetarom III: Clujul a ajuns la patru parcuri industriale, Iașul nu are niciunul

Cât a fost în 2015

Pe bugetul de anul trecut, de 1,044 miliarde de lei, cheltuielile de personal și de bunuri și servicii au fost mult mai mici. Concret, din suma totală, aproximativ o treime s-a dus în contul funcționării orașului – 325 de milioane de lei, din care 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal. “Nu avem acum astfel de date. Nu cred că acel procent care reprezintă peste 480 de milioane de lei din bugetul din acest an este corectă. Doar dacă adunăm bugetele tuturor instituțiilor și societăților subordonate poate ieșim la acea sumă. Deci nu cred că putem discuta despre un cost foarte mare de funcționare pentru oraș”, a mai spus Sebastian Buraga.
„Este o creștere însemnată. O campanie electorală poate genera astfel de creștere. A fost utilizat bugetul local pentru realizarea activităților de campanie. Am avut jumătate de an corturi în Iași, chipurile pentru promovarea strategiei de dezvoltare durabilă. Au fost generate atunci niște nevoi care au fost  acoperite din bugetul din acest an. Toate evenimentele speciale au avut nevoie de promovare, de bunuri și servicii”, ne-a mai spus Eduard Boz.

 

Consilierul local Eduard Boz (PNL) spune că filosofia bugetului face ca Iașul să se compare cu Botoșaniul și Piatra Neamț

Cât este la București și Cluj

În cazul Bucureștiului, bugetul pe 2016 a fost de 4,1 miliarde de lei. Din această sumă, conform studiului realizat de Funky Citizens, 701 milioane de lei au mers în cheltuieli de personal, bunuri și servicii. Cheltuielile de personal, în cazul Bucureștiului, au reprezentat 116 milioane de lei, conform studiului, față de 300 de milioane de lei la Iași. Diferența este cauzată de privatizarea serviciilor publice.
La capitolul investiții, suma prevăzută este imensă: 1,433 miliarde lei (34.97%). În cazul orașului Cluj Napoca, bugetul pe 2016 este de 1,11 miliarde de lei. Din această sumă, studiul arată că 240 de milioane de lei au fost cheltuielile de personal și 305 milioane de lei s-au dus pe bunuri și servicii.
Pentru investiții, Primăria Cluj a pregătit, în acest an, 346 milioane de lei. La Brașov, spre exemplu, alt oraș important din România, bugetul pe 2016 este  de aproape 600 de milioane de lei. Din această sumă, 151 de milioane de lei au reprezentat cheltuielile de personal și 135 de milioane de lei bunurile și serviciile: procentul total este de sub 50% din buget. La Ploiești, dintr-un buget de 500 de milioane de lei, din care 300 de milioane a fost procentul alocat cheltuielilor de personal și bunurilor și serviciilor. În schimb, la Ploiești, dintr-un buget mai mic, Primăria a prevăzut investiții de 100 de milioane de lei în 2016: 20%.

 

Iașului îi lipsesc enorm pasajele din București

Cine sunt Funky Citizens

O asociație creată acum câțiva ani care militează pentru ca instituțiile românești să devină mai transparente. Printre altele, membrii organizației au lansat un proiect numit Bani Publici. În cadrul acestui proiect, a fost analizat bugetul Bucreștiului și comparat cu bugetele altor orașe din țară. Una dintre temele abordate de asociație în cadrul proiectului a fost ponderea cheltuielilor cu funcționarea orașului din totalul bugetului. Au fost analizate trei orașe din țară – București, Cluj și Iași, ultimul având ponderea cea mai mare din buget pentru cheltuielile de funcționare, dar și cele mai mici cheltuieli de investiții.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere

 

București – 34,97% investiții din total buget 4.1 miliarde de lei (1.43 miliarde)

- 17.10% din buget (701 milioane de lei) pentru funcționare - cheltuieli de personal (2,83% - 116 milioane de lei) și bunuri și servicii (14.26% - 584 milioane)

Cluj – 31.21% pentru investiții din total buget de 1.11 miliarde de lei (1,433 miliarde de lei)

- 49.20% pentru cheltuieli de personal (21.68% - 240 milioane de lei) și bunuri și servicii (27.51% - 305 milioane de lei)

Iași – 10,18% pentru investiții din buget de 865 milioane de lei (88 milioane de lei)

- 56.25% pentru cheltuieli de personal (34.9% - 300 milioane de lei) și bunuri și servicii (22.06% - aproape 190 milioane de lei).

În şedinţa de din 7 septembrie 2016, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva lui Anton Dan, judecător în cadrul Curţii de Apel Iaşi.

 

Secţia a aplicat magistratului ieșean sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni” pentru „săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. t) teza a II-a din acelaşi act normativ, constând în „exercitarea funcţiei cu… gravă neglijenţă“, se arată în comunicatul CSM care nu oferă detalii clare privind faptele comise de judecător.

 

Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

 

Dan Anton a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de mai multe fapte de corupţie. Anton este pus sub acuzare şi pentru trafic de influenţă, dar şi pentru infracţiuni ce nu au legătură cu corupţia, cum ar fi violarea vieţii private.

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top