Marti, 25 09 2018
La Tomești a fost realizat un parc special pentru copii de până în 4 ani. Tot acolo a fost făcut unul dintre cele mai atractive parcuri de copii din tot județul, cu tobogane care nu se găsesc nici măcar la Iași. „Nu terminăm investițiile aici, terminăm doar o etapă”, spune primarul Ștefan Timofte.

În Tomești ambiția este să se bată cu Iașul în amenajări urbane. „La Trezorerie mi-au spus că am mai multe investiții în derulare decât Iașul. Am dosar la fiecare, la orice oră știu în ce fază e lucrarea, cât a costat până atunci, cât mai am de dat, tot”, spune primarul Ștefan Timofte.

La Tomești a fost realizat un parc special pentru copii de până în 4 ani. Tot acolo a fost făcut unul dintre cele mai atractive parcuri de copii din tot județul, cu tobogane care nu se găsesc nici măcar la Iași. „Nu terminăm investițiile aici, terminăm doar o etapă”, spune primarul Ștefan Timofte.

În Tomești ambiția este să se bată cu Iașul în amenajări urbane. „La Trezorerie mi-au spus că am mai multe investiții în derulare decât Iașul. Am dosar la fiecare, la orice oră știu în ce fază e lucrarea, cât a costat până atunci, cât mai am de dat, tot”, spune primarul Ștefan Timofte.

Construit în timp record şi văzut ca o mare realizare, noul aeroport a intrat în picaj. Unele sunt vitale, altele sunt de finețe, cele care creează disconfort la principala poartă de intrare în oraș. Parcarea nu este luminată noaptea, cardul nu poate fi introdus în parcometru, trebuie să cobori din mașină, banda de bagaje e antică, toaletele sunt subdimensionate și insalubre, monitoarele cu informații nu funcționează, în stația de taximetre e harababură. Răspunsul managerului Bulgariu: „Scrieți ce vreți!”

 

Creşterea numărului de zboruri şi, implicit, a numărului de pasageri care tranzitează Aeroportul Internaţional Iaşi fac ca Terminalul 3, folosit în prezent atât pentru curse internaţionale cât şi interne să nu mai facă faţă cerinţelor. REPORTER DE IAŞI a găsit mai multe hibe în funcţionarea aeroportului ieşean.

Construit în timp record şi văzut ca o mare realizare, noul aeroport a intrat în picaj. Unele sunt vitale, altele sunt de finețe, cele care creează disconfort la principala poartă de intrare în oraș. Parcarea nu este luminată noaptea, cardul nu poate fi introdus în parcometru, trebuie să cobori din mașină, banda de bagaje e antică, toaletele sunt subdimensionate și insalubre, monitoarele cu informații nu funcționează, în stația de taximetre e harababură. Răspunsul managerului Bulgariu: „Scrieți ce vreți!”

 

Creşterea numărului de zboruri şi, implicit, a numărului de pasageri care tranzitează Aeroportul Internaţional Iaşi fac ca Terminalul 3, folosit în prezent atât pentru curse internaţionale cât şi interne să nu mai facă faţă cerinţelor. REPORTER DE IAŞI a găsit mai multe hibe în funcţionarea aeroportului ieşean.

Minunea” a apărut pe strada Iancu Bacalu, la 500 m în linie dreaptă de Primăria Iaşi. Locuitorii zonei s-au plâns degeaba. Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală le-a spus, oficial, că totul este bine. Ce zic PUZ-ul şi autorizaţia? Casă individuală P+1+M. Ce apare în realitate? Bloc D+P+1+M, cu locuri de parcare direct pe trotuar, că nu mai era loc şi pentru ele.

 

Nu ne mai cramponăm de reguli, nu mai are rost să respectăm normele. Primăria aprobă aberaţia din start şi apoi mai închide şi ochii la ce apare în realitate, prin organismul de control de la Poliţia Locală. Pe strada Iancu Bacalu, la numărul 33, oamenii au ştiut, iniţial, că va apărea un „imobil de locuit”. Pe scurt, o casă cu parter, etaj şi o mansardă. În realitate, a apărut un bloc de locuinţe, cu 8 apartamente, înghesuit printre celelalte case. Pe 337 mp, cu locurile de parcare trântite la stradă, direct pe trotuar.

 

Scandal

Locuitorii zonei au înţeles destul de repede că ceea ce apare lângă ei nu este o simplă vilă, ci mult mai mult: un bloc de locuinţe. „Am un garaj în zona asta, am asistat la tot şantierul, de când a început demolarea vechii clădiri până la final. Iniţial ştiam că-i vorba despre o casă, apoi oamenii de aici au început să vorbească despre faptul că ar fi bloc. N-am nimic cu investitorii, ei au făcut ce-au vrut pentru că cineva le-a permis. Numai că sunt foarte curios unde vor parca proprietarii celor 8-9 apartamente de aici, că locuri există doar pe hârtie”, ne-a explicat un bărbat care are un teren în apropierea blocului. „Mulţi dintre cei care locuiesc aici au crezut că acolo apare o casă, nu un bloc. Aşa s-a făcut informarea, că este locuinţă, nu bloc de apartamente”, spune proprietara unei case situate pe Iancu Bacalu, aproape de intersecţia cu Sfântul Andrei. Oamenii sunt nemulţumiţi nu atât de faptul că au fost păcăliţi cu acte, ci de reacţia celor care trebuiau să verifice. „Au fost făcute sesizări la Primărie, la Poliţia Locală unde este Controlul în Urbanism şi nu s-a întâmplat nimic, au considerat totul legal, ne-au spus că nu avem dreptate”, spun oamenii care locuiesc pe strada unde a apărut blocul.

 

Ce spune autorizaţia

Documentaţia eliberată pe numele Elenei Oana Pandele, pentru adresa Iancu Bacalu numărul 33, prevede demolarea unei construcţii existente şi ridicarea alteia, pe un teren de 337 mp. Clădirea, conform PUZ-ului trecut prin CL şi autorizaţiei eliberate în 2017 de Primărie, trebuia să aibă parter, un etaj şi mansardă. Pe schiţa depusă la dosar apar marcate şi 5 locuri de parcare, undeva în marginea de la stradă a blocului, semn că proprietarul nu a avut nici o secundă intenţia de a realiza acolo o casă. A mers pe varianta bloc din prima. Pe hârtie, locurile de parcare sunt încadrate undeva sub balcoanele de la etaj, lipite de clădire. În realitate, nu le-a ieşit aşa. Singura posibilitate de a parca este ocupând trotuarul Primăriei. Calea de acces spre o eventuală parcare din spate este blocată deja de scara de acces în bloc, într-o parte. În cealaltă parte, orice manevră de a strecura o maşină într-un viraj atât de îngust este imposibilă.

 

Poliţia Locală: „Au fost respectate prevederile autorizaţiei”

Faţă de documentaţia aprobată iniţial, a apărut şi un nivel în plus, demisolul, care a provocat alte nemulţumiri ale locuitorilor zonei. Este un nivel de un metru diferenţă în subsol faţă de ce spunea autorizaţia, în care Serviciul Control Urbanism al Poliţiei Locale nu vede nici o problemă. „Au fost sesizări din zonă referitoare la acea clădire şi s-au făcut verificări. Inspectorii au stabilit că au fost respectate prevederile autorizaţiei emise de Primărie, inclusiv în cazul etajelor. A apărut un demisol, o coborâre sub nivelul solului cu un metru, dar înălţimea clădirii aşa cum era ea prevăzută în documente nu a fost modificată, clădirea respectă regimul de înălţime stabilit. Are aceeaşi înălţime la cornişă cum era prevăzut în acte”, explică purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu. Poliţia Locală nu poate însă preciza ce este cu locurile de parcare, dacă le-a verificat, dacă cei care şi-ar cumpăra acolo apartamente au în realitate unde să-şi lase maşinile. Tot Poliţia Locală explică şi cum a făcut proprietarul un nivel în plus: prin dispoziţie de şantier. „Demisolul a fost construit prin dispoziţia de şantier 1 din 2017, în baza căreia s-a modificat autorizaţia de construire, în condiţii legale”, mai spune Daniel Ungureanu.

Pandele a fost prinsă cu ocaua mică în alt proiect: tot construirea de locuinţe individuale mici, pe Aleea Valea Adâncă nr. 31. A fost amendată în vara anului trecut şi a cerut apoi intrarea în legalitate.

 

Zona Sfântul Andrei va fi Smârdan 2

Dezvoltatorii imobiliari au cucerit, în câţiva ani, aproape toate terenurile disponibile pentru blocuri din apropierea străzii Smârdan. Au apărut deja numeroase blocuri care domină toate casele din jur. La fel va fi şi pe strada Sfântul Andrei şi străzile care au legătură cu aceasta. Sunt deja investitori imobiliari care au cumpărat terenuri şi vor da drumul unor proiecte imobiliare de amploare. Există documentaţii depuse pentru obţinerea de autorizaţii de construire în apropiere de Hotel Internaţional, solicitări de aprobări de blocuri şi pe Sfântul Andrei, către Podul de Piatră sau către străzile Cloşca şi Aleea Uzinei. Gheorghe Cheşcu, Florin Boca şi Cristian Stanciu sunt trei dintre cei care vor investi în clădiri înalte în apropiere de Palas, iar zona dinspre Mitropolie este şi ea vizată de oamenii de afaceri din Iaşi.

Aşa-zisele locuri de percare aferente blocului

 

Minunea” a apărut pe strada Iancu Bacalu, la 500 m în linie dreaptă de Primăria Iaşi. Locuitorii zonei s-au plâns degeaba. Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală le-a spus, oficial, că totul este bine. Ce zic PUZ-ul şi autorizaţia? Casă individuală P+1+M. Ce apare în realitate? Bloc D+P+1+M, cu locuri de parcare direct pe trotuar, că nu mai era loc şi pentru ele.

 

Nu ne mai cramponăm de reguli, nu mai are rost să respectăm normele. Primăria aprobă aberaţia din start şi apoi mai închide şi ochii la ce apare în realitate, prin organismul de control de la Poliţia Locală. Pe strada Iancu Bacalu, la numărul 33, oamenii au ştiut, iniţial, că va apărea un „imobil de locuit”. Pe scurt, o casă cu parter, etaj şi o mansardă. În realitate, a apărut un bloc de locuinţe, cu 8 apartamente, înghesuit printre celelalte case. Pe 337 mp, cu locurile de parcare trântite la stradă, direct pe trotuar.

 

Scandal

Locuitorii zonei au înţeles destul de repede că ceea ce apare lângă ei nu este o simplă vilă, ci mult mai mult: un bloc de locuinţe. „Am un garaj în zona asta, am asistat la tot şantierul, de când a început demolarea vechii clădiri până la final. Iniţial ştiam că-i vorba despre o casă, apoi oamenii de aici au început să vorbească despre faptul că ar fi bloc. N-am nimic cu investitorii, ei au făcut ce-au vrut pentru că cineva le-a permis. Numai că sunt foarte curios unde vor parca proprietarii celor 8-9 apartamente de aici, că locuri există doar pe hârtie”, ne-a explicat un bărbat care are un teren în apropierea blocului. „Mulţi dintre cei care locuiesc aici au crezut că acolo apare o casă, nu un bloc. Aşa s-a făcut informarea, că este locuinţă, nu bloc de apartamente”, spune proprietara unei case situate pe Iancu Bacalu, aproape de intersecţia cu Sfântul Andrei. Oamenii sunt nemulţumiţi nu atât de faptul că au fost păcăliţi cu acte, ci de reacţia celor care trebuiau să verifice. „Au fost făcute sesizări la Primărie, la Poliţia Locală unde este Controlul în Urbanism şi nu s-a întâmplat nimic, au considerat totul legal, ne-au spus că nu avem dreptate”, spun oamenii care locuiesc pe strada unde a apărut blocul.

 

Ce spune autorizaţia

Documentaţia eliberată pe numele Elenei Oana Pandele, pentru adresa Iancu Bacalu numărul 33, prevede demolarea unei construcţii existente şi ridicarea alteia, pe un teren de 337 mp. Clădirea, conform PUZ-ului trecut prin CL şi autorizaţiei eliberate în 2017 de Primărie, trebuia să aibă parter, un etaj şi mansardă. Pe schiţa depusă la dosar apar marcate şi 5 locuri de parcare, undeva în marginea de la stradă a blocului, semn că proprietarul nu a avut nici o secundă intenţia de a realiza acolo o casă. A mers pe varianta bloc din prima. Pe hârtie, locurile de parcare sunt încadrate undeva sub balcoanele de la etaj, lipite de clădire. În realitate, nu le-a ieşit aşa. Singura posibilitate de a parca este ocupând trotuarul Primăriei. Calea de acces spre o eventuală parcare din spate este blocată deja de scara de acces în bloc, într-o parte. În cealaltă parte, orice manevră de a strecura o maşină într-un viraj atât de îngust este imposibilă.

 

Poliţia Locală: „Au fost respectate prevederile autorizaţiei”

Faţă de documentaţia aprobată iniţial, a apărut şi un nivel în plus, demisolul, care a provocat alte nemulţumiri ale locuitorilor zonei. Este un nivel de un metru diferenţă în subsol faţă de ce spunea autorizaţia, în care Serviciul Control Urbanism al Poliţiei Locale nu vede nici o problemă. „Au fost sesizări din zonă referitoare la acea clădire şi s-au făcut verificări. Inspectorii au stabilit că au fost respectate prevederile autorizaţiei emise de Primărie, inclusiv în cazul etajelor. A apărut un demisol, o coborâre sub nivelul solului cu un metru, dar înălţimea clădirii aşa cum era ea prevăzută în documente nu a fost modificată, clădirea respectă regimul de înălţime stabilit. Are aceeaşi înălţime la cornişă cum era prevăzut în acte”, explică purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu. Poliţia Locală nu poate însă preciza ce este cu locurile de parcare, dacă le-a verificat, dacă cei care şi-ar cumpăra acolo apartamente au în realitate unde să-şi lase maşinile. Tot Poliţia Locală explică şi cum a făcut proprietarul un nivel în plus: prin dispoziţie de şantier. „Demisolul a fost construit prin dispoziţia de şantier 1 din 2017, în baza căreia s-a modificat autorizaţia de construire, în condiţii legale”, mai spune Daniel Ungureanu.

Pandele a fost prinsă cu ocaua mică în alt proiect: tot construirea de locuinţe individuale mici, pe Aleea Valea Adâncă nr. 31. A fost amendată în vara anului trecut şi a cerut apoi intrarea în legalitate.

 

Zona Sfântul Andrei va fi Smârdan 2

Dezvoltatorii imobiliari au cucerit, în câţiva ani, aproape toate terenurile disponibile pentru blocuri din apropierea străzii Smârdan. Au apărut deja numeroase blocuri care domină toate casele din jur. La fel va fi şi pe strada Sfântul Andrei şi străzile care au legătură cu aceasta. Sunt deja investitori imobiliari care au cumpărat terenuri şi vor da drumul unor proiecte imobiliare de amploare. Există documentaţii depuse pentru obţinerea de autorizaţii de construire în apropiere de Hotel Internaţional, solicitări de aprobări de blocuri şi pe Sfântul Andrei, către Podul de Piatră sau către străzile Cloşca şi Aleea Uzinei. Gheorghe Cheşcu, Florin Boca şi Cristian Stanciu sunt trei dintre cei care vor investi în clădiri înalte în apropiere de Palas, iar zona dinspre Mitropolie este şi ea vizată de oamenii de afaceri din Iaşi.

Aşa-zisele locuri de percare aferente blocului

 

Șefii Primăriei se învârt în jurul cozii. Soluția parcărilor sub- sau supraterane este simplă: credit bancar, se amortizează din încasări în 7-8 ani, după care veniturile vin continuu timp de un secol. Se încearcă un PUZ lângă Spitalul Sf. Spiridon, dar nu există un termen pentru că nu sunt bani. Varianta cea mai bună ar fi sub parcul de la Statuia Independenței. Brașov, Cluj au făcut deja parcări, urmează Oradea și Timișoara.

Orașele mari din țară încep să construiască parcări. Supraetajate sau subterane. În 2018, la Iași abia se discută despre un PUZ pentru o parcare între Spitalul Sf. Spiridon și Policlinica Mare, primarul spunând în Consiliul Local că nu poate da un termen, nici localizarea exactă și nici dacă va fi făcută prea curând. Nu există o finanțare clară. Nimic concret, deși investitorii privați au făcut parcări care acum se dovedesc un succes financiar.

REPORTER DE IAȘI propune un plan simplu: parcare pe două-trei niveluri sub parcul de la Statuia Independenței, cost total 4 milioane de euro, 350 de locuri, cu credit bancar (așa cum s-au luat și autobuzele), amortizarea investiției în 6-7 ani și rezolvarea unei probleme în Centrul orașului pentru următorii 100 de ani.

Exemplul cel mai bun este parcarea Hotelului Unirea, făcută tot sub un parc, având peste 300 de locuri, fiind o afacere profitabilă.

 

Parcările produc bani

Exemplul parcărilor supraetajate, făcute în subsol, din Iași arată că prețul pentru un loc de parcare este de aproximativ 8.000 de euro. Investiția în parcarea de la Starea Civilă, realizată de omul de afaceri Lucian Grecu, proprietarul Hotelului Unirea, a fost de aproximativ două milioane de euro, pentru 247 de locuri: 50 la suprafață, 197 în subsol.

Sunt incluse toate cheltuielile pentru construcție și dotări: bariere, senzori, aparatură pentru plată, sistem de supraveghere, lumini”, ne-au explicat reprezentanții hotelului.

În acest caz, pentru o parcare modernă, Primăria ar avea de investit 2,4 milioane de euro. Mai ales că, în comparație cu Hotel Unirea, care a concesionat terenul parcării cu o redevență de 25.000 de euro pe an, Municipalitatea deține parcele disponibile în tot orașul. Iar problema banilor nu există: poate oricând accesa un credit care se plătește din încasările parcării, la cât de mare este cererea.

 

O afacere simplă și rentabilă

Calculul pentru rentabilitatea unei parcări de 300 de locuri arată că investiția se plătește singură, în maxim 10 ani cu tot cu dobânzile unui eventual credit.

Calculul a fost făcut la doar 1,5 lei ora, nu 3 lei, cum este la celelalte parcări cu taxă din Iași: au fost luate în calcul valoarea mai mică a abonamentelor și un grad de ocupare de 50% din cele 24 de ore.

Fiecare loc de parcare poate fi ocupat 12 ore/zi, la 1,5 lei: 18 lei încasări. Parcarea funcționează 30 de zile pe lună, deci fiecare loc poate aduce 540 de lei lunar.

Înmulțit cu 300 de locuri, încasările se pot duce spre 162.000/lună: într-un an - 1,944 milioane de lei. Trebuie scăzute însă cheltuielile: curentul electric, eventualele reparații, precum și 4 salarii ale unor supraveghetori. Toate acestea sunt de maxim 20.000 de lei lunar – 240.000 de lei anual. Dar tot rămân 1,7 milioane de lei în fiecare an (365.000 de euro la cursul zilei).

Adică, în 6-7 ani, suma investită este total acoperită, iar plata se face doar din încasări. Cu tot cu dobânzi, rambursarea nu depășește 8-9 ani, apoi parcarea este funcțională pentru cel puțin un secol.

 

Încearcă marea cu degetul

Reprezentanții Primăriei au anunțat că există posibilitatea realizării unei parcări supraetajate între Spitalul Sfântul Spiridon și Policlinică. Nu este însă nimic sigur, nu există detalii tehnice, doar a intrat în lucru un Plan Urbanistic Zonal pe această temă. „Nu știm ce ne va spune PUZ-ul, dacă este sau nu oportună, dacă se poate face acolo. Este doar o discuție despre o investiție în zonă, este posibil s-o facem”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Acea parte a Iașului este extrem de aglomerată, zilnic. În aceeași parte poate fi realizată o parcare în subteran, după modelul care era luat în calcul sub parcul de la Teatrul Național. Doar că nu a fost discutată o astfel de variantă.

Nici măcar licitația de parcometre nu este gata

Discuția despre locurile de parcare este de mulți ani, dar Primăria nu a investit în acest domeniu. A rămas cu aceleași parcări de suprafață, în special în zona centrală. Nici măcar licitația pentru parcometre nu a fost finalizată, deși se încearcă achiziția de aproape doi ani. În vara trecută, REPORTER DE IAȘI a supravegheat câteva parcări din zona centrală și a calculat încasările, comparându-le cu cele oficiale. Pierderile la buget sunt uriașe, cererea de locuri de parcare este mare și în continuă creștere.

 

Oradea: parcare modernă plus clădire de birouri

În vreme ce la Iași nu există planuri clare pentru parcări moderne, la Oradea a fost anunțată o investiție de amploare: o parcare cu 340 de locuri, în zona centrală, și o clădire de birouri în același proiect. Parcarea ar avea 6.700 mp pe toate nivelele, clădirea de birouri 1.600 mp. Prețul investiției este de 4,5 milioane de euro, din care puțin peste jumătate este suma pentru parcare.

Și la Timișoara este în construcție o parcare imensă, supraetajată: 960 de locuri, 23.000 mp. Prețul investiției este de aproape 11 milioane de euro – aproximativ 11.500 euro/loc, și este făcută de către omul de afaceri Iulian Dascălu, în urma experienței cu parcarea de la Palas, plină mereu.

Șefii Primăriei se învârt în jurul cozii. Soluția parcărilor sub- sau supraterane este simplă: credit bancar, se amortizează din încasări în 7-8 ani, după care veniturile vin continuu timp de un secol. Se încearcă un PUZ lângă Spitalul Sf. Spiridon, dar nu există un termen pentru că nu sunt bani. Varianta cea mai bună ar fi sub parcul de la Statuia Independenței. Brașov, Cluj au făcut deja parcări, urmează Oradea și Timișoara.

Orașele mari din țară încep să construiască parcări. Supraetajate sau subterane. În 2018, la Iași abia se discută despre un PUZ pentru o parcare între Spitalul Sf. Spiridon și Policlinica Mare, primarul spunând în Consiliul Local că nu poate da un termen, nici localizarea exactă și nici dacă va fi făcută prea curând. Nu există o finanțare clară. Nimic concret, deși investitorii privați au făcut parcări care acum se dovedesc un succes financiar.

REPORTER DE IAȘI propune un plan simplu: parcare pe două-trei niveluri sub parcul de la Statuia Independenței, cost total 4 milioane de euro, 350 de locuri, cu credit bancar (așa cum s-au luat și autobuzele), amortizarea investiției în 6-7 ani și rezolvarea unei probleme în Centrul orașului pentru următorii 100 de ani.

Exemplul cel mai bun este parcarea Hotelului Unirea, făcută tot sub un parc, având peste 300 de locuri, fiind o afacere profitabilă.

 

Parcările produc bani

Exemplul parcărilor supraetajate, făcute în subsol, din Iași arată că prețul pentru un loc de parcare este de aproximativ 8.000 de euro. Investiția în parcarea de la Starea Civilă, realizată de omul de afaceri Lucian Grecu, proprietarul Hotelului Unirea, a fost de aproximativ două milioane de euro, pentru 247 de locuri: 50 la suprafață, 197 în subsol.

Sunt incluse toate cheltuielile pentru construcție și dotări: bariere, senzori, aparatură pentru plată, sistem de supraveghere, lumini”, ne-au explicat reprezentanții hotelului.

În acest caz, pentru o parcare modernă, Primăria ar avea de investit 2,4 milioane de euro. Mai ales că, în comparație cu Hotel Unirea, care a concesionat terenul parcării cu o redevență de 25.000 de euro pe an, Municipalitatea deține parcele disponibile în tot orașul. Iar problema banilor nu există: poate oricând accesa un credit care se plătește din încasările parcării, la cât de mare este cererea.

 

O afacere simplă și rentabilă

Calculul pentru rentabilitatea unei parcări de 300 de locuri arată că investiția se plătește singură, în maxim 10 ani cu tot cu dobânzile unui eventual credit.

Calculul a fost făcut la doar 1,5 lei ora, nu 3 lei, cum este la celelalte parcări cu taxă din Iași: au fost luate în calcul valoarea mai mică a abonamentelor și un grad de ocupare de 50% din cele 24 de ore.

Fiecare loc de parcare poate fi ocupat 12 ore/zi, la 1,5 lei: 18 lei încasări. Parcarea funcționează 30 de zile pe lună, deci fiecare loc poate aduce 540 de lei lunar.

Înmulțit cu 300 de locuri, încasările se pot duce spre 162.000/lună: într-un an - 1,944 milioane de lei. Trebuie scăzute însă cheltuielile: curentul electric, eventualele reparații, precum și 4 salarii ale unor supraveghetori. Toate acestea sunt de maxim 20.000 de lei lunar – 240.000 de lei anual. Dar tot rămân 1,7 milioane de lei în fiecare an (365.000 de euro la cursul zilei).

Adică, în 6-7 ani, suma investită este total acoperită, iar plata se face doar din încasări. Cu tot cu dobânzi, rambursarea nu depășește 8-9 ani, apoi parcarea este funcțională pentru cel puțin un secol.

 

Încearcă marea cu degetul

Reprezentanții Primăriei au anunțat că există posibilitatea realizării unei parcări supraetajate între Spitalul Sfântul Spiridon și Policlinică. Nu este însă nimic sigur, nu există detalii tehnice, doar a intrat în lucru un Plan Urbanistic Zonal pe această temă. „Nu știm ce ne va spune PUZ-ul, dacă este sau nu oportună, dacă se poate face acolo. Este doar o discuție despre o investiție în zonă, este posibil s-o facem”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Acea parte a Iașului este extrem de aglomerată, zilnic. În aceeași parte poate fi realizată o parcare în subteran, după modelul care era luat în calcul sub parcul de la Teatrul Național. Doar că nu a fost discutată o astfel de variantă.

Nici măcar licitația de parcometre nu este gata

Discuția despre locurile de parcare este de mulți ani, dar Primăria nu a investit în acest domeniu. A rămas cu aceleași parcări de suprafață, în special în zona centrală. Nici măcar licitația pentru parcometre nu a fost finalizată, deși se încearcă achiziția de aproape doi ani. În vara trecută, REPORTER DE IAȘI a supravegheat câteva parcări din zona centrală și a calculat încasările, comparându-le cu cele oficiale. Pierderile la buget sunt uriașe, cererea de locuri de parcare este mare și în continuă creștere.

 

Oradea: parcare modernă plus clădire de birouri

În vreme ce la Iași nu există planuri clare pentru parcări moderne, la Oradea a fost anunțată o investiție de amploare: o parcare cu 340 de locuri, în zona centrală, și o clădire de birouri în același proiect. Parcarea ar avea 6.700 mp pe toate nivelele, clădirea de birouri 1.600 mp. Prețul investiției este de 4,5 milioane de euro, din care puțin peste jumătate este suma pentru parcare.

Și la Timișoara este în construcție o parcare imensă, supraetajată: 960 de locuri, 23.000 mp. Prețul investiției este de aproape 11 milioane de euro – aproximativ 11.500 euro/loc, și este făcută de către omul de afaceri Iulian Dascălu, în urma experienței cu parcarea de la Palas, plină mereu.

În randarea de pe pagina oficială, blocul apare într-un cadru idilic, încojurat de verdeață și dealuri molcome. În realitate, e înghesuit la șosea, între casele și depozitele din Horpaz, sufocând complet zona. Autorizația era pentru demisol, parter și 2-3 etaje, în funcție de tronson. La subsol trebuia să fie parcare. Firma din siajul lui Florin Boca a obținut reautorizare, transformând parcarea în apartamente și mai ridicând încă 1-2 etaje. Paravanul e Lăcrămioara Gabriela Ioniță, cu firma Darcilo, iar pe șantier era văzut Ionel Onofriciuc, prieten al consilierului local Florin Boca (PSD). Ioniță a fost angajata lui Onofriciuc la Dan Mixt Est SRL și agenta de vânzări a lui Boca la proiectul rezidențial Colina Însorită. Onofriciuc a preluat firma ITC Alternativ Consult, după ce s-a „vărsat” afacerea concesionărilor parcărilor din Iași, paravanul fiind tot Lăcrămioara Ioniță.

Regula este că nu mai există reguli. O firmă apropiată de Florin Boca - fost președinte al Comisiei de Urbanism a CL Iași până când, din cauza scandalurilor, a demisionat - ocupă cu un bloc o mare parte dintr-un teren pe care-l deține în CUG.

După Tehnopolis, pe partea stângă pe sensul spre Ciurea, SC Darcilo SRL a construit un imobil cu demisol, parter și 3 etaje, după care a primit aprobare să mai ridice un nivel pe un tronson și două niveluri pe cealalt.

Darcilo SRL aparține Lăcrămioarei Gabrielei Ioniță, care a fost reprezentant de vânzări pentru Rafant Company SRL, firma care aparține, în acte, surorii lui Florin Boca, fiind în realitate a acestuia. Urbanismul Primăriei i-a aprobat fără rezerve planurile de extindere, chiar dacă imobilul este imens, raportat la terenul din jur, și nu există locuri de parcare. Construcția este un exemplu de anti-urbanism, arătând ca un ghetou. Unul însă extrem de profitabil.

Monstruozitatea

Pe Șoseaua Nicolina 165, după Tehnopolis, pe aceeași parte, s-a ridicat pe o fâșie îngustă de teren, direct dintre casele din jur, un imobil cu demisol, parter și două, respectiv 3 etaje. Investiția aparține firmei SC Darcilo SRL, iar proiectul poartă denumirea de Sunny Residence.

Partea de la stradă a clădirii este îngustă. Construcția se duce însă mult în adâncime, spre casele din fundal. Mastodontul ocupă cea mai mare parte din teren, spațiul și casele din jur fiind sufocate. Până în gardul blocului nu sunt mai mult de 4-5 metri, pe fiecare latură.

Demisolul este de fapt un parter puțin scufundat în pământ, parterul este la nivelul etajului 1, în partea din față are 3 etaje, în partea din spate două.

Urbanismul Primăriei nu a avut emoții să autorizeze clădirea. Actele au mers ca unse pentru apropiata lui Florin Boca. În 2016, a obținut autorizația în cinci luni, iar acum blocul este ridicat.

Doar că a mai depus un set de hârtii, în 2017, la Urbanismul Primăriei, iar toate organismele au dat aprobările pe bandă rulantă, în bătaie de joc față de orice reguli: extindere pe verticală, cu încă un etaj în partea din față și cu două în partea din spate și, extrem de grav, transformarea demisolului, care trebuia inițial să fie parcare, în locuințe.

 

POT și CUT

Pe aprobările vechi, oficial, clădirea avea procentul de ocupare al terenului (POT) de 45% (pământ de 1.450 mp, clădirea are undeva la 680 mp), iar coeficientul de utilizare CUT (suprafața desfășurată împărțită la dimensiunea terenului) ar fi fost de 2,1.

Acum, POT-ul oficial nu s-a schimbat, amprenta clădirii a rămas la fel. Ce s-a schimbat dramatic este CUT-ul. La o clădire de 6 nivele, cu 680 mp pe etaj, totalul este de 4.080 mp. Cu un teren de 1.450 mp, CUT-ul ajunge dintr-un foc la 2,8. Care este traducerea arhitecților pentru o asemenea cifră? Sufocare.

Problema care se pune la un CUT mare este cea a numărului de locuri de parcare. Este evident că dacă ai o suprafață mică de teren și construiești enorm pe ea, umfli această cifră, nu vei ajunge la locurile de parcare de care au nevoie, undeva la 1,2-1,5 de fiecare apartament, după standardele actuale”, explică arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Și exact aici a mai lovit o dată Urbansimul Primăriei: în locurile de parcare și așa insuficiente. A doua mare problemă apare la o măsurare cu Google Earth Pro, un instrument precis. Terenul are undeva la 1450 mp, foarte adevărat, doar că imobilul are amprenta la sol mai mare cu peste 60 mp: aproximativ 740, nicidecum 680. În aceste condiții, CUT-ul ar fi de fapt, pentru cele 6 nivele, de 3,06.

 

Cum se face modificarea

Înălțarea cu un etaj pe o parte, două pe alta, și renunțarea la locurile de parcare nu a trecut prin Comisia de Urbanism a CL. Nu a fost nevoie, legislația este permisivă, chiar dacă înseamnă sufocare. „Nu a trecut așa ceva prin fața noastră. Noi am aprobat proiectul inițial, cu acei parametri prevăzuți acolo: locuri de parcare suficiente pentru numărul de apartamente, cu o anumită situație a parcării, în demisol. Exclus să aprobăm vreodată un bloc fără locuri de parcare suficiente sau să avizăm anularea unor locuri de parcare”, explică Ciprian Bostan, membru al Comisiei de Urbanism a CL.

Cum s-a făcut modificarea? Din pix, direct la Serviciul de Urbanism al Primăriei. „Au mai fost cazuri. Vine beneficiarul acolo cu o hârtie cu explicații tehnice că firma de construcții nu poate face acolo parcare, este un teren infiltrat sau sunt alte probleme. Pe baza acelei hârtii, primește autorizație pentru modificare. La fel și în cazul supraînălțării. Ea nu mai trece prin comisie, merge direct la Urbanism. Au voie să adauge până la 20% pe verticală, conform legii”, mai spune Ciprian Bostan.

La Comisia de Urbanism sunt însă depuse alte cereri de reautorizare de către alți investitori care vor să-și extindă clădirile. Faptul că Darcilo, interpusa lui Onofriciuc și Boca, n-a mai fost nevoită să treacă prin Consiliul Local, fiind suficientă aprobarea Serviciului de Urbanism al Primăriei, arată că Lăcrămioara Ioniță, o modestă agentă de vânzări, e printre cele mai influente persoane din Iași, la ora aceasta.

Lăcrămioara Gabriela Ioniță, proprietarul Darcilo SRL, a lucrat în trecut la Rafant, unde a fost agent de vânzări. Legătura dintre Ioniță și Boca este clară: în 2016, reporterii Ziarului de Iași au discutat cu Gabriela Ioniță despre apartamente de vânzare într-un bloc ridicat de Rafant în Păcurari. Imobilul fusese autorizat inițial drept o vilă, apoi societatea condusă în acte de sora lui Florin Boca, pe atunci președinte al Comisiei de Urbanism din CL, a făcut un bloc cu 14 apartamente.

În timpul discuției telefonice cu reporterii care jucau rolul unor posibili cumpărători, Gabriela Ioniță a precizat că apartamentele din blocul din Păcurari sunt vândute toate, dar Rafant construiește alt bloc la ieșirea din Iași, în capăt CUG.

La amplasamentul indicat, însă – bloc cu 3 etaje, cu 38 de apartamente – aceștia au descoperit că, de fapt, constructor este Darcilo, firma Lăcrămioarei Ioniță de la Rafant.

Boca: „Nu am treabă cu Darcilo”

 

Florin Boca nu a negat atunci că o cunoaște, cum nu a negat nici acum, doar că, susține el, nu are nici o legătură cu Darcilo sau cu Rafant. „Sunteți greșit informați. Nu am treabă cu Darcilo, cu blocul făcut de ei, nu am treabă nici cu Rafant Company”, ne-a spus Florin Boca.

Aceeași Lăcrămioara Gabriela Ioniță a fost implicată, printr-o altă firmă – ITC Alternativ Construct SRL, într-o tentativă de a prelua parcările din Iași, la o licitație de la finalul lui 2014. Licitația a fost până la urmă anulată. Numai că, imediat ce a mai fost întrebat și despre acest subiect și legăturile cu Ioniță, Florin Boca a demisionat de la conducerea Comisiei de Urbanism a CL.

 

Onofriciuc – „Sex cu minore”

 

Ionel Onofriciuc a preluat pachetul majoritar de la ITC Alternativ Construct după ce-a picat afacerea cu parcările. Ulterior, a dat firma mai departe, rămânând cu un număr infim de acțiuni. Onofriciuc este implicat în Dosarul „Sex cu minore”, fiind trimis în judecată, procesul fiind acum în apel.

Trebuie menționat faptul că Darcilo SRL a cumpărat terenul de la CUG în aprilie 2016, iar în septembrie, cinci luni mai târziu, avea autorizația de construcție deja. Președintele Comisiei de Urbanism era Florin Boca, care a demisionat în octombrie 2016.

Ioniță bagă capul la cutie

REPORTER DE IAȘI a încercat să ia legătura cu Gabriela Lăcrămioara Ioniță, pe un număr de telefon lăsat la contact în datele firmei Darcilo SRL. Dar, în realitate, numărul aparține unui birou de contabilitate. Nu avem altă legătură cu doamna, doar i-am ținut contabilitatea la firme”, ne-au explicat angajații.

Contactată pe Facebook, unde apărea online, Lăcrămioara Ioniță nu a dorit să ne răspundă la întrebări.

 

În randarea de pe pagina oficială, blocul apare într-un cadru idilic, încojurat de verdeață și dealuri molcome. În realitate, e înghesuit la șosea, între casele și depozitele din Horpaz, sufocând complet zona. Autorizația era pentru demisol, parter și 2-3 etaje, în funcție de tronson. La subsol trebuia să fie parcare. Firma din siajul lui Florin Boca a obținut reautorizare, transformând parcarea în apartamente și mai ridicând încă 1-2 etaje. Paravanul e Lăcrămioara Gabriela Ioniță, cu firma Darcilo, iar pe șantier era văzut Ionel Onofriciuc, prieten al consilierului local Florin Boca (PSD). Ioniță a fost angajata lui Onofriciuc la Dan Mixt Est SRL și agenta de vânzări a lui Boca la proiectul rezidențial Colina Însorită. Onofriciuc a preluat firma ITC Alternativ Consult, după ce s-a „vărsat” afacerea concesionărilor parcărilor din Iași, paravanul fiind tot Lăcrămioara Ioniță.

Regula este că nu mai există reguli. O firmă apropiată de Florin Boca - fost președinte al Comisiei de Urbanism a CL Iași până când, din cauza scandalurilor, a demisionat - ocupă cu un bloc o mare parte dintr-un teren pe care-l deține în CUG.

După Tehnopolis, pe partea stângă pe sensul spre Ciurea, SC Darcilo SRL a construit un imobil cu demisol, parter și 3 etaje, după care a primit aprobare să mai ridice un nivel pe un tronson și două niveluri pe cealalt.

Darcilo SRL aparține Gabrielei Ioniță, care a fost reprezentant de vânzări pentru Rafant Company SRL, firma care aparține, în acte, surorii lui Florin Boca, fiind în realitate a acestuia. Urbanismul Primăriei i-a aprobat fără rezerve planurile de extindere, chiar dacă imobilul este imens, raportat la terenul din jur, și nu există locuri de parcare. Construcția este un exemplu de anti-urbanism, arătând ca un ghetou. Unul însă extrem de profitabil.

Monstruozitatea

Pe Șoseaua Nicolina 165, după Tehnopolis, pe aceeași parte, s-a ridicat pe o fâșie îngustă de teren, direct dintre casele din jur, un imobil cu demisol, parter și două, respectiv 3 etaje. Investiția aparține firmei SC Darcilo SRL, iar proiectul poartă denumirea de Sunny Residence.

Partea de la stradă a clădirii este îngustă. Construcția se duce însă mult în adâncime, spre casele din fundal. Mastodontul ocupă cea mai mare parte din teren, spațiul și casele din jur fiind sufocate. Până în gardul blocului nu sunt mai mult de 4-5 metri, pe fiecare latură.

Demisolul este de fapt un parter puțin scufundat în pământ, parterul este la nivelul etajului 1, în partea din față are 3 etaje, în partea din spate două.

Urbanismul Primăriei nu a avut emoții să autorizeze clădirea. Actele au mers ca unse pentru apropiata lui Florin Boca. În 2016, a obținut autorizația în cinci luni, iar acum blocul este ridicat.

Doar că a mai depus un set de hârtii, în 2017, la Urbanismul Primăriei, iar toate organismele au dat aprobările pe bandă rulantă, în bătaie de joc față de orice reguli: extindere pe verticală, cu încă un etaj în partea din față și cu două în partea din spate și, extrem de grav, transformarea demisolului, care trebuia inițial să fie parcare, în locuințe.

 

POT și CUT

Pe aprobările vechi, oficial, clădirea avea procentul de ocupare al terenului (POT) de 45% (pământ de 1.450 mp, clădirea are undeva la 680 mp), iar coeficientul de utilizare CUT (suprafața desfășurată împărțită la dimensiunea terenului) ar fi fost de 2,1.

Acum, POT-ul oficial nu s-a schimbat, amprenta clădirii a rămas la fel. Ce s-a schimbat dramatic este CUT-ul. La o clădire de 6 nivele, cu 680 mp pe etaj, totalul este de 4.080 mp. Cu un teren de 1.450 mp, CUT-ul ajunge dintr-un foc la 2,8. Care este traducerea arhitecților pentru o asemenea cifră? Sufocare.

Problema care se pune la un CUT mare este cea a numărului de locuri de parcare. Este evident că dacă ai o suprafață mică de teren și construiești enorm pe ea, umfli această cifră, nu vei ajunge la locurile de parcare de care au nevoie, undeva la 1,2-1,5 de fiecare apartament, după standardele actuale”, explică arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Și exact aici a mai lovit o dată Urbansimul Primăriei: în locurile de parcare și așa insuficiente. A doua mare problemă apare la o măsurare cu Google Earth Pro, un instrument precis. Terenul are undeva la 1450 mp, foarte adevărat, doar că imobilul are amprenta la sol mai mare cu peste 60 mp: aproximativ 740, nicidecum 680. În aceste condiții, CUT-ul ar fi de fapt, pentru cele 6 nivele, de 3,06.

 

Cum se face modificarea

Înălțarea cu un etaj pe o parte, două pe alta, și renunțarea la locurile de parcare nu a trecut prin Comisia de Urbanism a CL. Nu a fost nevoie, legislația este permisivă, chiar dacă înseamnă sufocare. „Nu a trecut așa ceva prin fața noastră. Noi am aprobat proiectul inițial, cu acei parametri prevăzuți acolo: locuri de parcare suficiente pentru numărul de apartamente, cu o anumită situație a parcării, în demisol. Exclus să aprobăm vreodată un bloc fără locuri de parcare suficiente sau să avizăm anularea unor locuri de parcare”, explică Ciprian Bostan, membru al Comisiei de Urbanism a CL.

Cum s-a făcut modificarea? Din pix, direct la Serviciul de Urbanism al Primăriei. „Au mai fost cazuri. Vine beneficiarul acolo cu o hârtie cu explicații tehnice că firma de construcții nu poate face acolo parcare, este un teren infiltrat sau sunt alte probleme. Pe baza acelei hârtii, primește autorizație pentru modificare. La fel și în cazul supraînălțării. Ea nu mai trece prin comisie, merge direct la Urbanism. Au voie să adauge până la 20% pe verticală, conform legii”, mai spune Ciprian Bostan.

La Comisia de Urbanism sunt însă depuse alte cereri de reautorizare de către alți investitori care vor să-și extindă clădirile. Faptul că Darcilo, interpusa lui Onofriciuc și Boca, n-a mai fost nevoită să treacă prin Consiliul Local, fiind suficientă aprobarea Serviciului de Urbanism al Primăriei, arată că Lăcrămioara Ioniță, o modestă agentă de vânzări, e printre cele mai influente persoane din Iași, la ora aceasta.

Gabriela Ioniță, proprietarul Darcilo SRL, a lucrat în trecut la Rafant, unde a fost agent de vânzări. Legătura dintre Ioniță și Boca este clară: în 2016, reporterii Ziarului de Iași au discutat cu Gabriela Ioniță despre apartamente de vânzare într-un bloc ridicat de Rafant în Păcurari. Imobilul fusese autorizat inițial drept o vilă, apoi societatea condusă în acte de sora lui Florin Boca, pe atunci președinte al Comisiei de Urbanism din CL, a făcut un bloc cu 14 apartamente.

În timpul discuției telefonice cu reporterii care jucau rolul unor posibili cumpărători, Gabriela Ioniță a precizat că apartamentele din blocul din Păcurari sunt vândute toate, dar Rafant construiește alt bloc la ieșirea din Iași, în capăt CUG.

La amplasamentul indicat, însă – bloc cu 3 etaje, cu 38 de apartamente – aceștia au descoperit că, de fapt, constructor este Darcilo, firma Gabrielei Ioniță de la Rafant.

oca: „Nu am treabă cu Darcilo”

 

Florin Boca nu a negat atunci că o cunoaște, cum nu a negat nici acum, doar că, susține el, nu are nici o legătură cu Darcilo sau cu Rafant. „Sunteți greșit informați. Nu am treabă cu Darcilo, cu blocul făcut de ei, nu am treabă nici cu Rafant Company”, ne-a spus Florin Boca.

Aceeași Gabriela Ioniță a fost implicată, printr-o altă firmă – ITC Alternativ Construct SRL, într-o tentativă de a prelua parcările din Iași, la o licitație de la finalul lui 2014. Licitația a fost până la urmă anulată. Numai că, imediat ce a mai fost întrebat și despre acest subiect și legăturile cu Ioniță, Florin Boca a demisionat de la conducerea Comisiei de Urbanism a CL.

 

Onofriciuc – „Sex cu minore”

 

Ionel Onofriciuc a preluat pachetul majoritar de la ITC Alternativ Construct după ce-a picat afacerea cu parcările. Ulterior, a dat firma mai departe, rămânând cu un număr infim de acțiuni. Onofriciuc este implicat în Dosarul „Sex cu minore”, fiind trimis în judecată, procesul fiind acum în apel.

Trebuie menționat faptul că Darcilo SRL a cumpărat terenul de la CUG în aprilie 2016, iar în septembrie, cinci luni mai târziu, avea autorizația de construcție deja. Președintele Comisiei de Urbanism era Florin Boca, care a demisionat în octombrie 2016.

Ioniță bagă capul la cutie

REPORTER DE IAȘI a încercat să ia legătura cu Gabriela Lăcrămioara Ioniță, pe un număr de telefon lăsat la contact în datele firmei Darcilo SRL. Dar, în realitate, numărul aparține unui birou de contabilitate. Nu avem altă legătură cu doamna, doar i-am ținut contabilitatea la firme”, ne-au explicat angajații.

Contactată pe Facebook, unde apărea online, Lăcrămioara Ioniță nu a dorit să ne răspundă la întrebări.

 

Pagina 1 din 5

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Go to top