De zeci de ori i-au spus judecătorii primarului Mihai Chirica să se constituie parte civilă în procesele de demolare a construcțiilor ilegale și nu a făcut-o. Între 2013 și 2019 au fost circa 100 de procese, cele mai multe pierdute prin „lipsă calitate procesuală”, fără să se ajungă pe fond. Chirica e primar din 2015. Practic, instanțele cereau ca plângerile pe spețe imobiliare să fie depuse de Primăria Iași, Unitatea Administrativ Teritorială, și nu de către Poliția Locală. Dar juriștii Primăriei, plătiți cu mii de euro lunar, s-au făcut că nu pricep și nu au schimbat această infimă procedură juridică. Au fost patru ani de dezmăț imobiliar, în care s-au pierdut zeci de procese și în care Mihai Chirica și subordonații săi au făcut-o pe naivii. Modificarea a fost făcută abia în aprilie 2019 și, brusc, acțiunile Primăriei au succes. Marii beneficiari ai blocurilor ilegale și ale altor construcții care trebuiau demolate sunt personaje din anturajul mafiei din Primărie: Niculiță, Asimionesei, Plugaru.

Ani la rând, angajații din Primărie și Poliția Locală, în frunte cu șefii lor, au sfidat ieșenii care respectă legile. Au depus la Judecătorie zeci de acțiuni întocmite greșit, iar cei care au construit clădiri fără acte câștigau procesele ridicând acestă excepție, fără a se mai ajunge să fie întrebați dacă au autorizații sau nu. 

De-abia de câteva săptămâni Primăria a schimbat placa și face ceea ce trebuia să facă de la început. Rămân, însă, în picioare, zeci de imobile construite ilegal.


De zeci de ori i-au spus judecătorii primarului Mihai Chirica să se constituie parte civilă în procesele de demolare a construcțiilor ilegale și nu a făcut-o. Între 2013 și 2019 au fost circa 100 de procese, cele mai multe pierdute prin „lipsă calitate procesuală”, fără să se ajungă pe fond. Chirica e primar din 2015. Practic, instanțele cereau ca plângerile pe spețe imobiliare să fie depuse de Primăria Iași, Unitatea Administrativ Teritorială, și nu de către Poliția Locală. Dar juriștii Primăriei, plătiți cu mii de euro lunar, s-au făcut că nu pricep și nu au schimbat această infimă procedură juridică. Au fost patru ani de dezmăț imobiliar, în care s-au pierdut zeci de procese și în care Mihai Chirica și subordonații săi au făcut-o pe naivii. Modificarea a fost făcută abia în aprilie 2019 și, brusc, acțiunile Primăriei au succes. Marii beneficiari ai blocurilor ilegale și ale altor construcții care trebuiau demolate sunt personaje din anturajul mafiei din Primărie: Niculiță, Asimionesei, Plugaru.

Ani la rând, angajații din Primărie și Poliția Locală, în frunte cu șefii lor, au sfidat ieșenii care respectă legile. Au depus la Judecătorie zeci de acțiuni întocmite greșit, iar cei care au construit clădiri fără acte câștigau procesele ridicând acestă excepție, fără a se mai ajunge să fie întrebați dacă au autorizații sau nu. 

De-abia de câteva săptămâni Primăria a schimbat placa și face ceea ce trebuia să facă de la început. Rămân, însă, în picioare, zeci de imobile construite ilegal.


Misterul desființării celor trei echipe din Iași, de baschet, handbal și rugby, este pus pe seama unei grave erori juridice a primarului: a plătit datoriile la fotbal din bani publici și s-a speriat. Vasile Manole, președintele CS Politehnica (alte sporturi), club total separat de CSM Politehnica (asociație privată, condusă de Adrian Ambrosie), a rămas pe cap cu 45 de procese de executare silită. Foștii sportivi își cer salariile restante. Manole a dat în judecată Primăria și Consiliul Local, susținând că primarul a semnat dispoziții prin care direcționa banii pe care Fundația pentru Sport îi dădea la clubul lui Ambrosie. Fundația și CSM Politehnica sunt entități private, iar primarul hotăra cum să cheltuie banii, care erau publici. Chirica a semnat o derogare de la statutul Fundației, cerând să se achite datoriile la stat ale asociației lui Ambrosie, ceea ce, acuză Manole, este ilegal. În total, ieșenii au dat 7,7 milioane de lei la fotbal în 2017, cea mai mare alocare din ultimii 10 ani.

Peste 7,6 milioane de lei a virat Primăria, prin intermediar, către clubul de fotbal CSM Politehnica pe tot parcursul anului trecut. Bani din bugetul orașului au ajuns la o structură privată, inclusiv în perioade în care clubul figura cu datorii la stat. Dirijorul fondurilor a fost primarul Mihai Chirica, cel care a indicat, chiar în scris, destinația banilor.

Toate aceste informații apar în actele depuse la secția contencios administrativ a Tribunalului de către Vasile Manole, directorul Clubului Sportiv Politehnica Iași care, la rându-i, revendică 1,55 milioane de lei de la Primărie.


Misterul desființării celor trei echipe din Iași, de baschet, handbal și rugby, este pus pe seama unei grave erori juridice a primarului: a plătit datoriile la fotbal din bani publici și s-a speriat. Vasile Manole, președintele CS Politehnica (alte sporturi), club total separat de CSM Politehnica (asociație privată, condusă de Adrian Ambrosie), a rămas pe cap cu 45 de procese de executare silită. Foștii sportivi își cer salariile restante. Manole a dat în judecată Primăria și Consiliul Local, susținând că primarul a semnat dispoziții prin care direcționa banii pe care Fundația pentru Sport îi dădea la clubul lui Ambrosie. Fundația și CSM Politehnica sunt entități private, iar primarul hotăra cum să cheltuie banii, care erau publici. Chirica a semnat o derogare de la statutul Fundației, cerând să se achite datoriile la stat ale asociației lui Ambrosie, ceea ce, acuză Manole, este ilegal. În total, ieșenii au dat 7,7 milioane de lei la fotbal în 2017, cea mai mare alocare din ultimii 10 ani.

Peste 7,6 milioane de lei a virat Primăria, prin intermediar, către clubul de fotbal CSM Politehnica pe tot parcursul anului trecut. Bani din bugetul orașului au ajuns la o structură privată, inclusiv în perioade în care clubul figura cu datorii la stat. Dirijorul fondurilor a fost primarul Mihai Chirica, cel care a indicat, chiar în scris, destinația banilor.

Toate aceste informații apar în actele depuse la secția contencios administrativ a Tribunalului de către Vasile Manole, directorul Clubului Sportiv Politehnica Iași care, la rându-i, revendică 1,55 milioane de lei de la Primărie.


Agriconsult SRL a trecut prin trei ani de procese ca să demonstreze reaua-credință a funcționarilor. OTIMMC Iași a respins finanțarea, după ce inițial o aprobase, pentru că a considerat că expirare certificatul fiscal, o chichiță birocratică. Ministerul a pierdut procesul și a trecut la diminuarea bugetului instituției ieșene. În total, Agriconsult SRL are de recuperat 407.000 de lei. Ce motiv: funcționarii au considerat că certificatul fiscal expirase în ianuarie, dar era valabil și în februarie.

Agenția pentru IMM-uri (OTIMMC) Iași ar putea fi bună de plată, după ce o firmă nu a primit  o finanțare nerambursabilă din cauza unei „chichițe”. Societatea a obținut contravaloarea ajutorului de minimis de aproape 400.000 de lei în instanță și a executat silit Ministerul pentru Mediul de Afaceri, care s-a îndreptat împotriva instituției subordonate.
Din cauza „excesului de zel” al unor funcționari, instituția ieșeană s-ar putea alege cu bugetul diminuat după ce Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în subordinea căruia se află, a dat-o în judecată pentru a recupera despăgubirile pe care le-a achitat către firma Agriconsult SRL Suceava.


Agriconsult SRL a trecut prin trei ani de procese ca să demonstreze reaua-credință a funcționarilor. OTIMMC Iași a respins finanțarea, după ce inițial o aprobase, pentru că a considerat că expirare certificatul fiscal, o chichiță birocratică. Ministerul a pierdut procesul și a trecut la diminuarea bugetului instituției ieșene. În total, Agriconsult SRL are de recuperat 407.000 de lei. Ce motiv: funcționarii au considerat că certificatul fiscal expirase în ianuarie, dar era valabil și în februarie.

Agenția pentru IMM-uri (OTIMMC) Iași ar putea fi bună de plată, după ce o firmă nu a primit  o finanțare nerambursabilă din cauza unei „chichițe”. Societatea a obținut contravaloarea ajutorului de minimis de aproape 400.000 de lei în instanță și a executat silit Ministerul pentru Mediul de Afaceri, care s-a îndreptat împotriva instituției subordonate.
Din cauza „excesului de zel” al unor funcționari, instituția ieșeană s-ar putea alege cu bugetul diminuat după ce Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în subordinea căruia se află, a dat-o în judecată pentru a recupera despăgubirile pe care le-a achitat către firma Agriconsult SRL Suceava.


Unui angajat de care vor să scape i-au cercetat activitatea şi în perioada în care sancţiunile se prescriu. Scoaterea unor suporturi pentru şerveţele, amplasarea unui frigider sau ridicarea barierei de la parcare au fost o parte din motivele care le-au adus sancţiuni disciplinare unor şefi de la Aeroport. Unuia dintre angajaţi i s-a reproşat „încălcarea secretului de serviciu” după ce s-a întâlnit cu fostul director al Aeroportului, care i-ar fi predat un telefon, „deşi ştia că acesta mai are de predat două telefoane”. Cei doi şefi şi o asistentă medicală au contestat la Tribunal sancţiunile primite.

 

Noua conducere a Aeroportului pare că vrea cu orice preţ să scape de unii angajaţi „incomozi”, percepuţi drept oameni apropiaţi de foştii directori ai aerogării. După cum REPORTER DE IAŞI a mai relatat în iunie, în încercarea de “epurare” a unor salariaţi, unii dintre ei au fost sancţionaţi pe baza unor motive puerile. Împotriva Aeroportului au fost deschise deja patru procese.


Unui angajat de care vor să scape i-au cercetat activitatea şi în perioada în care sancţiunile se prescriu. Scoaterea unor suporturi pentru şerveţele, amplasarea unui frigider sau ridicarea barierei de la parcare au fost o parte din motivele care le-au adus sancţiuni disciplinare unor şefi de la Aeroport. Unuia dintre angajaţi i s-a reproşat „încălcarea secretului de serviciu” după ce s-a întâlnit cu fostul director al Aeroportului, care i-ar fi predat un telefon, „deşi ştia că acesta mai are de predat două telefoane”. Cei doi şefi şi o asistentă medicală au contestat la Tribunal sancţiunile primite.

 

Noua conducere a Aeroportului pare că vrea cu orice preţ să scape de unii angajaţi „incomozi”, percepuţi drept oameni apropiaţi de foştii directori ai aerogării. După cum REPORTER DE IAŞI a mai relatat în iunie, în încercarea de “epurare” a unor salariaţi, unii dintre ei au fost sancţionaţi pe baza unor motive puerile. Împotriva Aeroportului au fost deschise deja patru procese.


Sunt inundaţii în ţară? Se „ocupă” ABA Prut – Bârlad: instituţia nu a implementat niciunul dintre proiectele europene vitale pentru siguranţa mai multor localităţi din Moldova. Patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană trebuiau să fie deja în execuție, dar directorii ABA Prut-Bârlad nici măcar n-au depus studiile la Bruxelles. Valoarea acestora este de 75 milioane de lei, dar suma totală ce poate fi accesată regional în acest domeniu, până în 2021, este de 100 milioane de euro. Proiectele sunt fix pentru prevenirea inundațiilor și pentru irigarea a zeci de mii de hectare de pământ agricol. Direcția de Ape Iași n-a făcut nicio investiție în 2018. Salariile directorilor sunt de 2.000 de euro, iar ale șefilor de servicii de 1.500 de euro și toți dorm prin birouri. Consultanții semnalează disperați: „Nu mișcă unul un deget, își bat joc de caietele de sarcini”.

 

Angajaţii Apelor Române de la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad (ABA Prut – Bârlad) stau cu banii europeni pe masă şi joacă la ruletă soarta unei regiuni întregi, lăsând-o la mila naturii: vine sau nu vine viitura. Dacă vine, ne-am ars.


Sunt inundaţii în ţară? Se „ocupă” ABA Prut – Bârlad: instituţia nu a implementat niciunul dintre proiectele europene vitale pentru siguranţa mai multor localităţi din Moldova. Patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană trebuiau să fie deja în execuție, dar directorii ABA Prut-Bârlad nici măcar n-au depus studiile la Bruxelles. Valoarea acestora este de 75 milioane de lei, dar suma totală ce poate fi accesată regional în acest domeniu, până în 2021, este de 100 milioane de euro. Proiectele sunt fix pentru prevenirea inundațiilor și pentru irigarea a zeci de mii de hectare de pământ agricol. Direcția de Ape Iași n-a făcut nicio investiție în 2018. Salariile directorilor sunt de 2.000 de euro, iar ale șefilor de servicii de 1.500 de euro și toți dorm prin birouri. Consultanții semnalează disperați: „Nu mișcă unul un deget, își bat joc de caietele de sarcini”.

 

Angajaţii Apelor Române de la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad (ABA Prut – Bârlad) stau cu banii europeni pe masă şi joacă la ruletă soarta unei regiuni întregi, lăsând-o la mila naturii: vine sau nu vine viitura. Dacă vine, ne-am ars.


Pagina 1 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Go to top