Marti, 25 09 2018
Agriconsult SRL a trecut prin trei ani de procese ca să demonstreze reaua-credință a funcționarilor. OTIMMC Iași a respins finanțarea, după ce inițial o aprobase, pentru că a considerat că expirare certificatul fiscal, o chichiță birocratică. Ministerul a pierdut procesul și a trecut la diminuarea bugetului instituției ieșene. În total, Agriconsult SRL are de recuperat 407.000 de lei. Ce motiv: funcționarii au considerat că certificatul fiscal expirase în ianuarie, dar era valabil și în februarie.

Agenția pentru IMM-uri (OTIMMC) Iași ar putea fi bună de plată, după ce o firmă nu a primit  o finanțare nerambursabilă din cauza unei „chichițe”. Societatea a obținut contravaloarea ajutorului de minimis de aproape 400.000 de lei în instanță și a executat silit Ministerul pentru Mediul de Afaceri, care s-a îndreptat împotriva instituției subordonate.
Din cauza „excesului de zel” al unor funcționari, instituția ieșeană s-ar putea alege cu bugetul diminuat după ce Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în subordinea căruia se află, a dat-o în judecată pentru a recupera despăgubirile pe care le-a achitat către firma Agriconsult SRL Suceava.

Agriconsult SRL a trecut prin trei ani de procese ca să demonstreze reaua-credință a funcționarilor. OTIMMC Iași a respins finanțarea, după ce inițial o aprobase, pentru că a considerat că expirare certificatul fiscal, o chichiță birocratică. Ministerul a pierdut procesul și a trecut la diminuarea bugetului instituției ieșene. În total, Agriconsult SRL are de recuperat 407.000 de lei. Ce motiv: funcționarii au considerat că certificatul fiscal expirase în ianuarie, dar era valabil și în februarie.

Agenția pentru IMM-uri (OTIMMC) Iași ar putea fi bună de plată, după ce o firmă nu a primit  o finanțare nerambursabilă din cauza unei „chichițe”. Societatea a obținut contravaloarea ajutorului de minimis de aproape 400.000 de lei în instanță și a executat silit Ministerul pentru Mediul de Afaceri, care s-a îndreptat împotriva instituției subordonate.
Din cauza „excesului de zel” al unor funcționari, instituția ieșeană s-ar putea alege cu bugetul diminuat după ce Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în subordinea căruia se află, a dat-o în judecată pentru a recupera despăgubirile pe care le-a achitat către firma Agriconsult SRL Suceava.

Unui angajat de care vor să scape i-au cercetat activitatea şi în perioada în care sancţiunile se prescriu. Scoaterea unor suporturi pentru şerveţele, amplasarea unui frigider sau ridicarea barierei de la parcare au fost o parte din motivele care le-au adus sancţiuni disciplinare unor şefi de la Aeroport. Unuia dintre angajaţi i s-a reproşat „încălcarea secretului de serviciu” după ce s-a întâlnit cu fostul director al Aeroportului, care i-ar fi predat un telefon, „deşi ştia că acesta mai are de predat două telefoane”. Cei doi şefi şi o asistentă medicală au contestat la Tribunal sancţiunile primite.

 

Noua conducere a Aeroportului pare că vrea cu orice preţ să scape de unii angajaţi „incomozi”, percepuţi drept oameni apropiaţi de foştii directori ai aerogării. După cum REPORTER DE IAŞI a mai relatat în iunie, în încercarea de “epurare” a unor salariaţi, unii dintre ei au fost sancţionaţi pe baza unor motive puerile. Împotriva Aeroportului au fost deschise deja patru procese.

Unui angajat de care vor să scape i-au cercetat activitatea şi în perioada în care sancţiunile se prescriu. Scoaterea unor suporturi pentru şerveţele, amplasarea unui frigider sau ridicarea barierei de la parcare au fost o parte din motivele care le-au adus sancţiuni disciplinare unor şefi de la Aeroport. Unuia dintre angajaţi i s-a reproşat „încălcarea secretului de serviciu” după ce s-a întâlnit cu fostul director al Aeroportului, care i-ar fi predat un telefon, „deşi ştia că acesta mai are de predat două telefoane”. Cei doi şefi şi o asistentă medicală au contestat la Tribunal sancţiunile primite.

 

Noua conducere a Aeroportului pare că vrea cu orice preţ să scape de unii angajaţi „incomozi”, percepuţi drept oameni apropiaţi de foştii directori ai aerogării. După cum REPORTER DE IAŞI a mai relatat în iunie, în încercarea de “epurare” a unor salariaţi, unii dintre ei au fost sancţionaţi pe baza unor motive puerile. Împotriva Aeroportului au fost deschise deja patru procese.

Sunt inundaţii în ţară? Se „ocupă” ABA Prut – Bârlad: instituţia nu a implementat niciunul dintre proiectele europene vitale pentru siguranţa mai multor localităţi din Moldova. Patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană trebuiau să fie deja în execuție, dar directorii ABA Prut-Bârlad nici măcar n-au depus studiile la Bruxelles. Valoarea acestora este de 75 milioane de lei, dar suma totală ce poate fi accesată regional în acest domeniu, până în 2021, este de 100 milioane de euro. Proiectele sunt fix pentru prevenirea inundațiilor și pentru irigarea a zeci de mii de hectare de pământ agricol. Direcția de Ape Iași n-a făcut nicio investiție în 2018. Salariile directorilor sunt de 2.000 de euro, iar ale șefilor de servicii de 1.500 de euro și toți dorm prin birouri. Consultanții semnalează disperați: „Nu mișcă unul un deget, își bat joc de caietele de sarcini”.

 

Angajaţii Apelor Române de la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad (ABA Prut – Bârlad) stau cu banii europeni pe masă şi joacă la ruletă soarta unei regiuni întregi, lăsând-o la mila naturii: vine sau nu vine viitura. Dacă vine, ne-am ars.

Sunt inundaţii în ţară? Se „ocupă” ABA Prut – Bârlad: instituţia nu a implementat niciunul dintre proiectele europene vitale pentru siguranţa mai multor localităţi din Moldova. Patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană trebuiau să fie deja în execuție, dar directorii ABA Prut-Bârlad nici măcar n-au depus studiile la Bruxelles. Valoarea acestora este de 75 milioane de lei, dar suma totală ce poate fi accesată regional în acest domeniu, până în 2021, este de 100 milioane de euro. Proiectele sunt fix pentru prevenirea inundațiilor și pentru irigarea a zeci de mii de hectare de pământ agricol. Direcția de Ape Iași n-a făcut nicio investiție în 2018. Salariile directorilor sunt de 2.000 de euro, iar ale șefilor de servicii de 1.500 de euro și toți dorm prin birouri. Consultanții semnalează disperați: „Nu mișcă unul un deget, își bat joc de caietele de sarcini”.

 

Angajaţii Apelor Române de la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad (ABA Prut – Bârlad) stau cu banii europeni pe masă şi joacă la ruletă soarta unei regiuni întregi, lăsând-o la mila naturii: vine sau nu vine viitura. Dacă vine, ne-am ars.

Poliţia Locală a fost ani de zile într-un soi de non-combat suspect în unele procese pentru demolarea construcţiilor ilegale de pe raza municipiului Iaşi. Trai pe vătrai într-un oraş în care instituţia care verifică respectarea regulilor din urbanism nu se duce la procese cu lunile, nu întocmeşte corect acţiunile şi pierde dosarele prin perimarea acestora. Culmea delăsării: Poliţia Locală a pierdut un proces pentru că nu a depus două taxe de timbru în valoare totală de 40 de lei. În alte cauze pierdute în serie, reclamaţii s-au plâns că nu trebuia să meargă la proces Poliţia Locală, ci Primăria, şi au câştigat. Abia după zeci de procese pierdute în acest fel, Primăria Iaşi a dat delegaţie şefului Poliţiei Locale ca instituţia să poată merge în instanţă în numele Primăriei.

Exemple de procese în care Poliţia Locală a pierdut procesele pe mâna ei sunt o mulţime. Recensământul îl poate face oricine, sunt decizii transparente postate pe portalul instanţelor din România. Instituţia subordonată Primăriei ori nu s-a mai ocupat de procese şi acţiunile respective s-au „perimat”, ori nu a plătit taxă de timbru. Ba, mai mult, la mai multe procese, cei amendaţi sau care riscau să rămână fără clădiri au spus pur şi simplu că nu trebuia să-i cheme la judecată Poliţia Locală, ci Primăria, conform legii. Şi judecătorii le-au dat dreptate.

Poliţia Locală a fost ani de zile într-un soi de non-combat suspect în unele procese pentru demolarea construcţiilor ilegale de pe raza municipiului Iaşi. Trai pe vătrai într-un oraş în care instituţia care verifică respectarea regulilor din urbanism nu se duce la procese cu lunile, nu întocmeşte corect acţiunile şi pierde dosarele prin perimarea acestora. Culmea delăsării: Poliţia Locală a pierdut un proces pentru că nu a depus două taxe de timbru în valoare totală de 40 de lei. În alte cauze pierdute în serie, reclamaţii s-au plâns că nu trebuia să meargă la proces Poliţia Locală, ci Primăria, şi au câştigat. Abia după zeci de procese pierdute în acest fel, Primăria Iaşi a dat delegaţie şefului Poliţiei Locale ca instituţia să poată merge în instanţă în numele Primăriei.

Exemple de procese în care Poliţia Locală a pierdut procesele pe mâna ei sunt o mulţime. Recensământul îl poate face oricine, sunt decizii transparente postate pe portalul instanţelor din România. Instituţia subordonată Primăriei ori nu s-a mai ocupat de procese şi acţiunile respective s-au „perimat”, ori nu a plătit taxă de timbru. Ba, mai mult, la mai multe procese, cei amendaţi sau care riscau să rămână fără clădiri au spus pur şi simplu că nu trebuia să-i cheme la judecată Poliţia Locală, ci Primăria, conform legii. Şi judecătorii le-au dat dreptate.

Pentru Harabagiu se găseşte teren, pentru „căţei” nu. Aşa se fac retrocedările la Iaşi. Mariana Busuioc se judecă la nesfârşit pentru a i se retroceda un teren  care i-a fost luat abuziv înainte de 1989. Primăria spune că nu-l poate da pentru că pe el sunt lucrări de utilitate publică, adică un parc de joacă. Disperată, pentru a avea succes, femeia se gândeşte să apeleze la dezvoltatorii imobiliari afiliaţi Primăriei.

 

O ieşeancă se chinuie de mai bine de 18 ani să obţină un teren de 450 metri pătraţi în Iaşi, suprafaţă pentru care familia ei are drept de proprietate încă din 1926. După un şir întreg de procese şi mii de euro cheltuiţi cu avocaţi, Mariana Busuioc, prin intermediul fiicei sale, Ioana Lăzăroaia, aşteaptă şi în ziua de astăzi ca Primăria Iaşi să o pună în posesie cu terenul pe care îl deţine în strada Corabiei nr.1.

Pentru Harabagiu se găseşte teren, pentru „căţei” nu. Aşa se fac retrocedările la Iaşi. Mariana Busuioc se judecă la nesfârşit pentru a i se retroceda un teren  care i-a fost luat abuziv înainte de 1989. Primăria spune că nu-l poate da pentru că pe el sunt lucrări de utilitate publică, adică un parc de joacă. Disperată, pentru a avea succes, femeia se gândeşte să apeleze la dezvoltatorii imobiliari afiliaţi Primăriei.

 

O ieşeancă se chinuie de mai bine de 18 ani să obţină un teren de 450 metri pătraţi în Iaşi, suprafaţă pentru care familia ei are drept de proprietate încă din 1926. După un şir întreg de procese şi mii de euro cheltuiţi cu avocaţi, Mariana Busuioc, prin intermediul fiicei sale, Ioana Lăzăroaia, aşteaptă şi în ziua de astăzi ca Primăria Iaşi să o pună în posesie cu terenul pe care îl deţine în strada Corabiei nr.1.

Pagina 1 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Go to top