Miercuri, 17 10 2018
Iașul, sat fără câini: unii așteaptă trei ani un certificat de urbanism, iar alții construiesc blocuri peste noapte, intabulate cu certificate false eliberate chiar din interiorul Primăriei. Afaceri cu șase blocuri ilegale girate de Poliția Locală, șefii Primăriei și Oficiul de Cadastru. Prezentăm în exclusivitate acte oficiale falsificate negru pe alb. În autorizații scria P+1 sau P+2, s-au construit blocuri cu 6 nivele, iar Poliția Locală dădea certificat: „conform cu autorizația”. La un bloc n-a existat nici măcar dosar de autorizare, dar Oficiul de Cadastru a făcut intabularea, în baza căreia s-au vândut apartamentele. Șase blocuri, cu un profit de 1 milion de fiecare, au fost construite ilegal de Doru Plugaru, iar șefii Primăriei au acoperit totul. Chirica și viceprimarul Harabagiu au ascuns o mizerie de milioane de euro, iar șefa Control Urbanism e cumătra primarului.

 

REPORTER DE IAȘI continuă seria de anchete privind modul în care dezvoltatorul imobiliar Dragoș Dumitroaie (cunoscut sub numele Doru Plugaru) a construit 6 blocuri și a vândut apartamentele fără a avea autorizații de construcții și fără Planuri Urbanistice Zonale. Sunt afaceri de milioane de euro care au beneficiat de complicitatea unor instituții-cheie: Primăria Iași, Poliția Locală, Oficiul de Cadastru.

Acum facem public conținutul referatelor făcute de inspectorii Poliției Locale, sub protecția conducerii Primăriei. Pentru prima oară în sfera imobiliară, prezentăm dovezi ale mistificării proceselor-verbale de către Poliția Locală și falsificarea grosolană a unor acte oficiale, prin tăieturi și adăugiri cu pixul.

Dezvăluirea-șoc este că Oficiul de Cadastru a intabulat un bloc aparținând lui Dragoș Dumitroaie fără să existe autorizație de construcție. Practic, Iașul condus de Mihai Chirica a ajuns sat fără câini.

Iașul, sat fără câini: unii așteaptă trei ani un certificat de urbanism, iar alții construiesc blocuri peste noapte, intabulate cu certificate false eliberate chiar din interiorul Primăriei. Afaceri cu șase blocuri ilegale girate de Poliția Locală, șefii Primăriei și Oficiul de Cadastru. Prezentăm în exclusivitate acte oficiale falsificate negru pe alb. În autorizații scria P+1 sau P+2, s-au construit blocuri cu 6 nivele, iar Poliția Locală dădea certificat: „conform cu autorizația”. La un bloc n-a existat nici măcar dosar de autorizare, dar Oficiul de Cadastru a făcut intabularea, în baza căreia s-au vândut apartamentele. Șase blocuri, cu un profit de 1 milion de fiecare, au fost construite ilegal de Doru Plugaru, iar șefii Primăriei au acoperit totul. Chirica și viceprimarul Harabagiu au ascuns o mizerie de milioane de euro, iar șefa Control Urbanism e cumătra primarului.

 

REPORTER DE IAȘI continuă seria de anchete privind modul în care dezvoltatorul imobiliar Dragoș Dumitroaie (cunoscut sub numele Doru Plugaru) a construit 6 blocuri și a vândut apartamentele fără a avea autorizații de construcții și fără Planuri Urbanistice Zonale. Sunt afaceri de milioane de euro care au beneficiat de complicitatea unor instituții-cheie: Primăria Iași, Poliția Locală, Oficiul de Cadastru.

Acum facem public conținutul referatelor făcute de inspectorii Poliției Locale, sub protecția conducerii Primăriei. Pentru prima oară în sfera imobiliară, prezentăm dovezi ale mistificării proceselor-verbale de către Poliția Locală și falsificarea grosolană a unor acte oficiale, prin tăieturi și adăugiri cu pixul.

Dezvăluirea-șoc este că Oficiul de Cadastru a intabulat un bloc aparținând lui Dragoș Dumitroaie fără să existe autorizație de construcție. Practic, Iașul condus de Mihai Chirica a ajuns sat fără câini.

Momentul de cotitură în dezvoltarea Iașului l-a reprezentat hub-ul IT apărut la Palas. Firmele sunt scutite de impozit pe profit, dar banii salariaților întrețin economia locală. La un PIB total în județ de circa 5,6 miliarde de euro, circa 6% e adus de un număr de angajați care reprezintă doar 2% din populație. Veniturile celor 20.000 de IT-iști însumează lunar 30 milioane de euro care intră în economie: apartamente, mașini, haine, alimentație publică, plus multe alte servicii mai mărunte.

 

Industria IT din Iași s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani și a ajuns să reprezinte un segment important pe piața forței de muncă. Dacă în 2008 erau cel mult 6.000 de angajați în acest domeniu, la sfârșitul lui 2018 se va depăși cifra de 20.000, iar în cel mult cinci ani, aceasta va trece de 30.000. Asta înseamnă mai mulți bani cheltuiți în Iași, salariile angajaților din IT totalizând în acest an aproximativ 360 de milioane de euro.

Momentul de cotitură în dezvoltarea Iașului l-a reprezentat hub-ul IT apărut la Palas. Firmele sunt scutite de impozit pe profit, dar banii salariaților întrețin economia locală. La un PIB total în județ de circa 5,6 miliarde de euro, circa 6% e adus de un număr de angajați care reprezintă doar 2% din populație. Veniturile celor 20.000 de IT-iști însumează lunar 30 milioane de euro care intră în economie: apartamente, mașini, haine, alimentație publică, plus multe alte servicii mai mărunte.

 

Industria IT din Iași s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani și a ajuns să reprezinte un segment important pe piața forței de muncă. Dacă în 2008 erau cel mult 6.000 de angajați în acest domeniu, la sfârșitul lui 2018 se va depăși cifra de 20.000, iar în cel mult cinci ani, aceasta va trece de 30.000. Asta înseamnă mai mulți bani cheltuiți în Iași, salariile angajaților din IT totalizând în acest an aproximativ 360 de milioane de euro.

O lichidare ca în filmele americane: Vuza și-a falimentat propriul agent economic și scoate de 10 ori mai mulți bani din tranzacțiile imobiliare. Producătorul de țesături din Iași este hăituit chiar de propriul patron pentru a fi desființat. În 2003, Vuza a plătit Statului Român 7,1 milioane de dolari pentru pachetul majoritar de acțiuni. Ulterior, a vândut terenuri ale fabricii cu 32 de milioane de euro, dar nu s-a săturat. Tot cu miză imobiliară, vrea să închidă două secții, ceea ce aproape ar echivala cu desființarea fabricii. Cinic, omul de afaceri născut, culmea, în Iași, și-a pus salariu de 25.000 de lei la Iașitex, dar nu vrea să achite salarii compensatorii celor 100 de concediați. În mandatul lui Vuza, numărul de angajați a scăzut de la 1.600 la 75.

Orice om de afaceri își dorește ca afacerea lui să meargă foarte bine. Nu același lucru se poate spune și despre Ștefan Vuza, care, de câțiva ani, se chinuie să îngroape Iașitex SA. Cel puțin aceasta este concluzia angajaților firmei ieșene, care îl acuză pe patron că dorește cu orice preț închiderea societății pentru a putea valorifica terenurile pe care se află unul dintre marile branduri ieşene din domeniul confecţiilor.

O lichidare ca în filmele americane: Vuza și-a falimentat propriul agent economic și scoate de 10 ori mai mulți bani din tranzacțiile imobiliare. Producătorul de țesături din Iași este hăituit chiar de propriul patron pentru a fi desființat. În 2003, Vuza a plătit Statului Român 7,1 milioane de dolari pentru pachetul majoritar de acțiuni. Ulterior, a vândut terenuri ale fabricii cu 32 de milioane de euro, dar nu s-a săturat. Tot cu miză imobiliară, vrea să închidă două secții, ceea ce aproape ar echivala cu desființarea fabricii. Cinic, omul de afaceri născut, culmea, în Iași, și-a pus salariu de 25.000 de lei la Iașitex, dar nu vrea să achite salarii compensatorii celor 100 de concediați. În mandatul lui Vuza, numărul de angajați a scăzut de la 1.600 la 75.

Orice om de afaceri își dorește ca afacerea lui să meargă foarte bine. Nu același lucru se poate spune și despre Ștefan Vuza, care, de câțiva ani, se chinuie să îngroape Iașitex SA. Cel puțin aceasta este concluzia angajaților firmei ieșene, care îl acuză pe patron că dorește cu orice preț închiderea societății pentru a putea valorifica terenurile pe care se află unul dintre marile branduri ieşene din domeniul confecţiilor.

Primele 6 luni arată depășirea veniturilor prognozare, rezultat al efortului pentru consolidarea afacerii. Profit mai mare cu 5% față de aceeași perioadă din 2017 și vânzări în creștere cu 7%. S-au plătit 18 milioane de lei prin taxa clawback, cu 6 milioane de lei mai mult fusese planificat. Exporturile sunt în creștere cu 10%.

Profitul și veniturile din vânzări obținute de compania Antibiotice (index BVB: ATB) în semestrul I 2018 au înregistrat valori superioare celor din aceeași perioadă a anului 2017.

Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.




Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.

Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.




Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.

Profitul din investiţii vine din cele mai ciudate direcţii. Din brânză, din floarea soarelui sau din orez. Şi nu e făcut de cei care trundesc să producă, ci de fondurile speculative, cele care caută oportunităţi de câştig. S-a format un nou trend în lume de a face plasamente în tot felul de active exotice.

În ultimii ani, profiturile generate de fondurile speculative au fost afectate de politicile monetare ale băncilor centrale care au redus dobânzile la minime istorice. Le-au cam lăsat fără obiectul muncii. Pieţele clasice de capital şi pieţele la termen au avut creşteri spectaculoase, astfel că fondurile clasice au avut posibilitatea de a genera profituri mari cu riscuri puţine.

 

Fondurile de hedging s-au văzut marginalizate şi atunci au fost obligate să se dezvolte către nişe cu plasamente exotice. În luna octombrie a anului trecut, un fond de investiţii din Elveţia a intrat pe nu mai puţin de 200 de pieţe neconvenţionale, cum ar fi cele de orez sau etanol, iar în luna noiembrie Aspect Capital a început să investească în seminţe de floarea soarelui şi porumb. Alte entităţi pariază şi mai ciudat - de pildă pe o evoluţie a preţului la brânză.

Sunt pieţe mai puţin tradiţionale, cu puţini jucători şi prin urmare pot fi mult mai volatile, ceea ce poate aduce câştiguri mari.

Iar randamentele bune au atras deja investitori care caută să îşi diversifice portofoliile. Fondurile speculative specializate în tot felul de active exotice au ajuns să gestioneze circa 267 miliarde de dolari, potrivit datelor compilate de Eurekahedge.

Cererea este mare datorită performanţelor pe care le-au avut administratorii unor astfel de fonduri. Însă sunt şi riscuri mari. Pe de o parte, pariurile pot fi greşite. Pe de altă parte, astfel de plasamente sunt făcute cu bani de împrumut, iar dacă apare o înăsprire a creditării, astfel de fonduri vor fi lovite de retrageri masive.

Există însă şi riscuri pentru orice consumator din această lume. Contează cât de mult se va extinde această modă, de a paria pe active exotice.

În 2008, preţurile mărfurilor, de la petrol, metale, până la alimente au ajuns la recorduri absolute, pe fondul unor jocuri speculative. Criza subprime începuse în America în august 2007, iar jucătorii au găsit un refugiu pe bursele de mărfuri, unde simţeau că banii lor sunt în siguranţă. Însă pe drum a fost lovit din plin nivelul de trai al omului obişnuit, pentru că au apărut scumpiri din senin.

Pagina 1 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top