Marti, 21 08 2018
Suspiciune: posibilă şmecherie pentru a obţine un teren curat, numai bun pentru o vilişoară cu termopane. În iunie, un medic din Iaşi a obţinut de la Primărie autorizaţie pentru efectuarea unor amenajări la o casă pe care a cumpărat-o în Copou. În prezent, casa nu mai există. Proprietarul spune că imobilul s-a prăbuşit singur în timpul lucrărilor, fiind foarte vechi. Inspectoratul în Construcţii va face verificări.


Reabilitarea unei case de pe strada Grigore Vieru s-a transformat, în doar câteva zile de la începerea lucrărilor, în demolare. „În timpul lucrărilor am constatat că n-avea fundaţie. Când am dat jos câţiva pereţi interiori, pentru recompartimentare, s-a dărâmat”, a declarat Cătălin Bucur, proprietarul imobilului. Acesta susţine că a anunţat autorităţile şi că va reconstrui casa exact aşa cum era. De cealaltă parte, reprezentanţii statului susţin că schimbarea operaţiunilor de reabilitare, reparaţii şi recompartimentare în demolare nu se poate face la simpla voinţă a proprietarului. „Noi am dat aviz pentru reparaţii, nu pentru demolare. În cazul demolării, trebuie supraveghere arheologică pentru că acolo e zonă de protecţie”, a declarat Virgil Băbîi, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu. La rândul său, Radu Lupăşteanu, şeful Inspectoratul Judeţean în Construcţii, a spus că va demara propriile verificări.
Suspiciune: posibilă şmecherie pentru a obţine un teren curat, numai bun pentru o vilişoară cu termopane. În iunie, un medic din Iaşi a obţinut de la Primărie autorizaţie pentru efectuarea unor amenajări la o casă pe care a cumpărat-o în Copou. În prezent, casa nu mai există. Proprietarul spune că imobilul s-a prăbuşit singur în timpul lucrărilor, fiind foarte vechi. Inspectoratul în Construcţii va face verificări.


Reabilitarea unei case de pe strada Grigore Vieru s-a transformat, în doar câteva zile de la începerea lucrărilor, în demolare. „În timpul lucrărilor am constatat că n-avea fundaţie. Când am dat jos câţiva pereţi interiori, pentru recompartimentare, s-a dărâmat”, a declarat Cătălin Bucur, proprietarul imobilului. Acesta susţine că a anunţat autorităţile şi că va reconstrui casa exact aşa cum era. De cealaltă parte, reprezentanţii statului susţin că schimbarea operaţiunilor de reabilitare, reparaţii şi recompartimentare în demolare nu se poate face la simpla voinţă a proprietarului. „Noi am dat aviz pentru reparaţii, nu pentru demolare. În cazul demolării, trebuie supraveghere arheologică pentru că acolo e zonă de protecţie”, a declarat Virgil Băbîi, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu. La rândul său, Radu Lupăşteanu, şeful Inspectoratul Judeţean în Construcţii, a spus că va demara propriile verificări.
Municipalitatea ieșeană a lansat o procedură de achiziție publică pentru realizarea de proiecte tehnice de reabilitare termică la unitățile școlare din municipiu. Programul vizează 14 unități școlare, respectiv 23 de clădiri.

 

O parte importantă a noii strategii a furnizorului de energie termică este extinderea reţelei de distribuţie către Bucium şi Copou. Un alt proiect Veolia are în vedere refacerea izolaţiei magistralei CET Holboca-CET Tudor. Licitaţiile de refacere a reţelei, deja adjudecate, deschid şantiere noi în acest an. Reabilitarea termică a 40 de blocuri şi a Spitalului de Recuperare sunt alte ţinte din această strategie.

 

Consilierii locali dezbat vineri, 31 martie, noua Strategie pentru energie termică a Iaşului. Modificările din acest document vizează trei proiecte ale Veolia Energie Iaşi şi două ale Primăriei. Proiectele Veolia se transformă deja în şantiere în acest an şi sunt legate de extinderea reţelei şi de modernizarea infrastructurii existente. Cele două ţinte ale Primăriei sunt reabilitările termice la 40 de blocuri şi a Spitalului Clinic de Recuperare.

 

Lovitură neaşteptată pentru municipalitate într-un domeniu care era dat până acum drept „punct tare” la Iaşi. Aflat pe val la capitolul notorietate după implicarea în protestele din această perioadă, primarul Mihai Chirica a repurtat o înfrângere dureroasă exact acolo unde se crede mai puternic. I s-a respins de la finanţare din fonduri europene unul dintre proiectele de frunte: reabilitarea termică a 23 de  blocuri.  

 

Pentru Chirica este un eşec care îl va supune comparaţiilor cu predecesorul său, Gheorghe Nichita, care a semnat proiecte europene pe bandă rulantă în timpul mandatelor sale.

Lovitură neaşteptată pentru municipalitate într-un domeniu care era dat până acum drept „punct tare” la Iaşi. Aflat pe val la capitolul notorietate după implicarea în protestele din această perioadă, primarul Mihai Chirica a repurtat o înfrângere dureroasă exact acolo unde se crede mai puternic. I s-a respins de la finanţare din fonduri europene unul dintre proiectele de frunte: reabilitarea termică a 23 de  blocuri.  

 

Pentru Chirica este un eşec care îl va supune comparaţiilor cu predecesorul său, Gheorghe Nichita, care a semnat proiecte europene pe bandă rulantă în timpul mandatelor sale.

Municipalitatea s-a bazat pe o firmă şi a luat ţeapă: lucrau cu o treime din numărul de oameni promis. Scandalul reabilitării termice a blocurilor turn din Piaţa Unirii s-a mutat la Tribunal. Municipalitatea cere de la constructorul care a câştigat licitaţia, Romedis Casa SRL, cheltuielile devenite neeligibile din cauza nefinalizării la timp a lucrărilor. Firma, pe de altă parte, solicită să-i fie plătiţi aproape 300.000 de lei susţinând că nu i-au fost achitate comenzile suplimentare şi lucrările neprevăzute efectuate.

 

Municipiul Iaşi şi Consiliul Local, prin primar, au deschis trei procese împotriva SC Romedis Casa SRL Tomeşti, firma care trebuia ca, până la sfârşitul lui 2015, să finalizeze reabilitarea termică a celor trei blocuri-turn din Piaţa Unirii. Cum proiectul, finanţat cu fonduri europene, nu a fost dus la bun sfârşit de constructor, reprezentanţii municipalităţii terminat lucrările din fonduri proprii şi au solicitat acum, de la acesta, valoarea cheltuielilor devenite neeligibile, ce nu au fost alocate din fondurile Uniunii Europene şi ale bugetului de stat. Mai mult, au fost cerute şi penalităţi de 0,1 % pe zi de întârziere, calculate la valoarea restului de executat, începând cu 1 decembrie 2015 până la data pretenţiilor achitate.

Municipalitatea s-a bazat pe o firmă şi a luat ţeapă: lucrau cu o treime din numărul de oameni promis. Scandalul reabilitării termice a blocurilor turn din Piaţa Unirii s-a mutat la Tribunal. Municipalitatea cere de la constructorul care a câştigat licitaţia, Romedis Casa SRL, cheltuielile devenite neeligibile din cauza nefinalizării la timp a lucrărilor. Firma, pe de altă parte, solicită să-i fie plătiţi aproape 300.000 de lei susţinând că nu i-au fost achitate comenzile suplimentare şi lucrările neprevăzute efectuate.

 

Municipiul Iaşi şi Consiliul Local, prin primar, au deschis trei procese împotriva SC Romedis Casa SRL Tomeşti, firma care trebuia ca, până la sfârşitul lui 2015, să finalizeze reabilitarea termică a celor trei blocuri-turn din Piaţa Unirii. Cum proiectul, finanţat cu fonduri europene, nu a fost dus la bun sfârşit de constructor, reprezentanţii municipalităţii terminat lucrările din fonduri proprii şi au solicitat acum, de la acesta, valoarea cheltuielilor devenite neeligibile, ce nu au fost alocate din fondurile Uniunii Europene şi ale bugetului de stat. Mai mult, au fost cerute şi penalităţi de 0,1 % pe zi de întârziere, calculate la valoarea restului de executat, începând cu 1 decembrie 2015 până la data pretenţiilor achitate.

Municipalitatea ieșeană vrea să obțină fonduri europene pentru reabilitarea termică a 23 blocuri. Acestea sunt grupate în trei proiecte care, după ce vor fi analizate și votate de consilierii locali în ședința extraordinară de mâine, vor fi depuse pentru obţinerea de finanţare europeană în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 - 2020 - Prioritatea de Finanțare 3.1.A.

 

„Lista potențialilor beneficiari a fost realizată în urma consultărilor cu asociațiile de proprietari. Pentru fiecare proiect în parte durata de implementare a fost estimată la 20 de luni, din care șase luni reprezintă termenul de execuţie a lucrărilor. 60% din totalul fondurilor sunt asigurate de Comisia Europeană și Guvern. Cofinanţarea de 40% va fi asigurată de Primărie, urmând ca, la finalizarea lucrărilor, 25% din sumă să fie recuperată de la asociațiile de proprietari. Valoarea totală a investiţiilor este estimată la 25,6 milioane lei, din care valoarea totală a asistenţei financiare nerambursabile solicitate este de 15,2 milioane lei”, a declarat primarul Mihai Chirica.

 

Primul proiect, în valoare totală de 7,9 milioane lei, vizează imobilele situate la adresele str. Străpungerii Silvestru nr. 42 (CL 10), str. Tabacului nr. 1E (257), str. Arcu nr. 33 (CL 6), str. Arcu nr. 35 (CL 5), aleea Sucidava nr. 7 (261) şi şos. Păcurari nr. 59 (549).

 

Al doilea proiect, al cărui buget se ridică la aproximativ 8,4 milioane lei, include alte nouă imobile, aflate în bd. Ștefan cel Mare (bloc A), Splai Bahlui (B1 şi B3), str. Eternitate şi str. C.A. Rosetti (305), str. Cuza Vodă (33 C şi 33 D), şos. Naţională (251), str. Toma Cozma (8) şi str. Macazului (11 C).

 

Ultimul proiect, în valoare de 9,3 milioane lei, cuprinde imobile aflate pe b-dul Nicolae Iorga (Z4), str. Grădinari (F1-1), str. Plantelor (753), str. Lozonschi (C1, C2 şi C3) şi şos. Nicolina (978C).

 

În total, în cele 23 de blocuri locuiesc aproape 1.000 de familii.

Primăria Iași a semnat contractul pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a 39 de blocuri. Potrivit anunţului publicat în Sistemul Electronic pentru Achiziţii Publice (SEAP), proiectul va fi întocmit de către firma Aduro Impex SRL din Bucureşti. Compania va încasa 380.000 lei, fiind singurul participant la licitaţie. Termenul de execuţie a documentaţiilor este începutul lunii noiembrie.

 

Pe lista clădirilor rezidenţiale care urmează să fie reabilitate se numără blocurile din şos. Păcurari (549, 556, 557, T7, T6, T1, 583), strada Plantelor (753, 754), strada Arcu (CL5, CL6, scara B1 nr.5), strada Străpungerii Silvestru (CL10, CL17), bulevardul Nicolae Iorga (Z4), strada Tabacului (257), aleea Sucidava (261), bulevardul Ştefan cel Mare (A), strada Grădinari (F1-1), strada S. Şchiopu (F-4 nr. 10, F-4 nr. 14), bulevardul Dacia (SA3), şoseaua Nicolina (A4, 978C), Splai Bahlui (B1, B3), şoseaua Naţională (251), strada Eternitate (305), strada I. Lozonschi (C1, C2 şi C3), strada Horia (Horia 1, Horia 2), strada Cuza Vodă (C, D), bulevardul Poitiers (C6), strada Toma Cozma (8), Piaţa Unirii (scările A-B, nr. 9), strada Vitejilor (SC13) şi strada Macazului (11C).

 

După realizarea proiectării, autoritatea locală intenţionează să depună proiectul pentru accesarea de finanţare nerambursabilă în cadrul axei 3.1 a Programului Operaţional Regional 2014 - 2020. Conform ghidului solicitantului, valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 5 milioane euro, iar cea minimă de 100.000 euro, în contextul în care cofinanţarea beneficiarului (primărie şi asociaţie de proprietari) ajunge la 40%. La nivelul Regiunii de Nord-Est, sunt disponibile aproape 64 milioane euro.

 

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top