Sambata, 24 02 2018

O elevă de 13 ani s-a fotografiat şi filmat în ipostaze intime la îndemnul unui adolescent de 16 ani, care a şantajat-o apoi cu publicarea lor pe o reţea de socializare. Pentru ca imaginile să nu ajungă pe Internet, fata i-a dat tânărului bani sustraşi de la o mătuşă. Şantajistul a fost prins în flagrant, după ce ruda fetei a anunţat anchetatorii. Adolescentul a recunoscut faptele şi a primit o măsură educativ.

Telenovelă penală cu doi elevi în rolurile principale. La începutul anului trecut, Daniel M., elev la Liceul cu Program Sportiv din Roman, s-a împrietenit pe Facebook cu D.G., o fată de 13 ani din Paşcani.

 

Striptease online

Adolescentul a început, din aprilie 2017, să-i solicite elevei să-i trimită poze cu ea dezbrăcată şi în ipostaze indecente, spun anchetatorii . „Pentru a convinge persoana vătămată, inculpatul a început să o ameninţe că dacă nu-i va trimite fotografiile şi videoclipurile «nu vor mai fi prieteni» şi că «va pune pe cineva să o bată»”, se arată în rechizitoriu.

Eleva s-a filmat şi fotografiat cu telefonul mobil „de mai multe ori pe zi”, în ipostaze intime, iar imaginile şi videoclipurile i le-a trimis lui Daniel M., prin intermediul aplicaţiei WhatsApp. Adolescentul i-a fi cerut ulterior să-i trimită şi alte filmuleţe de acelaşi gen şi ar fi ameninţat-o că, dacă va refuza să mai facă acest lucru, va posta pe aceeaşi reţea de socializare materialele primite anterior.

 

Bani ca să nu devină „vedetă”

Daniel M. nu s-a oprit însă aici, ci, începând cu 19 aprilie anul trecut, i-a cerut fetei de 13 ani bani pentru ca imaginile indecente cu ea să nu ajungă pe Internet. Speriată, eleva a sustras 800 de lei de la mătuşa cu care locuieşte şi i-a dat lui Daniel M., în două „rate”. Procurorii susţin însă că liceanului nu i-a fost de ajuns şi i-a cerut, pe 24 aprilie, alţi 1.000 de lei.

Mătuşa fetei şi-a dat însă seama că îi lipsesc 800 de lei şi, aflând că nepoata sa i-a luat pentru a-i da lui Daniel M., a anunţat Poliţia. Pe 24 aprilie, elevul a fost prins în flagrant de anchetatori, în faţa Casei de Cultură din Paşcani, în timp ce primea 200 de lei de la „prietena” sa.

Daniel M. a recunoscut faptele în faţa magistraţilor şi a restituit cei 800 de lei luaţi de la minora de 13 ani. A fost trimis în judecată pentru şantaj, iar în cazul lui D.G. procurorii au dispus clasarea cauzei pentru furt, pentru că mătuşa sa nu a depus plângere.

 

Obligat să meargă la şcoală

În dosar, Judecătoria Paşcani i-a aplicat liceanului, la sfârşitul anului trecut, măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, pe durata acesteia fiind obligat să meargă în continuare la şcoală, să nu se apropie la o distanţă mai mare de 100 de metri şi să nu comunice prin niciun mijloc de comunicare cu D.G.

În luarea acestei decizii instanţa a avut în vedere „circumstanţele comiterii faptei, modalităţile de constrângere a persoanei vătămate, repetabilitatea acestora, urmările produse asupra persoanei vătămate minore, respectiv, o stare de temere, precum şi circumstanţele persoanele ale inculpatului care a restituit în cursul cercetărilor în totalitate sumele de bani pretinse anterior, este elev şi frecventează cursurile şcolare, a recunoscut săvârşirea faptei în modalitatea expusă prin rechizitoriu, nu prezintă antecedente penale şi în cursul cercetărilor a respectat obligaţiile impuse prin măsura controlului judiciar, conform referatului de evaluare, acesta prezentând resurse interioare suficiente de reintegrare socială”.

Procurorii au contestat decizia, procesul urmând să se reia pe 20 februarie, la Curtea de Apel Iaşi.

REPORTER DE IAŞI l-a contactat atât pe adolescentul acuzat de şantaj, cât şi pe mătuşa elevei, dar aceştia nu au oferit un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

Poliţia Română a demarat campanii pentru a avertiza asupra pericolelor Internetului

 

Caz similar: Liceeni trimişi la reeducare

Doi liceeni din Iaşi au fost protagoniştii unui alt caz de şantaj şi au fost trimişi de instanţă la cursuri de reeducare. Aceştia au încercat să obţină bani de la o colegă cu care unul dintre ei a întreţinut relaţii sexuale.

În octombrie 2016, la momentul comiterii faptei, Bazan Marian Panagache şi Andrei Cărare erau elevi în clasele a XI-a şi a X-a la Liceul Tehnnologic UCECOM „Spiru Haret“. Panagache a contactat-o atunci pe fosta lui iubită, colegă de clasă cu el, a chemat-o la locuinţa sa sub pretextul că doreşte să se împace cu aceasta. Aici a întreţinut cu fata un raport sexual, pe care l-a înregistrat pe telefonul mobil, fără ştirea ei.

După consumarea raportului sexual, inculpatul i-a arătat persoanei vătămate înregistrarea şi i-a spus că, dacă nu îi dă 300 lei, o va posta pe o reţea de socializare“, se precizează în motivarea primei instanţe. A doua zi, fosta iubită i-a adus lui Bazan Panagache 150 de lei, iar acesta i-a arătat că a şters înregistrarea, dar, de fapt, i-a trimis-o lui Cărare.

Ulterior, cei doi tineri i-au cerut colegei lor 400 de lei. Victima i-a reclamat l-a Poliţie, iar liceenii au fost prinşi în flagrant în timp ce primeau banii. Aceştia şi-au recunoscut faptele, iar în mai 2017, Judecătoria Iaşi le-a aplicat măsuri educative neprivative de libertate de 4 luni pentru Panagache şi două luni şi 20 de zile pentru Cărare, perioadă în care trebuiau să se prezinte la Serviciul de Probaţiune pentru a participa la cursuri de reeducare. Decizia a fost menţinută, în noiembrie 2017, de Curtea de Apel.

O elevă de 13 ani s-a fotografiat şi filmat în ipostaze intime la îndemnul unui adolescent de 16 ani, care a şantajat-o apoi cu publicarea lor pe o reţea de socializare. Pentru ca imaginile să nu ajungă pe Internet, fata i-a dat tânărului bani sustraşi de la o mătuşă. Şantajistul a fost prins în flagrant, după ce ruda fetei a anunţat anchetatorii. Adolescentul a recunoscut faptele şi a primit o măsură educativ.

Telenovelă penală cu doi elevi în rolurile principale. La începutul anului trecut, Daniel M., elev la Liceul cu Program Sportiv din Roman, s-a împrietenit pe Facebook cu D.G., o fată de 13 ani din Paşcani.

 

Striptease online

Adolescentul a început, din aprilie 2017, să-i solicite elevei să-i trimită poze cu ea dezbrăcată şi în ipostaze indecente, spun anchetatorii . „Pentru a convinge persoana vătămată, inculpatul a început să o ameninţe că dacă nu-i va trimite fotografiile şi videoclipurile «nu vor mai fi prieteni» şi că «va pune pe cineva să o bată»”, se arată în rechizitoriu.

Eleva s-a filmat şi fotografiat cu telefonul mobil „de mai multe ori pe zi”, în ipostaze intime, iar imaginile şi videoclipurile i le-a trimis lui Daniel M., prin intermediul aplicaţiei WhatsApp. Adolescentul i-a fi cerut ulterior să-i trimită şi alte filmuleţe de acelaşi gen şi ar fi ameninţat-o că, dacă va refuza să mai facă acest lucru, va posta pe aceeaşi reţea de socializare materialele primite anterior.

 

Bani ca să nu devină „vedetă”

Daniel M. nu s-a oprit însă aici, ci, începând cu 19 aprilie anul trecut, i-a cerut fetei de 13 ani bani pentru ca imaginile indecente cu ea să nu ajungă pe Internet. Speriată, eleva a sustras 800 de lei de la mătuşa cu care locuieşte şi i-a dat lui Daniel M., în două „rate”. Procurorii susţin însă că liceanului nu i-a fost de ajuns şi i-a cerut, pe 24 aprilie, alţi 1.000 de lei.

Mătuşa fetei şi-a dat însă seama că îi lipsesc 800 de lei şi, aflând că nepoata sa i-a luat pentru a-i da lui Daniel M., a anunţat Poliţia. Pe 24 aprilie, elevul a fost prins în flagrant de anchetatori, în faţa Casei de Cultură din Paşcani, în timp ce primea 200 de lei de la „prietena” sa.

Daniel M. a recunoscut faptele în faţa magistraţilor şi a restituit cei 800 de lei luaţi de la minora de 13 ani. A fost trimis în judecată pentru şantaj, iar în cazul lui D.G. procurorii au dispus clasarea cauzei pentru furt, pentru că mătuşa sa nu a depus plângere.

 

Obligat să meargă la şcoală

În dosar, Judecătoria Paşcani i-a aplicat liceanului, la sfârşitul anului trecut, măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, pe durata acesteia fiind obligat să meargă în continuare la şcoală, să nu se apropie la o distanţă mai mare de 100 de metri şi să nu comunice prin niciun mijloc de comunicare cu D.G.

În luarea acestei decizii instanţa a avut în vedere „circumstanţele comiterii faptei, modalităţile de constrângere a persoanei vătămate, repetabilitatea acestora, urmările produse asupra persoanei vătămate minore, respectiv, o stare de temere, precum şi circumstanţele persoanele ale inculpatului care a restituit în cursul cercetărilor în totalitate sumele de bani pretinse anterior, este elev şi frecventează cursurile şcolare, a recunoscut săvârşirea faptei în modalitatea expusă prin rechizitoriu, nu prezintă antecedente penale şi în cursul cercetărilor a respectat obligaţiile impuse prin măsura controlului judiciar, conform referatului de evaluare, acesta prezentând resurse interioare suficiente de reintegrare socială”.

Procurorii au contestat decizia, procesul urmând să se reia pe 20 februarie, la Curtea de Apel Iaşi.

REPORTER DE IAŞI l-a contactat atât pe adolescentul acuzat de şantaj, cât şi pe mătuşa elevei, dar aceştia nu au oferit un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

Poliţia Română a demarat campanii pentru a avertiza asupra pericolelor Internetului

 

Caz similar: Liceeni trimişi la reeducare

Doi liceeni din Iaşi au fost protagoniştii unui alt caz de şantaj şi au fost trimişi de instanţă la cursuri de reeducare. Aceştia au încercat să obţină bani de la o colegă cu care unul dintre ei a întreţinut relaţii sexuale.

În octombrie 2016, la momentul comiterii faptei, Bazan Marian Panagache şi Andrei Cărare erau elevi în clasele a XI-a şi a X-a la Liceul Tehnnologic UCECOM „Spiru Haret“. Panagache a contactat-o atunci pe fosta lui iubită, colegă de clasă cu el, a chemat-o la locuinţa sa sub pretextul că doreşte să se împace cu aceasta. Aici a întreţinut cu fata un raport sexual, pe care l-a înregistrat pe telefonul mobil, fără ştirea ei.

După consumarea raportului sexual, inculpatul i-a arătat persoanei vătămate înregistrarea şi i-a spus că, dacă nu îi dă 300 lei, o va posta pe o reţea de socializare“, se precizează în motivarea primei instanţe. A doua zi, fosta iubită i-a adus lui Bazan Panagache 150 de lei, iar acesta i-a arătat că a şters înregistrarea, dar, de fapt, i-a trimis-o lui Cărare.

Ulterior, cei doi tineri i-au cerut colegei lor 400 de lei. Victima i-a reclamat l-a Poliţie, iar liceenii au fost prinşi în flagrant în timp ce primeau banii. Aceştia şi-au recunoscut faptele, iar în mai 2017, Judecătoria Iaşi le-a aplicat măsuri educative neprivative de libertate de 4 luni pentru Panagache şi două luni şi 20 de zile pentru Cărare, perioadă în care trebuiau să se prezinte la Serviciul de Probaţiune pentru a participa la cursuri de reeducare. Decizia a fost menţinută, în noiembrie 2017, de Curtea de Apel.

Petronel Corduneanu, numărul 2 din clanul Cordunenilor a fost reţinut azinoapte, urmând a fi cercetat pentru cămătărie şi şantaj.

Reţinerea are loc cu 24 de ore înaintea pronunţării definitive în dosarul în care acesta a fost acuzat de trafic de persoane, constituirea unui grup infracţional organizat şi şantaj.

În respectivul dosar, prima instanţă l-a condamnat la 14 ani de închisoare.

Reţinerea de azinoapte a lui Petronel Corduneanu a fost în baza unui alt dosar de cămătărie şi şantaj.

Tun stil Asimionesei: acte contradictorii, două procese pierdute, sentință irevocabilă împotriva lui, interpuși în firmă, dată în calendar falsificată, dar readus la masă de Primărie. Miza: un teren de 560 mp în Centru Civic, lângă Turnul UMF (fost „Petre Andrei”). Acolo era sediul Compiața, firma-paravan a lui Asimionesei plătind doar 10% din suma de achiziție. Cadastrul i-a refuzat întabularea, Primăria revendică din nou terenul. Cât timp primarul și patronul informal al BZI au un „parteneriat strategic”, cum va apăra șeful Primăriei bunul ieșenilor?

Printr-un interpus, Ghiocel Asimionesei, patronul BZI, vrea să pună mâna pe o mină de aur, în centrul Iașului. De cinci ani, Asimionesei, prin Enviro Consulting Group, încearcă să intre în posesia unui teren de 560 mp și a unei clădiri de 170 mp pe strada Zmeu nr. 2. Fix vizavi de Muzeul Municipal și de fostul turn al Universității „Petre Andrei”.

La prima strigare, doar terenul valorează 300.000 de euro. Prin diferite tertipuri, Asimionesei a vrut să-l ia la preț de chilipir: 13.500 lei, adică vreo 3.000 de euro. Acum, doar primarul Mihai Chirica îl poate opri pe Asimionesei. O va face?

 

O scurtă cronologie

Imobilul și terenul din Zmeu numărul 2 au avut un traseu complicat în ultimii aproape 30 de ani. Au trecut în proprietatea statului, ca urmare a emigrării proprietarilor, iar printr-o decizie din 1989 Consiliul Popular al Județului Iași a trecut acest imobil în administrarea Consiliului Popular al municipiului Iași pentru Administrația Piețe Iași.

Ulterior, imediat după ’90, imobilul și terenul au mers la nou-înființata Compiața, care a administrat, o perioadă, piețele agroalimentare din oraș. La sfârșitul anilor ’90, în urma disputelor cu fostul primar Constantin Simirad, Compiața a pierdut acest drept. Ulterior, a intrat în procedură de faliment.

În mai sau în septembrie?
Anul 2012 reprezintă un moment de cotitură. În acest an, nu e clar dacă în mai sau septembrie,
Enviro Consulting Group (firmă controlată din umbră de Ghiocel Asimionesei) a cumpărat la licitație de la Societatea Civilă Practicieni Consulting & Management IPURL (lichidatorul Compiața) un teren de 560 mp și o clădire de 170 mp pe strada Zmeu nr. 2, peste drum de actualul Muzeul Municipal. Prețul: 133.500 lei. La cursul de atunci vreo 30.000 de euro. E vorba de fostul sediu social al Compiața.

 

Primăria a câștigat irevocabil
Dar Primăria se judeca deja de câțiva ani cu Compiața și cu lichidatorul privind proprietatea asupra clădirii și a terenului din Zmeu nr. 2. Astfel, Primăria a făcut o acțiune în revendicare imobiliară, respectiv pentru evacuare. Concret, reprezentanții Primăriei au susținut că SC Compiața a avut doar drept de administrare și folosință și nu de proprietatea asupra bunurilor imobile.

Pe 28 mai 2012, a venit sentința irevocabilă a Tribunalului. Astfel, Compiața, prin lichidator judiciar, a fost obligată să lase Primăriei „în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul din Iași”. În plus, instanța a dispus „evacuarea pârâtei (Compiața – n.r.) din acest spațiu”.

În 2013, Primăria a încercat executarea silită. Compiața și lichidatorul au contestat. Pe 16 mai 2014, Judecătoria a respins ca nefondată contestația la executare formulată de Compiața prin lichidator. Adică, spațiul trebuia eliberat.

Lichidatorul a făcut apel, iar pe 17 decembrie 2014, Tribunalul a admis contestația la executare formulată de Compiața în contradictoriu cu Municipiul Iași. „Suspendă de drept executarea silită”. Motivul fiind că SC Compiața era în insolvență.

A forțat la Cadastru
Revenim la achiziția de către Enviro a imobilului și a terenului. Pe 2 aprilie 2013, Enviro
Consulting Group a chemat în judecată Oficiul de Cadastru (OCPI) solicitând instanței „alocarea unui număr cadastral pentru imobilul proprietatea reclamantei (Enviro – n.r.), obligarea pârâtei la întabularea dreptului său de proprietate pentru acest imobil. Reclamanta a arătat că a dobândit prin vânzare la licitație imobilul teren (560,36 mp) și construcție (169,75 mp) de la Compiața în lichidare, dovadă în acest sens stând procesul verbal de adjudecare 85/10.09.2012”.
Cu alte cuvinte, în SEPTEMBRIE 2012, lichidatorul și Compiața vânduseră terenul și clădirea, deși în MAI, irevocabil, judecătorii de la Tribunal stabiliseră că acestea sunt PROPRIETATEA PRIMĂRIEI.

 

Nu a făcut dovada proprietății
Neavând acest detaliu, judecătorii au arbitrat disputa dintre Enviro și Cadastru. În cadrul procesului, reprezentanții OCPI Iași au susținut că au respins cererea Enviro motivat de faptul că SC Compiața nu a făcut dovada dreptului de proprietate. Mai mult, în evidențele OCPI Iași, Compiața figura cu o cerere de înscriere a dreptului de proprietate pentru acest imobil, aceasta fiind respinsă. Pe scurt, inspectorii de la Cadastru au refuzat întabularea atât pe Enviro cât și, anterior, pe Compiața deoarece niciuna dintre firme nu făcuse dovada proprietății.

În final, după apel, sentința definitivă din 16 martie 2015, a dat dreptate Oficiului de Cadastru, respingând acțiunea formulată de Enviro care voia întabularea pentru imobilul de la Zmeu 2. Prima înfrângere a Enviro.

 

O altă dată a licitației

În paralel, fără absolut nicio legătură, o femeie, Monica Hagianu Streit, într-un proces de revendicare, a cerut ca, în locul imobilului ce nu i se mai putea da, să-i fie acordate în compensare alte imobile pe care le deține Primăria. Și a adus ca exemplu terenul și casa de la Zmeu nr. 2.

În sentința din 24 octombrie 2014, instanța reține: „Imobilul a fost transferat către SC Enviro Consulting în baza procesului verbal de licitație și adjudecare din data de 7.05.2012. Nu a fost depus la dosar niciun act din care să rezulte că acest imobil s-ar afla în proprietatea municipiului Iași”.

Nu este clar cine a efectuat „cercetările”, dar surprinde data procesului verbal de licitație și adjudecare: 7 MAI 2012 și nu 10 SEPTEMBRIE 2012. Deci, care este data corectă?

Nu există contract
Totuși, Enviro nu deține act de proprietate pentru respectivele imobile. În februarie 2016, Enviro a dat în judecată lichidatorul Compiața. Reprezentanții Enviro au cerut instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare,
după adjudecarea din 2012.

Sentința este din 19 ianuarie 2017. Instanța a constatat: „În urma licitației a fost încheiat procesul verbal de licitație și adjudecare nr. 85/10.09.2012. Totodată, la data adjudecării, s-ar fi încheiat actul de adjudecare nr. 88/10.09.2012 în care se precizează că s-a achitat în numerar suma de 13.500 lei conform facturii din 10.09.2012 reprezentând 10% din valoarea licitată și stabilită cu titlu de preț. După acel moment, lichidatorul ar fi refuzat să se prezinte la notar și să încheie contractul de vânzare-cumpărare în forma autentică”. Din aceste date reiese că prețul de adjudecare a fost de 133.500 lei, adică cel de pornire.

 

Nu a plătit diferența de 90%

În cadrul aceluiași proces, în sentință, s-a precizat: „în primul rând instanța constată că reclamanta (Enviro – n.r.) nu și-a îndeplinit obligația de plată a întregului preț de achiziție de 133.500 lei în termenul de 6 luni de adjudecare. Reclamanta nu a făcut dovada că a achitat prețul. La fila 46 reclamanta recunoaște că nu a achitat prețul integral. Prin urmare, instanța apreciază că nu poate pronunțata o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că prețul convenit a fost achitat vânzătorului.
În al doilea rând, se reține că nu s-a făcut dovada faptului că imobilul pentru care s-a organizat licitația era în patrimoniul Compiața, nefiind depus vreun titlu în acest sens”.

 

Instanța a respins cererea
În plus, instanța a reținut că în acte imobilul din Zmeu 2 este menționat ca fiind „în folosința” și nu în proprietatea Compiața. Mai mult, cei de la Cadastru au comunicat că terenul și construcția nu figurează cu număr cadastral alocat și nu este înscris în cartea funciară. Ba, în februarie 2009, a fost respinsă o cerere de întabulare a dreptului de proprietate formulată de Compiața.

Astfel, în ianuarie 2017, instanța a respins cererea Enviro de-a primi act de vânzare-cumpărare. A doua înfrângere în instanță.

Dacă Enviro nu are contractul de vânzare-cumpărare, de ce anterior a dat în judecată Oficiul de Cadastru cerând întabularea? A încercat să forțeze obținerea contractului de vânzare-cumpărare prin întabulare, spun experții în afaceri imobiliare.

 

O nouă acțiune a Primăriei

Pe 5 septembrie 2017, Municipiul Iași, prin primar, a depus acțiune de revendicare imobiliară împotriva Enviro. „Dosarul este înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași și are ca obiect acțiune în revendicare formulată de Municipiul Iași, Consiliul Local al Municipiului Iași, în calitate de reclamanți, a imobilului - construcție și teren - din Iași, stradă Zmeu nr. 2, în suprafața de 170 mp construit și 397 mp neconstruit. Acțiunea este formulată în contradictor cu Enviro Consulting, în calitate de adjudecatar al bunurilor deținute de Compiața, aflată în procedura de lichidare de bunuri. Imobilul revendicat - spațiu și teren - se află în prezent inventariat în domeniul public al Municipiului Iași în bază deciziei civile din 2012 pronunțată de Tribunalul Iași (...) prin care s-a admis acțiunea formulată de Municipiul Iași și Consiliul Local și a obligat reclamantul (Compiața – n.r.) să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul din stradă Zmeu nr. 2”, a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
După ce municipalitatea a depus acțiunea, aceasta a fost anulată pentru că nu au fost întrunite niște condiții de formă. „După parcurgerea procedurii de regularizare, instanța va fixa termen de judecată”, a completat Buraga.

Primăria lui Mihai Chirica ne-a dat deja emoții cu primele erori în depunerea acțiunii. Dacă pierde, Asimionesei se face proprietar pe un teren în centrul Iașului în care se poate construi lejer un P+4, căruia ulterior i se mai adaugă un etaj și aduce un profit de-un milion de euro.

Aberațiile afacerii

1. Ghiocel Asimionesei, prin Enviro Consulting Group, vrea să intre în posesia terenului și clădirii evaluate la vreo 300.000 de euro (cotă de piață acum) deși a plătit doar 3.000 de euro în 2012 (10% din prețul de vânzare de 30.000 euro)


2. Nu există nicio dovadă că terenul și clădirea au fost în proprietatea Compiața, ci doar în administrare și folosință


3. Există o decizie irevocabilă a instanței cum că imobilul de la Zmeu 2 e în deplina proprietate a Primăriei. Instanța a dispus inclusiv evacuarea Compiața de acolo


4. Există două date ale procesului verbal de licitație și adjudecare: 7 mai 2012 și 10 septembrie 2012. Dacă a fost pe 7 mai, lichidatorul a vândut imobilul în timp ce se judeca cu Primăria asupra proprietății. Dacă data corectă e 10 septembrie, atunci lichidatorul a vândut după ce instanța stabilise dreptul de proprietate în favoarea Primăriei

 

 

Legătura Enviro – Asimionesei

Tot prin Enviro, Asimionesei a lăsat o datorie de 400.000 de lei către RADEF, în contul închirierii Cinema Tineretului. N-a plătit nicio zi de chirie)

 

 

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma Enviro Consulting Group, cu sediul social la București, îi are drept acționari pe Ioan Beșleagă (90%) și Florin Modoranu (10%). Ambii sunt cunoscuți ca persoane apropiate lui Ghiocel Asimionesei. Astfel, Modoranu este omul pus de Asimionesei să se ocupe de tipografia unde se tipărește cotidianul BZI. Tot Modoranu figurează ca administrator la o altă firmă controlată de Asimionesei, Grafic Beta Invest SRL, transformată în Grafic Beta Trust.

După intrarea în insolvență a Delta Press Investment, Ghiocel Asimionesei a editat BZI și prin Media Pro Distribution Group SRL, firmă la care unul dintre asociați era Ion Beșleagă.

O altă afacere scandaloasă datează din 2012 când Enviro a închiriat ruina Cinema Tineretului. Timp de trei ani, firma n-a plătit niciun leu chirie, RADEF România având de recuperat 400.000 lei, în acest scop promovând o acțiune în instanță.

 

Aceeași adresă

Enviro Consulting Group are sediul declarat în București, pe str. Luica, nr. 17, aceeași adresă având-o și firma Global Impex Distribution SRL, una dintre societățile asumate de familia Asimionesei, prin care încearcă o altă inginerie imobiliară, pe Sărărie 202.

Inițial, Enviro a avut sediul în Iași, într-un apartament din Păcurari, pe str. Neculau, nr. 16, unde locuia Claudiu Asimionesei, fiul lui Ghiocel. La un moment dat, numărul de telefon al Enviro Consulting de pe site-ul Ministerului de Finanțe era menționat la BRAT drept contact pentru „Bună Ziua Iași”.

 

 

Tun stil Asimionesei: acte contradictorii, două procese pierdute, sentință irevocabilă împotriva lui, interpuși în firmă, dată în calendar falsificată, dar readus la masă de Primărie. Miza: un teren de 560 mp în Centru Civic, lângă Turnul UMF (fost „Petre Andrei”). Acolo era sediul Compiața, firma-paravan a lui Asimionesei plătind doar 10% din suma de achiziție. Cadastrul i-a refuzat întabularea, Primăria revendică din nou terenul. Cât timp primarul și patronul informal al BZI au un „parteneriat strategic”, cum va apăra șeful Primăriei bunul ieșenilor?

Printr-un interpus, Ghiocel Asimionesei, patronul BZI, vrea să pună mâna pe o mină de aur, în centrul Iașului. De cinci ani, Asimionesei, prin Enviro Consulting Group, încearcă să intre în posesia unui teren de 560 mp și a unei clădiri de 170 mp pe strada Zmeu nr. 2. Fix vizavi de Muzeul Municipal și de fostul turn al Universității „Petre Andrei”.

La prima strigare, doar terenul valorează 300.000 de euro. Prin diferite tertipuri, Asimionesei a vrut să-l ia la preț de chilipir: 13.500 lei, adică vreo 3.000 de euro. Acum, doar primarul Mihai Chirica îl poate opri pe Asimionesei. O va face?

 

O scurtă cronologie

Imobilul și terenul din Zmeu numărul 2 au avut un traseu complicat în ultimii aproape 30 de ani. Au trecut în proprietatea statului, ca urmare a emigrării proprietarilor, iar printr-o decizie din 1989 Consiliul Popular al Județului Iași a trecut acest imobil în administrarea Consiliului Popular al municipiului Iași pentru Administrația Piețe Iași.

Ulterior, imediat după ’90, imobilul și terenul au mers la nou-înființata Compiața, care a administrat, o perioadă, piețele agroalimentare din oraș. La sfârșitul anilor ’90, în urma disputelor cu fostul primar Constantin Simirad, Compiața a pierdut acest drept. Ulterior, a intrat în procedură de faliment.

În mai sau în septembrie?
Anul 2012 reprezintă un moment de cotitură. În acest an, nu e clar dacă în mai sau septembrie,
Enviro Consulting Group (firmă controlată din umbră de Ghiocel Asimionesei) a cumpărat la licitație de la Societatea Civilă Practicieni Consulting & Management IPURL (lichidatorul Compiața) un teren de 560 mp și o clădire de 170 mp pe strada Zmeu nr. 2, peste drum de actualul Muzeul Municipal. Prețul: 133.500 lei. La cursul de atunci vreo 30.000 de euro. E vorba de fostul sediu social al Compiața.

 

Primăria a câștigat irevocabil
Dar Primăria se judeca deja de câțiva ani cu Compiața și cu lichidatorul privind proprietatea asupra clădirii și a terenului din Zmeu nr. 2. Astfel, Primăria a făcut o acțiune în revendicare imobiliară, respectiv pentru evacuare. Concret, reprezentanții Primăriei au susținut că SC Compiața a avut doar drept de administrare și folosință și nu de proprietatea asupra bunurilor imobile.

Pe 28 mai 2012, a venit sentința irevocabilă a Tribunalului. Astfel, Compiața, prin lichidator judiciar, a fost obligată să lase Primăriei „în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul din Iași”. În plus, instanța a dispus „evacuarea pârâtei (Compiața – n.r.) din acest spațiu”.

În 2013, Primăria a încercat executarea silită. Compiața și lichidatorul au contestat. Pe 16 mai 2014, Judecătoria a respins ca nefondată contestația la executare formulată de Compiața prin lichidator. Adică, spațiul trebuia eliberat.

Lichidatorul a făcut apel, iar pe 17 decembrie 2014, Tribunalul a admis contestația la executare formulată de Compiața în contradictoriu cu Municipiul Iași. „Suspendă de drept executarea silită”. Motivul fiind că SC Compiața era în insolvență.

A forțat la Cadastru
Revenim la achiziția de către Enviro a imobilului și a terenului. Pe 2 aprilie 2013, Enviro
Consulting Group a chemat în judecată Oficiul de Cadastru (OCPI) solicitând instanței „alocarea unui număr cadastral pentru imobilul proprietatea reclamantei (Enviro – n.r.), obligarea pârâtei la întabularea dreptului său de proprietate pentru acest imobil. Reclamanta a arătat că a dobândit prin vânzare la licitație imobilul teren (560,36 mp) și construcție (169,75 mp) de la Compiața în lichidare, dovadă în acest sens stând procesul verbal de adjudecare 85/10.09.2012”.
Cu alte cuvinte, în SEPTEMBRIE 2012, lichidatorul și Compiața vânduseră terenul și clădirea, deși în MAI, irevocabil, judecătorii de la Tribunal stabiliseră că acestea sunt PROPRIETATEA PRIMĂRIEI.

 

Nu a făcut dovada proprietății
Neavând acest detaliu, judecătorii au arbitrat disputa dintre Enviro și Cadastru. În cadrul procesului, reprezentanții OCPI Iași au susținut că au respins cererea Enviro motivat de faptul că SC Compiața nu a făcut dovada dreptului de proprietate. Mai mult, în evidențele OCPI Iași, Compiața figura cu o cerere de înscriere a dreptului de proprietate pentru acest imobil, aceasta fiind respinsă. Pe scurt, inspectorii de la Cadastru au refuzat întabularea atât pe Enviro cât și, anterior, pe Compiața deoarece niciuna dintre firme nu făcuse dovada proprietății.

În final, după apel, sentința definitivă din 16 martie 2015, a dat dreptate Oficiului de Cadastru, respingând acțiunea formulată de Enviro care voia întabularea pentru imobilul de la Zmeu 2. Prima înfrângere a Enviro.

 

O altă dată a licitației

În paralel, fără absolut nicio legătură, o femeie, Monica Hagianu Streit, într-un proces de revendicare, a cerut ca, în locul imobilului ce nu i se mai putea da, să-i fie acordate în compensare alte imobile pe care le deține Primăria. Și a adus ca exemplu terenul și casa de la Zmeu nr. 2.

În sentința din 24 octombrie 2014, instanța reține: „Imobilul a fost transferat către SC Enviro Consulting în baza procesului verbal de licitație și adjudecare din data de 7.05.2012. Nu a fost depus la dosar niciun act din care să rezulte că acest imobil s-ar afla în proprietatea municipiului Iași”.

Nu este clar cine a efectuat „cercetările”, dar surprinde data procesului verbal de licitație și adjudecare: 7 MAI 2012 și nu 10 SEPTEMBRIE 2012. Deci, care este data corectă?

Nu există contract
Totuși, Enviro nu deține act de proprietate pentru respectivele imobile. În februarie 2016, Enviro a dat în judecată lichidatorul Compiața. Reprezentanții Enviro au cerut instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare,
după adjudecarea din 2012.

Sentința este din 19 ianuarie 2017. Instanța a constatat: „În urma licitației a fost încheiat procesul verbal de licitație și adjudecare nr. 85/10.09.2012. Totodată, la data adjudecării, s-ar fi încheiat actul de adjudecare nr. 88/10.09.2012 în care se precizează că s-a achitat în numerar suma de 13.500 lei conform facturii din 10.09.2012 reprezentând 10% din valoarea licitată și stabilită cu titlu de preț. După acel moment, lichidatorul ar fi refuzat să se prezinte la notar și să încheie contractul de vânzare-cumpărare în forma autentică”. Din aceste date reiese că prețul de adjudecare a fost de 133.500 lei, adică cel de pornire.

 

Nu a plătit diferența de 90%

În cadrul aceluiași proces, în sentință, s-a precizat: „în primul rând instanța constată că reclamanta (Enviro – n.r.) nu și-a îndeplinit obligația de plată a întregului preț de achiziție de 133.500 lei în termenul de 6 luni de adjudecare. Reclamanta nu a făcut dovada că a achitat prețul. La fila 46 reclamanta recunoaște că nu a achitat prețul integral. Prin urmare, instanța apreciază că nu poate pronunțata o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că prețul convenit a fost achitat vânzătorului.
În al doilea rând, se reține că nu s-a făcut dovada faptului că imobilul pentru care s-a organizat licitația era în patrimoniul Compiața, nefiind depus vreun titlu în acest sens”.

 

Instanța a respins cererea
În plus, instanța a reținut că în acte imobilul din Zmeu 2 este menționat ca fiind „în folosința” și nu în proprietatea Compiața. Mai mult, cei de la Cadastru au comunicat că terenul și construcția nu figurează cu număr cadastral alocat și nu este înscris în cartea funciară. Ba, în februarie 2009, a fost respinsă o cerere de întabulare a dreptului de proprietate formulată de Compiața.

Astfel, în ianuarie 2017, instanța a respins cererea Enviro de-a primi act de vânzare-cumpărare. A doua înfrângere în instanță.

Dacă Enviro nu are contractul de vânzare-cumpărare, de ce anterior a dat în judecată Oficiul de Cadastru cerând întabularea? A încercat să forțeze obținerea contractului de vânzare-cumpărare prin întabulare, spun experții în afaceri imobiliare.

 

O nouă acțiune a Primăriei

Pe 5 septembrie 2017, Municipiul Iași, prin primar, a depus acțiune de revendicare imobiliară împotriva Enviro. „Dosarul este înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași și are ca obiect acțiune în revendicare formulată de Municipiul Iași, Consiliul Local al Municipiului Iași, în calitate de reclamanți, a imobilului - construcție și teren - din Iași, stradă Zmeu nr. 2, în suprafața de 170 mp construit și 397 mp neconstruit. Acțiunea este formulată în contradictor cu Enviro Consulting, în calitate de adjudecatar al bunurilor deținute de Compiața, aflată în procedura de lichidare de bunuri. Imobilul revendicat - spațiu și teren - se află în prezent inventariat în domeniul public al Municipiului Iași în bază deciziei civile din 2012 pronunțată de Tribunalul Iași (...) prin care s-a admis acțiunea formulată de Municipiul Iași și Consiliul Local și a obligat reclamantul (Compiața – n.r.) să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul din stradă Zmeu nr. 2”, a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
După ce municipalitatea a depus acțiunea, aceasta a fost anulată pentru că nu au fost întrunite niște condiții de formă. „După parcurgerea procedurii de regularizare, instanța va fixa termen de judecată”, a completat Buraga.

Primăria lui Mihai Chirica ne-a dat deja emoții cu primele erori în depunerea acțiunii. Dacă pierde, Asimionesei se face proprietar pe un teren în centrul Iașului în care se poate construi lejer un P+4, căruia ulterior i se mai adaugă un etaj și aduce un profit de-un milion de euro.

Aberațiile afacerii

1. Ghiocel Asimionesei, prin Enviro Consulting Group, vrea să intre în posesia terenului și clădirii evaluate la vreo 300.000 de euro (cotă de piață acum) deși a plătit doar 3.000 de euro în 2012 (10% din prețul de vânzare de 30.000 euro)


2. Nu există nicio dovadă că terenul și clădirea au fost în proprietatea Compiața, ci doar în administrare și folosință


3. Există o decizie irevocabilă a instanței cum că imobilul de la Zmeu 2 e în deplina proprietate a Primăriei. Instanța a dispus inclusiv evacuarea Compiața de acolo


4. Există două date ale procesului verbal de licitație și adjudecare: 7 mai 2012 și 10 septembrie 2012. Dacă a fost pe 7 mai, lichidatorul a vândut imobilul în timp ce se judeca cu Primăria asupra proprietății. Dacă data corectă e 10 septembrie, atunci lichidatorul a vândut după ce instanța stabilise dreptul de proprietate în favoarea Primăriei

 

 

Legătura Enviro – Asimionesei

Tot prin Enviro, Asimionesei a lăsat o datorie de 400.000 de lei către RADEF, în contul închirierii Cinema Tineretului. N-a plătit nicio zi de chirie)

 

 

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma Enviro Consulting Group, cu sediul social la București, îi are drept acționari pe Ioan Beșleagă (90%) și Florin Modoranu (10%). Ambii sunt cunoscuți ca persoane apropiate lui Ghiocel Asimionesei. Astfel, Modoranu este omul pus de Asimionesei să se ocupe de tipografia unde se tipărește cotidianul BZI. Tot Modoranu figurează ca administrator la o altă firmă controlată de Asimionesei, Grafic Beta Invest SRL, transformată în Grafic Beta Trust.

După intrarea în insolvență a Delta Press Investment, Ghiocel Asimionesei a editat BZI și prin Media Pro Distribution Group SRL, firmă la care unul dintre asociați era Ion Beșleagă.

O altă afacere scandaloasă datează din 2012 când Enviro a închiriat ruina Cinema Tineretului. Timp de trei ani, firma n-a plătit niciun leu chirie, RADEF România având de recuperat 400.000 lei, în acest scop promovând o acțiune în instanță.

 

Aceeași adresă

Enviro Consulting Group are sediul declarat în București, pe str. Luica, nr. 17, aceeași adresă având-o și firma Global Impex Distribution SRL, una dintre societățile asumate de familia Asimionesei, prin care încearcă o altă inginerie imobiliară, pe Sărărie 202.

Inițial, Enviro a avut sediul în Iași, într-un apartament din Păcurari, pe str. Neculau, nr. 16, unde locuia Claudiu Asimionesei, fiul lui Ghiocel. La un moment dat, numărul de telefon al Enviro Consulting de pe site-ul Ministerului de Finanțe era menționat la BRAT drept contact pentru „Bună Ziua Iași”.

 

 

Deputatul Valentin Popa, secretar general executiv al organizației județene PSD Brașov, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, de către procurorii DNA pentru șantaj și trafic de influență. Deputatul este acuzat că și-a folosit autoritatea pentru menținerea în funcție a unei persoane din conducerea unui spital, care urma să fie revocată.

 

Procurorii Serviciului Teritorial Brașov al DNA au dispus măsura controlului judiciar pe 60 de zile, din 30 octombrie, în cazul deputatului Mihai Valentin Popa. Acesta a fost timp de opt ani, până în 2016, președinte al Organizației Făgăraș a PSD, iar de atunci a devenit secretar general executiv al Organizației județene Brașov a PSD. Deputatul este acuzat de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și șantaj.

 

Poliţiştii din Timiş fac, miercuri, 12 percheziţii la persoane suspectate de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, uz de armă şi șantaj, fapte petrecute în Lugoj. Cinci persoane sunt duse la audieri.

 

Jurnalismul de tip „Watchdog” este dificil și enervant, dar reprezintă un produs de lux într-o comunitate. E greu să înțelegi bucuria unor ziariști care vor doar să facă anchete în interes public, profesia fiind singurul lucru care le-a mai rămas.

 

Mihai Chirica trăiește în paradigma unui război în care nu mă simt implicat. Latura paranoică a anturajului său se face simțită prin zidurile artificiale ridicate prin tot orașul, între diversele grupuri sociale, economice și chiar culturale. În fiecare zi îi este alimentată psihoza că există o conspirație care îi vrea răul, filtrându-i perceperea realității prin intoxicări administrate cu lingurița. Alunecarea în această paranoie care prinde viteză, ca pe-o pârtie în care ai uitat cum să frânezi, duce la comiterea unor ticăloșii care transced planul profesiunilor noastre – a lui, de primar, a mea, de ziarist.

 

Jurnalismul de tip „Watchdog” este dificil și enervant, dar reprezintă un produs de lux într-o comunitate. E greu să înțelegi bucuria unor ziariști care vor doar să facă anchete în interes public, profesia fiind singurul lucru care le-a mai rămas.

 

Mihai Chirica trăiește în paradigma unui război în care nu mă simt implicat. Latura paranoică a anturajului său se face simțită prin zidurile artificiale ridicate prin tot orașul, între diversele grupuri sociale, economice și chiar culturale. În fiecare zi îi este alimentată psihoza că există o conspirație care îi vrea răul, filtrându-i perceperea realității prin intoxicări administrate cu lingurița. Alunecarea în această paranoie care prinde viteză, ca pe-o pârtie în care ai uitat cum să frânezi, duce la comiterea unor ticăloșii care transced planul profesiunilor noastre – a lui, de primar, a mea, de ziarist.

 

Un adolescent în vârstă de 16 ani a fost reţinut de procurorii DIICOT şi, ulterior, arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce ar fi deţinut, expus şi distribuit materiale pornografice cu minori.

 

Pagina 1 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Go to top