Luni, 27 05 2019
12 persoane au la dispoziție maximum 2.500 de lei pe lună pentru a supraviețui. Aproape că este o minune că doi dintre copiii familiei Ciobanu s-au descurcat atât de bine la învățătură. Andreea a dat la facultate, a picat, dar va merge din nou la examen, iar Maria a luat premiul I ani la rând. Cu venituri modice, soarta acestei familii atârnă, lună de lună, de un fir de ață.

Locuiesc la mai bine de un kilometru de orice urmă de civilizație. Familia Ciobanu are 10 copii și stă într-o casă șubredă. Nu au apă potabilă, fiind nevoiți să o aducă de la fântâna aflată la câteva sute de metri, iar curentul electric îl au doar de o lună, când au primit un generator. Nu dețin televizor, iar cei mici nu știu ce sunt alea desene animate.


12 persoane au la dispoziție maximum 2.500 de lei pe lună pentru a supraviețui. Aproape că este o minune că doi dintre copiii familiei Ciobanu s-au descurcat atât de bine la învățătură. Andreea a dat la facultate, a picat, dar va merge din nou la examen, iar Maria a luat premiul I ani la rând. Cu venituri modice, soarta acestei familii atârnă, lună de lună, de un fir de ață.

Locuiesc la mai bine de un kilometru de orice urmă de civilizație. Familia Ciobanu are 10 copii și stă într-o casă șubredă. Nu au apă potabilă, fiind nevoiți să o aducă de la fântâna aflată la câteva sute de metri, iar curentul electric îl au doar de o lună, când au primit un generator. Nu dețin televizor, iar cei mici nu știu ce sunt alea desene animate.


Majoritatea moldovenilor trăiesc la limita sărăciei iar aproape 73% cred că în R. Moldova lucrurile merg într-o direcţie greşită, sugerează rezultatele ultimului Barometru al Opiniei Publice (BOP).

Sat tipic: înapoiat, drum desfundat, case pipernicite, garduri putrezite și toți tinerii plecați. În satul Cucuteni, comuna Lețcani, la un sfert de oră de Iași, ai senzația că intri în preistorie. În afară de niște becuri chioare în casele de chirpici, oamenii trăiesc exact ca acum sute de ani. Merg cu căruța pe drumurile desfundate, copiii umblă despuiați pe ulițe, bătrânii trăiesc de pe o zi pe alta. Nu e un caz special, așa e în mare satul românesc în 2018, fără asfalt, canalizare, gaz, exact ca acum 200 de ani.

Trecerea e bruscă și șocantă. Întâi un crescendo, cu șosea asfaltată, netedă, cu vile cochete, depozite și alte mici afaceri. O așezare rurală europeană de secol XXI. Apoi, în doar câteva sute de metri, ca-n tunelul timpului: te duci cu 100 de ani în urmă. Drum de piatră, case de chirpici, țânci murdari, cu pantalonii rupți în fund. Și un miros puternic de bălegar. Fără canalizare, fără gaz, fără șosele și trotuare. Așa e trecerea din civilizație, centrul comunei Lețcani, către Cucuteni, un sat uitat de lume și de autorități, situat la doar 6-7 kilometri de drumul european.


Sat tipic: înapoiat, drum desfundat, case pipernicite, garduri putrezite și toți tinerii plecați. În satul Cucuteni, comuna Lețcani, la un sfert de oră de Iași, ai senzația că intri în preistorie. În afară de niște becuri chioare în casele de chirpici, oamenii trăiesc exact ca acum sute de ani. Merg cu căruța pe drumurile desfundate, copiii umblă despuiați pe ulițe, bătrânii trăiesc de pe o zi pe alta. Nu e un caz special, așa e în mare satul românesc în 2018, fără asfalt, canalizare, gaz, exact ca acum 200 de ani.

Trecerea e bruscă și șocantă. Întâi un crescendo, cu șosea asfaltată, netedă, cu vile cochete, depozite și alte mici afaceri. O așezare rurală europeană de secol XXI. Apoi, în doar câteva sute de metri, ca-n tunelul timpului: te duci cu 100 de ani în urmă. Drum de piatră, case de chirpici, țânci murdari, cu pantalonii rupți în fund. Și un miros puternic de bălegar. Fără canalizare, fără gaz, fără șosele și trotuare. Așa e trecerea din civilizație, centrul comunei Lețcani, către Cucuteni, un sat uitat de lume și de autorități, situat la doar 6-7 kilometri de drumul european.


Reconstituirea perfectă a Evului Mediu la 30 km de Iași: copiii n-au văzut niciodată un televizor. La Mădârjac, cele zece suflete ale Luminiţei şi a lui Costel o duc pe de-o zi pe alta, hrăniţi din ajutoarele de la stat, mila oamenilor şi lucrul cu ziua al tatălui. Locuiesc într-o cameră din paie şi pământ, iar de şcoală este interesată doar una dintre fete. Chinuită prin casele de copii, mama spune că nu-l va da pe niciunul în grija Statului.

 

Povestea lor o întâlnim în multe sate din România, unde sărăcia nu-i împiedică pe părinţi să-şi umple casa de copii. Este şi cazul familiei Costel Andruşcă şi Luminiţa Hanganu din Mădârjac. Au zece copii şi locuiesc toţi într-o cocioabă de cel mult 15 metri pătraţi: o cameră ridicată din nişte grinzi, leaţuri, paie şi pământ.


Reconstituirea perfectă a Evului Mediu la 30 km de Iași: copiii n-au văzut niciodată un televizor. La Mădârjac, cele zece suflete ale Luminiţei şi a lui Costel o duc pe de-o zi pe alta, hrăniţi din ajutoarele de la stat, mila oamenilor şi lucrul cu ziua al tatălui. Locuiesc într-o cameră din paie şi pământ, iar de şcoală este interesată doar una dintre fete. Chinuită prin casele de copii, mama spune că nu-l va da pe niciunul în grija Statului.

 

Povestea lor o întâlnim în multe sate din România, unde sărăcia nu-i împiedică pe părinţi să-şi umple casa de copii. Este şi cazul familiei Costel Andruşcă şi Luminiţa Hanganu din Mădârjac. Au zece copii şi locuiesc toţi într-o cocioabă de cel mult 15 metri pătraţi: o cameră ridicată din nişte grinzi, leaţuri, paie şi pământ.


Județul Vaslui înregistrează o explozie de înmatriculări auto în primele opt luni ale acestui an, deși este cel mai sărac din țară, cu cel mai mic produs intern brut pe cap de locuitor și cu rata cea mai mare a șomajului. Practic, numărul mașinilor înregistrate este de peste 1.100 pe lună, aproape dublu față de anul trecut.

 


Handicap major din chiar primul pas spre alfabetizare: copii care nu vor ajuta niciodată România cu forță de muncă. E un indicator al gradului de sărăcie extremă. 1.650 de minori născuți în 2011 nu apar școlarizați în Clasa Pregătitoare. Sunt cei din cele mai sărace comunități rrome din județ sau o parte dintre cei care au plecat din țară cu părinții, în căutarea unui loc de muncă. Misterul e nedezlegat de autorități. Nici chiar în Păcureț nu-și înscriu copilul la școală. În comune foarte sărace, primarii nici nu-i caută pe cei neînscriși, pentru că școlile sunt neîncăpătoare.

 

La Iași, în acest moment, se plătesc alocații pentru 9.109 copii de 6 ani, dar înscriși în clasa 0 sunt doar 7.459 de elevi, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul Școlar Județean. O parte sunt și copii născuți în perioada septembrie-decembrie 2010, dar numărul lor este compensat de cei născuți la sfârșitul anului 2011, care n-au intrat în Clasa Pregătitoare.

 


Handicap major din chiar primul pas spre alfabetizare: copii care nu vor ajuta niciodată România cu forță de muncă. E un indicator al gradului de sărăcie extremă. 1.650 de minori născuți în 2011 nu apar școlarizați în Clasa Pregătitoare. Sunt cei din cele mai sărace comunități rrome din județ sau o parte dintre cei care au plecat din țară cu părinții, în căutarea unui loc de muncă. Misterul e nedezlegat de autorități. Nici chiar în Păcureț nu-și înscriu copilul la școală. În comune foarte sărace, primarii nici nu-i caută pe cei neînscriși, pentru că școlile sunt neîncăpătoare.

 

La Iași, în acest moment, se plătesc alocații pentru 9.109 copii de 6 ani, dar înscriși în clasa 0 sunt doar 7.459 de elevi, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul Școlar Județean. O parte sunt și copii născuți în perioada septembrie-decembrie 2010, dar numărul lor este compensat de cei născuți la sfârșitul anului 2011, care n-au intrat în Clasa Pregătitoare.

 


Pagina 1 din 4
PMP dreapta
antibiotice fluxiv

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top