Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a transmis miercuri un "apel public", afirmând că numărul cazurilor de violenţă, de orice tip, la adresa cadrelor didactice, este în creştere, iar "noi, cu toţii, stăm neputincioşi în faţa unui fenomen care ia amploare", pentru că legile nu se aplică sau pentru că există lacune în sistemul legislativ. Reprezentanții cadrelor didactice cer Senatului să introducă urgent în circuitul de avizare şi aprobare proiectul de Lege privind măsurile de protecţie a personalului didactic, de conducere, îndrumare şi control în îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei. După ce a trecut tacit de Camera Deputaţilor, acest proiect de lege este blocat la Senat de peste doi ani.

 FSLI spune că, după aprobare, această lege va deveni "un scut de protecţie" pentru cadrele didactice, iar spaţiul şcolar va fi unul sigur, în care să se desfășoare un act educaţional de calitate.

 "Solicităm tuturor parlamentarilor României să trateze cu seriozitate maximă această problemă a siguranţei din şcoli! Mulţi dintre d-voastră sunteţi părinţi sau chiar bunici. Vreţi şcoli în care există pericol, violenţă, abuz psihic, ameninţări, limbaj neadecvat? Noi credem că nu! Faceţi ceva, pentru că aveţi toate prerogativele prin care puteţi schimba realitatea, oferind o soluţie acestei probleme grave cu care se confruntă cadrele didactice!”, transmit liderii sindicali sindicaliştii.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ mai spune că, dacă va fi nevoie, va iniţia o campanie de strângere de semnături în toate școlile din ţară, pentru susţinerea acestui proiect de lege.

 

Ce prevede proiectul de lege:

"Personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar beneficiază, în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, de protecţia acordată similar funcţiilor de autoritate publică

 Art. 2. În aplicarea prevederilor art. 1, personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi control se bucură de:

  1. a) respect și considerație față de persoana sa şi față de profesie din partea beneficiarilor primari, secundari şi terţiari ai educaţiei, precum şi din partea celorlal’i salariați ai unității;
  2. b) un climat de ordine, disciplină și respect, în timpul desfăşurării actului educaţional în contexte formale, nonformale şi informale;
  3. c) autoritatea de a lua decizii oportune, care să îi permită să mențină un mediu adecvat în timpul procesului de predare-învăţare-evaluare, dar și pe parcursul desfășurării de activități extrașcolare;
  4. d) susținerea părinților sau reprezentanților legali ai beneficiarilor primari ai educației, în realizarea actului educaţional;
  5. e) dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
  6. f) protecție juridică adecvată pentru îndeplinirea sarcinilor;
  7. g) sprijin și implicare din partea autorităților, inclusiv a celor care au atribuții în domeniul învățământului, pentru asigurarea tratamentului, consideraţiei şi respectului cuvenit funcției, în raport cu importanța socială și sarcinile specifice;
  8. h) beneficiul campaniilor desfăşurate la nivel național și local, de către autoritățile administrației publice, pentru creșterea consideraţiei și prestigiului social".

 


Senatul a adoptat luni propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Legea 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, potrivit căreia acestor funcţionari li se permite să participe în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere în calitate de reprezentant al unei instituţii fără să se afle într-o situaţie de incompatibilitate, potrivit agerpres.ro. Funcţionarul public trebuie să fie desemnat să participe în aceste organisme de conducere colectivă în baza unui act administrativ.

Războiul politic se răsfrânge asupra unor decizii care privesc soarta copiilor. Cel mai recent episod a avut loc săptămâna trecută, în Senat, unde s-au votat două proiecte de lege extrem de importante, pentru creșterea alocațiilor. Toți cei trei senatori PSD ieșeni (foto sus: Doru Pănescu, Vasilică Toma și Victorel Lupu) au votat împotrivă, în timp ce senatorul USR Iași, Dan Lungu, nu a votat deloc pentru că nu i-a plecat avionul din Iași. Singurul vot „pentru“ a venit din partea senatoarei PNL Iulia Scântei, partidul ei fiind inițiatorul legilor. Ambele proiecte au picat.

O inițiativă legislativă care prevede anularea pensiilor speciale ale personalului Curții de Conturi, ale diplomaților, ale senatorilor și deputaților, ale personalului auxiliar din instanțe, ale funcționarilor publici parlamentari și ale Avocaților Poporului a fost adoptată tacit, fără dezbatere, de Senat și va fi trimisă Camerei Deputaților, forul decizional.

Demisiile în lanţ din PSD de săptămâna trecută ar putea avea ca efect pierderea majorităţii PSD-ALDE la Camera Deputaţilor, în contextul în care cele două grupuri au în prezent 161 de aleşi, iar cvorumul trebuie asigurat de 165 deputaţi, iar legile organice trec cu majoritate plus unu din voturi. PSD a avut 147 de deputaţi, însă după demisia mai multor social-democraţi din partid, grupul PSD la Camera Deputaţilor a rămas cu 142 de aleşi. Grupul ALDE este format din 19 deputaţi, deci în total PSD şi ALDE au acum 161 deputaţi.

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a anunțat că oficialii BNR nu vor participa marţi la discuţia din Comisia Economică din Senat. Motivul invocat: Este nevoie mai întâi de o întâlnire cu Ministerul de Finanţe în cadrul Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială.

Zeci de profesori ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi solicită Senatului instituţiei să demareze procedurile pentru revocarea din funcţia de rector a lui Tudorel Toader, autosuspendat după numirea sa ca ministru al Justiţiei.

Senatul a adoptat tacit, luni, 23 de propuneri legislative, al căror termen pentru dezbatere şi vot s-a împlinit în data de 27 noiembrie, după ce parlamentarii s-au aflat în mini-vacanța de 1 decembrie. Printre proiectele care merg la Camera Deputaților în varianta inițiatorilor, fără niciun fel de dezbatere, se află și cel privind acordarea de către stat a unei călătorii gratuite, dus-întors, pentru românii care sunt plecați la muncă în străinătate, pentru a reveni în țară cu ocazia sărbătoririi Centenarului. 

Propunerea legislativă pentru susţinerea reîntregirii familiei de români cu ocazia Centenarului Marii Uniri a fost inițiată de PNl, și prevede că, în perioada 26 noiembrie – 9 decembrie 2018, cetăţenii români aflaţi pe teritoriul României beneficiază de o călătorie gratuită, dus-întors, pe calea ferată la clasa a II-a, iar cetăţenii români care se află în afara ţării beneficiază de o călătorie gratuită prin compania TAROM la clasa economic către România şi retur, dar şi pe calea ferată în limita unui drum dus-întors.

Printre proiectele adoptate tacit se află propunerea legislativă a unui grup de parlamentari PNL referitor la asigurarea infrastructurii de alimentare pentru vehiculele electrice. „Autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu peste 100.000 de locuitori au obligaţia realizării, până la 31 decembrie 2020, a unui număr de minim cinci puncte publice de reîncărcare pentru autovehiculele reîncărcabile electric, cu o capacitate de alimentare de 4 maşini fiecare”, se arată în actul normativ adoptat tacit de Senat.

Un alt proiect adoptat tacit vizează aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Târgu Mureş „Autostrada Unirii”, depus în Parlament de un grup de 71 de senatori şi deputaţi, din toate grupurile politice, cu excepţia ALDE. Iniţiatorii cer ca autostrada să fie terminată în patru ani.


Plenul Senatului a respins luni cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă depusă în luna mai de senatoarea PNL Alina Gorghiu care prevede interdicţia de a candida pentru Camera Deputaţilor sau Senat a persoanelor care au suferit condamnări penale definitive.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, se arată în iniţiativa legislativă depusă de către Alina Gorghiu şi semnată de mai mulţi senatori şi deputaţi PNL.

Respingerea iniţiativei vine la scurt timp după ce comisia juridică a Senatului a respins un proiect similar, depus tot de fosta şefă a liberalilor, şi care prevede că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la funcţia de preşedinte al României.

Expunerea de motive a celor două iniţiative este identică, precizează News.ro.

Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

În ambele cazuri, Senatul este primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.


Liberalii vor depune săptămâna viitoare, la Senat, o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Ionuț Mișa, și vor solicita Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională ordonanțele pe care le va da Guvernul cu privire la măsurile fiscale anunțate joi, a declarat vineri președintele PNL, Ludovic Orban.

 


Pagina 3 din 10

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Go to top