La nivelul judeţului Iaşi, după numărarea buletinelor de vot din peste 94% dintre secţii, PSD a obţinut 49,1% din voturi la Camerei Deputaţilor.

 


În Olanda, vălul islamic ar putea fi interzis cât de curând. O lege în acest sens a fost aprobată în camera inferioară a Parlamentului.

 


Istoricul ieșean crescut la sânul lui Gheorghe Buzatu a fost unul din marii simpatizanți ai Mișcării Legionare în anii ’90. Partidul lui Marian Munteanu propune la Iași un candidat a cărui întreagă carieră a fost marcată de cultul lui Corneliu Zelea Codreanu. Corneliu Ciucanu organiza ample dezbateri național-creștine în facultate și a scris mai multe studii despre Mișcarea Legionară.

 

Alianța Noastră România (ANR), partid înființat de revoluționarul Marian Munteanu, se prezintă la Iași cu o listă de candidați condusă de cercetătorul Corneliu Ciucanu, cunoscut admirator al mișcării legionare. Ciucanu activează în cadrul Academiei Române ca cercetător științific la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană.

 

Admirator al legionarilor

În mediul academic ieșean, Corneliu Ciucanu este încadrat de mulți ani în grupul celor care au promovat cultul Mișcării Legionare după 1990, făcând parte din cercul intim al profesorului Gheorghe Buzatu, cel mai mare promotor din România post-comunistă al imaginii lui Corneliu Zelea Codreanu.
Foștii săi colegi de facultate își amintesc de agitații ani ’90: „Corneliu Ciucanu înființase un fel de cuib legionar în interiorul Facultății de Istorie, în sensul în care promova literatura despre Mișcarea Legionară din perioada interbelică, promova idei legionare, organiza întâlniri ad-hoc la Casa Studenților sau în cămin, la câte un pahar de vin”. În studenție, Ciucanu își manifesta deschis admirația față de Zelea Codreanu și făcea apologia Mișcării. „Era persuasiv, se folosea de statutul de lider al studenților pe facultate și atrăgea colegi la întâlnirile sale. Organiza pelerinaje la mănăstiri, avea grupul său, împărțea cărți despre istoria Mișcării Legionare”, își amintesc foștii săi colegi.

 

Corneliu Ciucanu, primul din dreapta, la una din acțiunile de „ridicare a conștiinței românești”


Ciucanu se apără cu „ridicarea conștiinței românești”

Corneliu Ciucanu a intrat rapid în grațiile istoricului Gheorghe Buzatu, fiind co-autor al volumului „Radiografia Dreptei românești, 1927-1941”, având portretul lui Zelea Codreanu pe copertă. Întreaga carieră a cercetătorului Ciucanu a stat sub influența lui Gheorghe Buzatu, cel mai mare apologet al figurii mareșalului Antonescu. De asemenea, cercetătorul a publicat și un volum de scrieri și însemnări ale lui Corneliu Zelea Codreanu.
Acum, Cornelui Ciucanu deschide lista ANR pentru Senatul României, fiind propus de Marian Munteanu, cel care s-a retras din cursa pentru Primăria București tot în urma acuzațiilor privind afinitățile față de Mișcarea Legionară.
Cercetătorul ieșean exclude însă apartenența la Mișcarea Legionară și respinge eticheta de „legionar”, despre care spune că e o răutate gratuită. „Este o glumă? Când am intrat la Facultatea de Istorie, am devenit președinte al Ligii Studenților și am participat la multe acțiuni de ordin civic. La nivel național am contribuit pentru ridicarea conștiinței românești în Basarabia. Aveam o platformă unionistă”, explică istoricul ieșean.

 

 Una din cărțile de referință la care Ciucanu a fost co-autor

 

Prieten de 26 de ani cu Marian Munteanu

Corneliu Ciucanu explică și cum s-a ajuns la candidatura sa la Senat, grație relației cu fondatorul ANR, Marian Munteanu: „Cu el mă cunosc de 26 de ani, iar mesajul lui m-a determinat să particip la această construcție civică. Sunt alături de Marian Munteanu pentru promovarea celor șapte obiective esențiale”.
Decanul Facultății de Istorie din Iași, Petronel Zahariuc nu a dorit să emită un punct de vedere privind activitatea lui Corneliu Ciucanu: „Nu pot spune mare lucru. Ne-am cunoscut acum 20 de ani și atât”.
Mai mulți istorici din Iași solicitați de REPORTER DE IAȘI pentru a caracteriza activitatea lui Ciucanu s-au abținut de la comentarii: „Nu comentez, e campanie electorală și se poate interpreta”, a spus, printre alții, istoricul Dorin Dobrincu.

 

„Personalitate covârșitoare a curentului național-creștin interbelic și fondatorul Legiunii Arhanghelului Mihail, Corneliu Zelea Codreanu a fost și, din păcate, rămâne încă un personaj defăimat, reprimat, ignorat în ultimii 80 de ani de istorici și nu numai.” Pasaj dintr-un studiu publicat de cercetătorul ieșean Corneliu Ciucanu

 

Îl elogiază pe Zelea Codreanu

Într-una din cărțile sale, Corneliu Ciucanu îi face o scurtă descriere lui Zelea Codreanu, deplângând modul în care este tratată memoria acestuia: „Personalitate covârșitoare a curentului național-creștin interbelic și fondatorul Legiunii Arhanghelului Mihail, Corneliu Zelea Codreanu a fost și, din păcate, rămâne încă un personaj defăimat, reprimat, ignorat în ultimii 80 de ani de istorici și nu numai”.
Într-un alt pasaj, Ciucanu se auto-compătimește: „Dacă după instaurarea regimului comunist în România, numele lui Corneliu Codreanu era rostit cu frică, deoarece putea să determine automat aplicarea etichetei de „legionar” care atrăgea, totodată, ani grei de detenție politică, izolarea, epurarea sau chiar moartea, după 1990, istoricii, sociologii, analiștii politici interesați, sub aspect științific, de Codreanu și Mișcarea legionară, sunt catalogați invariabil drept retrograzi, paseiști (despre idealizarea trecutului- n.r.), revizioniști”.

 

Citește și ZIDUL PRUTULUI: caz revoltător cu o familie româno-moldovenească despărțită de vameși

 

Cariera lui Corneliu Ciucanu

Cercetătorul s-a născut în comuna Girov, județul Neamț, pe 16 aprilie 1969. A absolvit Facultatea de Istorie din Iași în anul 1996, cu lucrarea de diplomă intitulată „Alegerile generale din 1937”.
În perioada 1995-1997, a fost angajat ca asistent de cercetare la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană, ca mai apoi, să fie avansat cercetător științific. În 2009 și-a susținut teza de doctorat la Facultatea de Istorie din Constanța, cu teza ”Din istoria Dreptei românești”. Printre titlurile publicate pot fi enumerate următoarele: ”Dreapta românească interbelică. Politică și ideologie”, ”Mișcarea legionară în Basarabia, în Europa XXI” sau ”Alegerile din 20 decembrie 1937 în Iași”.

 

Marian Munteanu, tânăr, un adevărat „român verde”

Munteanu, acuzat că a colaborat cu Securitatea

Alianța Noastră România a luat ființă după o tentativă eșuată a lui Marian Munteanu de a candida din partea PNL la funcția de primar general al Capitalei. Contestat vehement de societatea civilă și pe rețelele de socializare pentru afinități legionare, PNL i-a retras candidatura. Imediat după alegeri, au apărut informații privind colaborarea lui Marian Munteanu cu Securitatea în anii comunismului. Deși o expertiză holografă a stabilit că a semnat un angajament, fiind și plătit pentru note informative, CNSAS i-a dat verdictul că nu a colaborat cu Securitatea, în sensul în care nu a participat la acțiuni de poliție politică.


Votul final asupra majorării salariilor din Sănătate și Educație a trecut de Camera deputaților în ciuda avertismentelor serioase venite dinspre Guvern, Banca Națională a României și numeroși analiști economici. Tot astăzi, de Senat au trecut, fără vreo dezbatere, două proiecte de lege de majorare a pensiilor foștilor cooperatiști, respectiv a punctului de pensie. Impactul pe care îl vor avea asupra economiei toate aceste măsuri adoptate înainte de intrarea în perioada oficială de campanie electorală este greu de anticipat. Se știe însă că doar pentru creșterea cu 15% a salariilor din Sănătate și Educație ar fi vorba de un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei.

 

Prin amendamentele operate OUG nr. 20/2016 de aleșii PSD, ALDE și UDMR, salariile din sănătate și educație vor crește, în medie, cu 15%.

 

În cazul personalului din Sănătate, inclusiv personalul administrativ, majorarea ar urma să se aplice de la 1 decembrie 2016, iar în unele cazuri s-ar traduce în procente de chiar 40-50%. Concret, după cum rezultă dintr-un document de lucru citat de News.ro, un director de unitate de asistență socială ar ajunge la 6.498 lei (de la 4.212 lei, creștere de 54%), iar un asistent social ar primi 3.297 lei (de la 2.382 lei, creștere de 38%), în timp ce pentru un psiholog stagiar din aceeași unitate majorarea ar fi mai mică de 100 de lei (circa 6%). În cazul unui director de program de rezidențiat, creșterea ar fi de 12,5%, iar un medic coordonator la serviciul de ambulanță ar primi un salariu cu 10% mai mare.

 

Pentru personalul din Educație, majorarea cu 15% ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017. Odată cu aceste creșteri de salarii, ar urma să se majoreze salariile personalului din cadrul caselor de asigurări de sănătate județene, din cadrul direcțiilor județene de sănătate publică, precum și din o serie de instituții.

 

Ministrul de Finanțe, Anca Dragu, a arătat că ar fi vorba de un impact de 4,85 miliarde lei, un impact foarte mare care nu poate fi inclus în bugetul pe 2017. Dinspre Banca Națională a României, prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a venit avertizarea că România riscă să se întoarcă la momentul 2008, când Parlamentul a dat „cu o mână”, pentru ca după aceea „să li se ia oamenilor cu două mâini”.

 

Analiști economiști au avertizat, la rândul lor, că deficitul bugetar al României ar putea ajunge anul viitor la 4,4% din PIB ca urmare a majorărilor decise de Parlament.

 

Rămâne de văzut ce vor spune judecătorii Curții Constituționale despre măsurile incluse în proiectulm adoptat azi de Parlament, în condițiile în care ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, a precizat că „este de datoria Guvernului să se adreseze forului care poate decide aceste confloicte între puterile în stat”.

 

Punctul de pensie, majorat cu 23%. Senatul a adoptat, tot astăzi, fără niciun fel de dezbatere proiectul de lege inițiat de aleși PSD, ALDE și ex-UNPR privind majorarea punctului de pensie. De la 1 ianuarie 2017, acesta ar urma să fie 40% din salariul mediu brut, ceea ce ar însemna o creștere a pensiilor cu circa 23%. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie ar urma să ajungă la 45% din salariul mediu brut.

 

În prezent, punctul de pensie este de 871,7 lei, legea în vigoare spunând că el se modifică astfel încât să compenseze 100% din rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Luând în considerare că salariul mediu brut pe țară a fost în ianuarie 2016 de 2.688 lei, rezultă că punctul de pensie ar trebui să fie de 1.075,2 lei, adică mai mare cu 23% decât este în prezent.

 

Proiectul de lege a fost inițiat de senatorul ALDE Cristiana Anghel, dar a fost semnat de zeci de parlamentari de la PSD, ALDE, ex-UNPR și minorități (printre care Ecaterina Andronescu, Titus Corlățean, Corneliu Dobrițoiu, Șerban Nicolae, Eugen Orlando Teodorovici și Nicolae Bănicioiu).

 

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul, dar Guvernul a anunțat că nu susține o astfel de măsură. Printre motivele invocate s-au numărat consecințele asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale și, implicit, asupra deficitului bugetar, precum și riscul de a apărea fenomenul denumit „capcana pensiei” (angajați care vor prefera să iasă la pensie, chiar și anticipat, în loc să rămână pe piața muncii).

 

„O astfel de proporție ar situa România pe primul loc în cadrul Uniunii Europene și ar fi în totală discordanță cu situația macroeconomică reală. În acest context, este de menționat să raportul dintre pensia medie și câștigul salarial mediu brut, de 38%, pare mai redus în România și din cauza proporției mai ridicate a pensionarilor fără vechime completă față de cei pensionați pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare”, se arată în avizul negativ al Executivului.

 

Pentru ca majorarea punctului de pensie să intre efectiv în vigoare ar fi necesar ca deputații să aprobe și ei proiectul de lege al PSD, ALDE și ex-UNPR.

 

Pensii de 500 de lei pentru foștii cooperatiști. Tot fără dezbatere și tot azi, Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede majorarea de la 400 la 500 de lei a pensiilor foștilor membri ai cooperativelor agricole.

 

Inițiat de deputatul Luminița Adam Pachel și semnat ulterior de mai mulți parlamentari ai fostului UNPR („înghițit” de PMP), proiectul a fost avizat negativ de Guvern, printre motive figurând și acela că „efortul financiar ar fi considerabil, cu consecințe majore asupra sustenabilități sistemului public de pensii”.

 

Și în cazul acestei inițiative, ultimul cuvând îl va avea Camera Deputaților.

 

(Sursa: digi24.ro)


Una dintre cele mai mari surprize de pe listele PSD Iaşi pentru alegerile parlamentare o reprezintă prezenţa, pe locul 1 la Senat, a profesorului Doru Pănescu. Candidatul PSD a declarat că a acceptat candidatura deoarece stânga deţine o putere de progres mai mare decât dreapta.  Specialist în robotică, profesorul a afirmat că aşteaptă ziua în care un program de asistenţă artificială să poată fi folosit pentru a-i asista pe judecători să greşească mai puţin.

 

Nimeni nu a anticipat candidatura lui Doru Pănescu la Iaşi. Profesorul născut în Tecuci a povestit, pentru REPORTER DE IAŞI, cum vede Iaşul şi România din trecut, prezent şi viitor.

 

Din exterior, nu a văzut politicienii „într-o culoare favorabilă”

Cum aţi ajuns să fiţi opţiunea numărul 1 a PSD Iaşi pentru funcţia de senator?

PSD mi-a făcut propunerea şi eu am acceptat. Domnul Mihai Chirica a fost cel care mi-a făcut propunerea.

 

Ce v-a determinat să acceptaţi să candidaţi?

Până foarte de curând am fost în afara zonei politicului şi am acceptat să candidez considerând că aş putea să vin cu ceva nou. În primul rând, este vorba de experienţa pe care o am în învăţământ şi domeniul IT. În plus, eu am mai avut funcţii de conducere, ce-i drept, la altă scară. Am fost director de departament. Acum sunt preşedintele Senatului universităţii. De fiecare dată, gândul meu a fost acela că am primit un vot şi trebuie să am o responsabilitate. Eu m-am pus la dispoziţia acelei comunităţi şi am uitat de interesele personale.

 

De ce PSD?

Nu am fost în politică şi am văzut politicienii din exterior. Şi, sincer, nu i-am văzut într-o culoare favorabilă. Dacă am avea un partid care să fie „alb“, ne-am îndrepta toţi spre el, dar nu există. Lucian Boia, în „Mitul democraţiei“ spune că: „Democraţia este de stânga. Misiunea dreptei este să se ocupe de frâne. Nimic de imputat frânelor. Totuşi, rolul principal revine motorului, revine stângii“. Plecând dinspre stânga, eu cred că puterea de progres este mai mare decât dinspre dreapta. Acesta ar putea fi un motiv pentru care am ales PSD.

 

Cum a reacţionat familia când a aflat de candidatură?

Am făcut un mic consiliu de familie, iar prima lor reacţie a fost să izbucnească în râs. Nu m-au crezut! Ei mi-au spus că mă susţin, dar decizia finală am luat-o eu.

 

„Ştiu problemele Iaşului din postura cetăţeanului”

De ce ar trebui să vă aleagă ieşenii?

Indirect, mă puneţi să mă laud. Eu am avut un bunic învăţător, care mi-a spus că lauda de sine nu e în regulă. A stat mereu în firea meu să nu mă schimb atunci când ajung în funcţii de conducere. Senzaţia mea este că anumite persoane, când ajung în anumite poziţii, au impresia că sunt pe un piedestal şi văd lumea distorsionat. Eu sunt convins că voi fi la fel ca senator aşa cum sunt acum sau cum am fost acum cinci ani. Vreau să rămân mereu deschis şi să mă pun în pielea celor care au nevoie de ajutor.

 

Care sunt marile probleme ale Iaşului, pe care le puteţi rezolva din postura de senator?

Ştiu problemele Iaşului din postura cetăţeanului. Iaşul mai are probleme de rezolvat, fiind situat într-o zonă ce nu primeşte atenţia cuvenită din partea Bucureştiului. Suntem într-una dintre zonele cele mai sărace şi cred că aici trebuie să acţionăm. Sunt probleme de infrastructură, în sănătate sau în învăţământ. Sigur, cele mai apropiate îmi sunt cele din învăţământ. Multe dintre probleme au caracter naţional şi cred că o rezolvare naţională atrage şi o rezolvare în Iaşi.

 

Pănescu este pe cale să dea biroul pe tribuna Parlamentului

Nu şi-ar cheltui economiile în campanie

Profesorii nu câştigă foarte bine în România. Aveţi bani pentru campanie?

Sincer, nimeni nu mi-a cerut bani până acum. Eu am mici economii făcute, dar nu aş fi foarte bucuros să le cheltui în campania electorală.

 

Multă lume consideră că parlamentarii, politicienii, în general, sunt doar o masă coruptă. Nu vă temeţi că veţi fi asociat cu restul?

Asta e una dintre principalele temeri înainte de a spune „da“. Nu pot să sper decât că eu nu mă voi schimba, iar lumea să mă perceapă în mod corect.

 

„Chestiunea cu plagiatul trebuie să fie fermă”

Sunteţi un profesor cu o puternică prezenţă în lumea ştiinţifică. Cum se împacă acest lucru cu faptul că împărţiţi listele PSD cu Victor Ponta, dovedit ca plagiator?

Chestiunea cu plagiatul trebuie să fie fermă. Dacă ai făcut o greşeală, trebuie să suporţi consecinţele. Mă întreb însă cât este de important este titlul de doctor pentru un politician. Lumea trebuie să discearnă între persoane şi situaţii. Lucrurile nu sunt doar în alb şi negru. În domeniul ingineriei există logica vagă şi între adevăr şi fals există mai multe nuanţe.

 

Cum comentaţi faptul că şeful dumneavoastră de partid, Liviu Dragnea, are o condamnare penală definitivă?

Nu am urmărit toate detaliile acestei probleme, dar consider că lucrurile ar trebui să fie clare. Politicienii trebuie să fie deasupra oricărei bănuieli.

 

Credeţi că DNA are o activitate corectă sau una căreia i se pot aduce reproşuri?

Din calitatea mea de spectator de la distanţă, nu cred că DNA poate fi acuzată că are un rol negativ. Avem nevoie de un control riguros, dar cred că oricine poate greşi. Eu predau inteligenţă artificială şi mi-aș dori ca, în viitor, să existe un program de asistenţă artificială care să poată fi folosită pentru a-i asista pe judecători pentru a greşi cât mai puţin.

 

Citește și Riscul mare pentru PNL: prezența scăzuta la vot

 

L-a admirat pe Titulescu

Ce oameni politici, români sau străini, vă plac sau îi admiraţi?

Nu am o cultură politică vastă, dar l-am admirat pe Titulescu. Dintre oamenii politici actuali, îmi place Mihai Chirica. Am fost impresionat de modul în care dumnealui a fost deschis în discuţiile cu mine.

 

 

Pănescu Junior nu vrea să-i fie furată identitatea

Fiul acuză o deturnare de persoană

Doru Adrian Pănescu are 60 de ani şi este profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Soţia, Maria Pănescu, este medic primar la Ambulatoriul Spitalului de Pneumoftiziologie. Fiul celor doi, Adrian Tudor Pănescu, are 27 de ani şi lucrează la o firmă de IT din Iaşi. „Eu sunt cunoscut în mediul academic ca Doru Pănescu, dar am văzut că, de când a fost anunţată candidatura mea, sunt prezentat ca Adrian Pănescu. Fiul meu chiar îmi mai spune, în glumă, că Adrian Pănescu este el, nu eu“, povesteşte candidatul PSD.


Una dintre cele mai mari surprize de pe listele PSD Iaşi pentru alegerile parlamentare o reprezintă prezenţa, pe locul 1 la Senat, a profesorului Doru Pănescu. Candidatul PSD a declarat că a acceptat candidatura deoarece stânga deţine o putere de progres mai mare decât dreapta.  Specialist în robotică, profesorul a afirmat că aşteaptă ziua în care un program de asistenţă artificială să poată fi folosit pentru a-i asista pe judecători să greşească mai puţin.

 

Nimeni nu a anticipat candidatura lui Doru Pănescu la Iaşi. Profesorul născut în Tecuci a povestit, pentru REPORTER DE IAŞI, cum vede Iaşul şi România din trecut, prezent şi viitor.

 

Din exterior, nu a văzut politicienii „într-o culoare favorabilă”

Cum aţi ajuns să fiţi opţiunea numărul 1 a PSD Iaşi pentru funcţia de senator?

PSD mi-a făcut propunerea şi eu am acceptat. Domnul Mihai Chirica a fost cel care mi-a făcut propunerea.

 

Ce v-a determinat să acceptaţi să candidaţi?

Până foarte de curând am fost în afara zonei politicului şi am acceptat să candidez considerând că aş putea să vin cu ceva nou. În primul rând, este vorba de experienţa pe care o am în învăţământ şi domeniul IT. În plus, eu am mai avut funcţii de conducere, ce-i drept, la altă scară. Am fost director de departament. Acum sunt preşedintele Senatului universităţii. De fiecare dată, gândul meu a fost acela că am primit un vot şi trebuie să am o responsabilitate. Eu m-am pus la dispoziţia acelei comunităţi şi am uitat de interesele personale.

 

De ce PSD?

Nu am fost în politică şi am văzut politicienii din exterior. Şi, sincer, nu i-am văzut într-o culoare favorabilă. Dacă am avea un partid care să fie „alb“, ne-am îndrepta toţi spre el, dar nu există. Lucian Boia, în „Mitul democraţiei“ spune că: „Democraţia este de stânga. Misiunea dreptei este să se ocupe de frâne. Nimic de imputat frânelor. Totuşi, rolul principal revine motorului, revine stângii“. Plecând dinspre stânga, eu cred că puterea de progres este mai mare decât dinspre dreapta. Acesta ar putea fi un motiv pentru care am ales PSD.

 

Cum a reacţionat familia când a aflat de candidatură?

Am făcut un mic consiliu de familie, iar prima lor reacţie a fost să izbucnească în râs. Nu m-au crezut! Ei mi-au spus că mă susţin, dar decizia finală am luat-o eu.

 

„Ştiu problemele Iaşului din postura cetăţeanului”

De ce ar trebui să vă aleagă ieşenii?

Indirect, mă puneţi să mă laud. Eu am avut un bunic învăţător, care mi-a spus că lauda de sine nu e în regulă. A stat mereu în firea meu să nu mă schimb atunci când ajung în funcţii de conducere. Senzaţia mea este că anumite persoane, când ajung în anumite poziţii, au impresia că sunt pe un piedestal şi văd lumea distorsionat. Eu sunt convins că voi fi la fel ca senator aşa cum sunt acum sau cum am fost acum cinci ani. Vreau să rămân mereu deschis şi să mă pun în pielea celor care au nevoie de ajutor.

 

Care sunt marile probleme ale Iaşului, pe care le puteţi rezolva din postura de senator?

Ştiu problemele Iaşului din postura cetăţeanului. Iaşul mai are probleme de rezolvat, fiind situat într-o zonă ce nu primeşte atenţia cuvenită din partea Bucureştiului. Suntem într-una dintre zonele cele mai sărace şi cred că aici trebuie să acţionăm. Sunt probleme de infrastructură, în sănătate sau în învăţământ. Sigur, cele mai apropiate îmi sunt cele din învăţământ. Multe dintre probleme au caracter naţional şi cred că o rezolvare naţională atrage şi o rezolvare în Iaşi.

 

Pănescu este pe cale să dea biroul pe tribuna Parlamentului

Nu şi-ar cheltui economiile în campanie

Profesorii nu câştigă foarte bine în România. Aveţi bani pentru campanie?

Sincer, nimeni nu mi-a cerut bani până acum. Eu am mici economii făcute, dar nu aş fi foarte bucuros să le cheltui în campania electorală.

 

Multă lume consideră că parlamentarii, politicienii, în general, sunt doar o masă coruptă. Nu vă temeţi că veţi fi asociat cu restul?

Asta e una dintre principalele temeri înainte de a spune „da“. Nu pot să sper decât că eu nu mă voi schimba, iar lumea să mă perceapă în mod corect.

 

„Chestiunea cu plagiatul trebuie să fie fermă”

Sunteţi un profesor cu o puternică prezenţă în lumea ştiinţifică. Cum se împacă acest lucru cu faptul că împărţiţi listele PSD cu Victor Ponta, dovedit ca plagiator?

Chestiunea cu plagiatul trebuie să fie fermă. Dacă ai făcut o greşeală, trebuie să suporţi consecinţele. Mă întreb însă cât este de important este titlul de doctor pentru un politician. Lumea trebuie să discearnă între persoane şi situaţii. Lucrurile nu sunt doar în alb şi negru. În domeniul ingineriei există logica vagă şi între adevăr şi fals există mai multe nuanţe.

 

Cum comentaţi faptul că şeful dumneavoastră de partid, Liviu Dragnea, are o condamnare penală definitivă?

Nu am urmărit toate detaliile acestei probleme, dar consider că lucrurile ar trebui să fie clare. Politicienii trebuie să fie deasupra oricărei bănuieli.

 

Credeţi că DNA are o activitate corectă sau una căreia i se pot aduce reproşuri?

Din calitatea mea de spectator de la distanţă, nu cred că DNA poate fi acuzată că are un rol negativ. Avem nevoie de un control riguros, dar cred că oricine poate greşi. Eu predau inteligenţă artificială şi mi-aș dori ca, în viitor, să existe un program de asistenţă artificială care să poată fi folosită pentru a-i asista pe judecători pentru a greşi cât mai puţin.

 

Citește și Riscul mare pentru PNL: prezența scăzuta la vot

 

L-a admirat pe Titulescu

Ce oameni politici, români sau străini, vă plac sau îi admiraţi?

Nu am o cultură politică vastă, dar l-am admirat pe Titulescu. Dintre oamenii politici actuali, îmi place Mihai Chirica. Am fost impresionat de modul în care dumnealui a fost deschis în discuţiile cu mine.

 

 

Pănescu Junior nu vrea să-i fie furată identitatea

Fiul acuză o deturnare de persoană

Doru Adrian Pănescu are 60 de ani şi este profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Soţia, Maria Pănescu, este medic primar la Ambulatoriul Spitalului de Pneumoftiziologie. Fiul celor doi, Adrian Tudor Pănescu, are 27 de ani şi lucrează la o firmă de IT din Iaşi. „Eu sunt cunoscut în mediul academic ca Doru Pănescu, dar am văzut că, de când a fost anunţată candidatura mea, sunt prezentat ca Adrian Pănescu. Fiul meu chiar îmi mai spune, în glumă, că Adrian Pănescu este el, nu eu“, povesteşte candidatul PSD.


PMP a depus joi, la Biroul Electoral Muncipal Bucureşti, listele cu candidaţii pentru alegerile parlamentare. Fostul preşedinte Traian Băsescu deschide lista pentru Senat, iar preşedintele executiv al PMP, Valeriu Steriu, cea pentru Camera Deputaţilor.

 

„Am depus lista pe Bucureşti. (...) Candidez la Senat în speranţa că în această legislatură se va face parlamentul de 300 de parlamentari, în speranţa că vom readuce legea educaţiei la forma iniţială şi nu cea care a suferit 89 de modificări, în speranţa că vom reuşi noua lege a sănătăţii”, a spus  Băsescu, după ce au depus listele PMP Bucureşti la BEM.

 

El a mai spus că PMP îşi propune să obţină „cel mai mare scor cu putinţă”. ”În Bucureşti cred că vom lua un rezultat bun pentru că de urma mea a rămas ceva în Bucureşti, de când am fost primar general. Linia 41 o vedeţi, pasajul Basarab s0a dovedit a fi un proiect viabil”, a mai spus Băsescu.

 

Întrebat dacă candidatura Elenei Udrea ca independent pentru un mandat de deputat pe Bucureşti încurcă calculele PMP, Băsescu a spus: ”Nu cred”. ”Dânsa are un electorat al ei”, a spus fostul şef al statului.

 

Lista de la Senat a PMP Bucureşti este deschisă de Traian Băsescu, urmat de Radu Cristescu, Ghiorghiţă Liviu Goncea şi Ştefan Vlaston. La Camera Deputaţilor lista e deschisă de Valeriu Steriu, urmat de Eugen Tomac, Vasile Ştefănescu şi Ştefan Florescu.

 

(Sursa: digi24.ro)


Listele cu candidaţii PSD Caraş-Severin pentru alegerile parlamentare au fost depuse cu o zi mai târziu decât era stabilit, respectiv joi, pentru că pe lista pentru Senat nu se afla nicio femeie, aşa cum ar fi trebuit. În aceste condiţii, unul dintre candidaţii de la Senat a fost înlocuit cu soţia sa.

 

Preşedintele PSD Caraş-Severin, deputatul Ion Mocioalcă, a declarat, joi după-amiază, pentru News.ro că listele cu candidaţii pentru alegerile parlamentare au fost modificate ”în ultimul moment”.

 

Social-democraţii din Caraş-Severin au vrut să depună, miercuri, listele cu candidaţi la Biroul Electoral Judeţean, însă nu putut pentru că nu erau respectate criteriile de reprezentativitate pentru femei la lista pentru Senat. În aceste condiţii, unul dintre candidaţii la Senat a fost înlocuit cu soţia sa.

 

„Nu a fost niciun fel de problemă, am depus listele azi că ieri nu le-am avut în ordine. Ieri aveam patru candidaţi bărbaţi la Senat, iar unul l-am înlocuit cu soţia”, a spus Mocioalcă

 

Pe lista pentru Senat se află, în ordine, Ionuţ Chisăliţă (un bărbat cu dizabilităţi aflat în scaunul cu rotile), deputatul Ioan Benga, antreprenorul Luisiana Stoicu şi senatorul Aurel Duruţ.

 

La Camera Deputaţilor, lista este deschisă de deputatul Ioan Mocioalcă, urmat de directorul Apelor Române Caraş-Severin, Ioan Spânu, şefa de cabinet a liderului Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Luminiţa Jivan, medicul Valentin Bojneac, deputatul Valentin Blănariu, primarul oraşului Oraviţa, Dumitru Ursu, şi preşedintele CJ Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu.

 

Social-democraţii din Caraş-Severin îşi propun ca la alegerile parlamentare să obţină trei mandate de deputaţi şi unul de senator.

 

(Sursa: digi24.ro)


Cu un vot împotrivă și două abțineri din totalul de o sută de membrii participanți Comitetului Executiv Judetean a PSD Iași a aprobat lista candidaților la alegerile parlamentare a fost aprobată.

 

Astfel, varianta finală pentru alegerile din 11 decembrie, pe locurile eligibile arată în felul următor:

La Camera Deputaților

1. Camelia Gavrilă – inspector general ISJ Iasi

2. Nicolae Bănicioiu – fost ministru al Sănătății

3. Vasile Cîtea – consilier județean

4. Tudor Ciuhodaru - deputat

5. Silviu Macovei

6. Vasile Axinte - fost viceprimar Paşcani

7. Bogdan Cojocaru

 

La Senat

1. Adrian Pănescu - președintele Senatului Universității Tehnice „Gh. Asachi"

2.Victorel Lupu - vicepreşedinte Consiliul Judeţean

3. Vasile Toma

 


Președintele PSD Iași, Mihai Chirica, a anunțat că validarea candidaților va fi făcută mâine, la ședința Biroului Permanent Național al partidului.

 

Reamintim că în această după-amiază, senatorul Florin Constantinescu și-a anunțat public retragerea din competiție.

 

Citește și Misterul succesului lui Ciuhodaru: deputatul-stetoscop, invizibil și la microscop


Revoltă în masă la PNL Iași în această seară: patru lideri liberali și-au înaintat demisiile din funcțiile de conducere de la nivelul filialei. Printre aceștia, deputatul Anton Doboș, șeful organizației municipale Iași, și Cătălin Moroșanu, vicepreședinte și important lider de imagine al partidului.

 

Ceilalți doi demisionari din Biroul Permanent Județean al PNL Iași sunt Daniel Minciună (lider al consilierilor județeni ai PNL) și Liviu Brătescu (consilier județean).

 

„Cred că schimbarea clasei politice este o iluzie deșartă, sunt dezamăgit și mâhnit de partid și de actuala conducere centrală! Mi-am dat demisia din funcția de vicepreședinte al PNL Iași și mi-am retras candidatura pentru parlamentare! Rămân în continuare alături de organizația de tineret și o să lupt până la capăt pentru generația mea!”, a scris Moroșanu pe Facebook, în timpul ședinței PNL.

 

„Dragi prieteni și colegi,

Ieri B.P.N. al PNL a decis lista de candidați pentru alegerile parlamentare. Am crezut și am sperat că acțiunea de formarea a acestei liste va ține cont de criteriile anunțate: sondajul de opinie realizat, CV-ul politic și profesional al celor înscriși în cursa, realizările în plan administrativ, dar mai ales de votul Comitetului Județean de conducere. Mulțumesc din nou colegilor care au crezut ca experiența mea politică și profesională poate ajuta la obținerea unui scor pozitiv pentru PNL la Iași. Multumesc tuturor celor care au crezut că prin prezența mea în Parlament, Iașiul și Moldova ar avea un reprezentant redutabil al adevăratelor interese ale cetățenilor.

În urma deciziei de ieri a BPN și a plasării mele pe locul 5 la Camera Deputaților vă anunț retragerea mea de pe lista partidului pentru alegerile parlamentare.

În același timp anunț pe aceasta cale demisia mea din funcția de vicepreședinte al Partidului Național Liberal Iași. Consider ca prin tot ce am realizat până acum în activitatea politică am răspuns încrederii celor 420 de colegi, care la alegerile interne din aprilie 2014 m-au votat ca vicepreședinte. Rămân fidel principiilor liberale. Voi continua să-mi fac datoria faţă de alegătorii ieșeni și PNL din poziția de consilier județean.

Multumesc tuturor celor care m-au sprijinit și mi-au fost alături. Le promit acestora să nu-i dezamăgesc în activitatea publică pe care o voi interprinde în viitor”, a scris și Liviu Brătescu pe pagina sa de Facebook.

 

„Decizia de astăzi îmi lasă un gust amar. Am intrat în competiția asta la îndemnul primarilor liberali din județ pentru a reprezenta comunitățile lor în legislativ. Tot după consultarea cu ei voi decide ce voi face mai departe. Până atunci i-am prezentat dlui. președinte Bălteanu demisia mea din Biroul Politic Județean pentru că infirmarea de către BPN a celor votate la Iași este o palmă dată organizației locale. Nu văd azi cum poate acest lucru mobiliza o organizație deja mult prea frământată", a scris și Daniel Minciună pe aceeași rețea de socializare..

 

Demisiile vin ca urmare a modificărilor făcute de conducerea centrală și impunerea pe lista PNL Iași pentru Senat a Iuliei Scântei, un notar din București”.


Pagina 8 din 10

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Ianuarie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
Go to top