Senatul a respins luni, în plen, cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale în cazul preşedintelui Camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu declară că protestul pentru autostrăzi #şîeu este justificat, în condiţiile în care statul nu a construit destule şosele moderne. ”Dacă eşti ministru şi nu te duci pe şantier să verifici stadiul lucrărilor, să-i biciuieşti puţin pe ăia, nu se face nimic”, spune liderul ALDE.

Guy Verhofstadt, liderul europarlamentarilor ALDE, din care fac parte și europarlamentarii partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu, l-a criticat dur pe acesta într-un discurs din Parlamentul European. Verhofstadt a spus că ”Tăriceanu mi-a promis că guvernul României va respectat întru totul recomandările Comisiei de la Veneția… Promisiunea nu a fost respectată… Cu asemenea parteneri, grupul meu politic, întreaga familie liberală nu vom merge la alegeri”.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avut o întrevedere, astăzi, 15 februarie 2018, cu E.S. Isabel Rauscher, ambasadorul Republicii Austria în România, în cadrul unei vizite de prezentare.

Au fost trecute în revistă stadiul actual și perspectivele de consolidare a relațiilor bilaterale, a cooperării parlamentare, inclusiv la nivelul președinților celor două Parlamente, în vederea asigurării unei colaborări eficiente pentru pregătirea deținerii Președinției Consiliului UE de către Austria (1 iulie-31 decembrie 2018) și România (1 ianuarie-30 iunie 2019).

Au fost discutate și aspecte ale cooperării în plan economic, președintele Senatului exprimând încrederea că schimburile comerciale dintre cele două țări vor continua tendința de creștere.  A arătat că evoluția pozitivă a indicatorilor economici ai României și măsurile adoptate pentru stimularea inițiativei private în rândul tinerilor, constituie argumente solide în favoarea unor noi investiții străine în România și a sporirii contactelor între antreprenorii români și diaspora românească din Austria, pentru dezvoltarea de proiecte comune.

Au fost menționate rolul pozitiv și contribuția pe care membrii diasporei românești le au în societatea austriacă, președintele Senatului exprimând speranța că măsurile de reformă în sistemul social austriac, pe care noul Executiv de la Viena le-ar putea avea în vedere în viitor, nu îi vor dezavantaja, în raport cu alți cetățeni UE rezidenți, pe membrii acestei comunități bine integrate în societate.

USR a anunţat marţi că refuză să accepte ca numele Parlamentului României să fie târât într-o luptă pentru apărarea intereselor personale ale președinților celor două camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, delimitându-se astfel de declaraţia comună a celor doi, potrivit căreia Parlamentul României a luat act cu neplăcută surprindere de comunicatul Departamentului de Stat al SUA referitor la dezbaterea privind reforma Justiţiei.

USR arată că este inadmisibil ca Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu să publice comunicate oficiale în numele Parlamentului României pentru a răspunde comunicatului de luni al Departamentului de Stat al Statelor Unite cu privire la modificarea legilor justiţiei. Partidul arată că, dacă cei doi lideri PSD-ALDE vor să le transmită un răspuns partenerilor strategici ai României, sunt liberi să-şi exprime poziţiile politice particulare prin comunicate în nume personal.

„Domnii Dragnea şi Tăriceanu confundă Parlamentul cu propriile partide şi se substituie instituţiei. Nu au dreptul să vorbească în numele întregului Parlament. De fapt, cei doi domni ar trebui să îşi dea demisia de la conducerea celor două Camere, după avertismentele dure pe care partenerii strategici ai României le-au dat în ultima perioadă în legătură cu statul de drept şi justiţia. Este o dovadă în plus că persoanele cu probleme penale chiar nu au ce căuta în funcţii publice pentru că periclitează prin interese personale meschine viitorul României şi al cetăţenilor ei”, a declarat preşedintele USR, Dan Barna, potrivit unui comunicat de presă transmis de partid și citat de News.ro.

Liderul USR adaugă că „domnii Dragnea şi Tăriceanu dau dovada supremă că au capturat instituţiile statului şi le folosesc în scopuri personale”.

Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, au dat publicităţii un comunicat în care spun că „Parlamentul României a luat act cu neplăcută surprindere de comunicatul emis în data de 27 noiembrie 2017 de către Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii referitor la dezbaterea privind reforma Justiţiei”.

Întrebat ce crede despre deprecierea leului, preşedintele Senatului a lansat ideea unui atac speculativ asupra monedei naţionale. Călin Popescu Tăriceanu este contrazis, însă, de consultantul de strategie al BNR. 

„Nu sunt nici bancher, nici economist şef la Banca Naţională sau la vreo bancă comercială. Am să vă recomand să citiţi declaraţia guvernatorului BNR săptămâna trecută în legătură cu modul în care a fost manipulat ROBOR-ul în perioada în care a crescut spectaculos. Pe cursul de schimb sunt acţiuni speculative. Poate să fie un atac asupra leului. Şi în 2008 a fost un atac masiv pe leu pe care BNR l-a contracarat”, a declarat astăzi Călin Popescu Tăriceanu.

„Cred că a fost o translație din anul 2008, când dl. Tăriceanu era premier, și văzând ce e acum, a tras concluzia că se repetă 2008. Nu se repetă! E și imposibil, iar BNR nu simte că ar fi un atac pe moneda națională. Dacă vorbim de cauze, să ne uităm înainte de acest salt peste pragul de 4,6. În balanța comercială e cauza, pentru că am ajuns la importuri de 8 miliarde de euro și ceva după nouă luni, cu tendința de a ajunge la 12 miliarde, depășins cu 2% exporturile. Se va pune întrebarea: diferența cine o acoperă, cine o plătește?”, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat că va sesiza Inspecția Judiciară cu privire la "abuzurile" președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea. El susţine că, prin declaraţiile acesteia din 28 octombrie, în mediul virtual al forumului judecătorilor, a incitat judecătorii la încălcarea principiului separației puterilor în stat.

"Lucrurile nu pot continua astfel, iar eu, în calitate de președinte al Senatului, sunt obligat să apăr instituția și să-mi apăr colegii de presiuni și abuzuri. Ca urmare, voi sesiza Inspecția Judiciară cu privire la abuzurile președintei ÎCCJ care, în loc să fie un model de conduită profesională, prin apelurile adresate judecătorilor încalcă flagrant principiul constituțional al separației puterilor în stat și statutul magistratului. Ca urmare a pozițiilor exprimate public, apreciez că locul domniei sale nu mai este în magistratură", a declarat Tăriceanu, conform unui comunicat transmis Agerpres.

El a arătat că Tarcea a transmis în mediul virtual al forumului judecătorilor următoarele: "Avem nevoie de voi toți. Lumea trebuie să știe că desistarea din partea Ministerului Justiției este o monstruozitate, dinainte plănuită. Nu trebuie să permitem intrarea în discuții generale sau, și mai rău, pe fond. Asta nu presupune ca ei să facă tot ce vor, iar noi să tăcem... ÎCCJ a fost mereu alături de Voi!!! Important e să fim uniți!!! Și, credeți-mă, am nevoie mai mult ca niciodată de dumneavoastră".

Potrivit lui Tăriceanu, președinta ÎCCJ "incită" judecătorii la încălcarea principiului separației puterilor în stat și "amenință" Parlamentul.

"Președinta ÎCCJ, de pe înalta poziție pe care o ocupă și cu toată influența care derivă, a uitat că rolul său de magistrat este să aplice legea, nu s-o încalce. Domnia sa incită judecătorii la încălcarea principiului separației puterilor în stat și amenință Parlamentul extrem de transparent. Doamna Tarcea a mai făcut declarații de acest gen, incompatibile cu statutul de magistrat, asupra cărora am atras atenția public. Președinta ÎCCJ nu are niciun fel de atribuții în privința legiferării, dar domnia sa împreună cu alți judecători și procurori care au abdicat de la statutul lor profesional au puterea să exercite presiuni asupra membrilor Parlamentului prin metodele deja cunoscute și validate: dosare fabricate, cătușe, încarcerări nejustificate, compromiterea publică cu ajutorul diviziei de presă a 'statului paralel' etc. Acesta este mecanismul prin care în multe împrejurări s-au creat presiuni, iar deciziile politice nu au mai fost luate de cei aleși, ci de ilegitimul și anticonstituționalul 'stat paralel'", a menționat președintele Senatului.

El a adăugat că afirmația șefului statului, Klaus Iohannis, potrivit căreia nu mai este interesat de declarațiile sale este una "destul de hazardată", în contextul în care între Parlament, respectiv Senat, și Președinție comunicarea permanentă este o obligație instituțională.

"Eu, ca președinte al Senatului, dar și ca simplu cetățean sunt foarte interesat de declarațiile președintelui României și sper ca domnia sa să-și revizuiască atitudinea. Domnul președinte Iohannis a spus că 'statul paralel' nu există, dar l-am contrazis. Azi, prezint domniei sale și mai cu seamă opiniei publice un membru important al 'statului paralel', doamna Cristina Tarcea, președinta ÎCCJ, și un 'modus operandi' al acestei grupări de putere ilegitimă. Sper ca acest exemplu să-l scoată din pasivitate pe domnul președinte, dacă nu cumva pasivitatea sa este programatică, ceea ce ar confirma că patronează 'statul paralel'", a susținut Tăriceanu.

Președintele Senatului a reamintit că în februarie 2016 a depus la Parlament un proiect de lege prin care a propus ca șefii marilor Parchete și ai ÎCCJ să fie numiți de CSM, "pentru ca Justiția să iasă de sub influența politicului și să devină astfel cu adevărat independentă".

"Președintele Iohannis, care declară permanent că vrea o Justiție independentă, s-a opus public acestei modificări, pentru că dorește să controleze în continuare Justiția. Cred că exemplul negativ oferit de președinta ÎCCJ reprezintă un argument suplimentar să-mi susțin în continuare această propunere", a evidențiat Tăriceanu.

Sursa: digi 24