Marti, 20 02 2018

Primăria a aşteptat 16 ani pentru ca asociaţia care administrează Liceul Waldorf să ridice o şcoală pe un teren acordat gratuit din patrimoniul public. Cum acest lucru nu a avut loc, Consiliul Local a luat terenul înapoi. Deodată, Asociaţia s-a trezit, nu vrea să predea terenul şi ameninţă cu procesele.

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local din 2001, Asociaţia Waldorf a primit de la municipalitate, în folosinţă gratuită, un teren de 17.912 mp, situat în strada Albineţ nr. 2.

Pe 28 decembrie 2017, Primăria Iaşi a dat o altă hotărâre, prin care a anulat decizia din 2001 şi a solicitat asociaţiei terenul înapoi, motivând că aceasta nu a finalizat construirea pe acel teren a unei şcoli.

Noi am primit în folosinţă terenul de la Primărie în 2001. În condiţiile în care au început atunci lucrările de construcţie, anul următor a mai fost dată o hotărâre, prin care ne era concesionat terenul pentru o perioadă de 49 de ani. Nu s-a impus asociaţiei vreo condiţie pentru concesionarea terenului. Din ce ştiu eu, atunci lucrările au fost sistate deoarece nu au mai fost fonduri“, explică Cristina Tayari, preşedinta Asociaţiei Waldorf.

 

5 ani pentru autorizaţia de construcţie

Exista, totuşi, o condiţie, trecută negru pe alb în hotărârea de Consiliu Local: „În situaţia în care, la un an de la adoptarea acestei hotărâri, Şcoala Waldorf nu va demara lucrările pentru realizarea obiectivului, terenul revine la Consiliul Local Municipal Iaşi”. Asociaţia nu a respectat această obligaţie şi a obţinut Planul Urbanistic de Detaliu pentru construcţie de-abia în 2004, iar autorizaţia de construcţie în 2006. Cu toate acestea, nu i s-a luat terenul atunci.

În documentaţia hotărârii de Consiliu Local din decembrie 2017 se afirmă că „din informaţiile deţinute, până în prezent construcţia nu a fost finalizată motivat de faptul că Federaţia Waldorf a sistat fondurile pentru nerespectarea proiectului de construire.”

 

Nu vor să dea terenul înapoi

Asociaţia Waldorf a primit notificarea la în decembrie anul trecut, iar pe 22 ianuarie s-a întrunit Adunarea Generală a Asociaţiei, care a decis să nu înapoieze terenul. „După ce am primit notificarea de la Primărie, noi am convocat Adunarea Generală şi, în urma acelei şedinţe, am decis să nu acceptăm să dăm terenul înapoi. Nu ni se pare normal să ne fie luat deoarece folosinţa a fost acordată pentru 49 de ani. Am comunicat decizia Primăriei şi în următoarele 30 de zile vom primi un răspuns. Noi am decis să contactăm şi un avocat pentru a putea vedea ce putem face pentru a păstra terenul. Conform pedagogiei Waldorf, care presupune ca şcoala să fie în mijlocul naturii, o şcoală construită pe terenul din Albineţ nr. 2 ar asigura toate condiţiile necesare de studiu. Avem multe proiecte de ore out-door, care nu pot fi ţinute în actualul sediu“, adaugă preşedinta asociaţiei.

REPORTER DE IAŞI a solicitat un punct de vedere oficial şi din Primăriei Iaşi legat de acest teren, însă nu a primit niciun răspuns din partea municipalităţii.

 

Acuzaţi că nu au avut grijă de proprietate

În fundamentarea hotărârii, prin care se anulează darea în folosinţă a terenului, Primăria a notat că Asociaţia a fost notificată de mai multe ori pentru a avea grijă de acel de teren. „Terenul nu a fost îngrijit şi vegetaţia s-a dezvoltat necontrolat. Pe teren se află edificată o construcţie cu un regim de înălţime de P+2E, aflată într-un stadiu avansat de degradare şi mai multe fundaţii de beton, reale pericole pentru locuitorii din zonă. Prin mai multe adrese, prima fiind înregistrată cu nr. 91888/07.10.2015, s-a solicitat fundaţiei să ia măsuri de igienizare a zonei şi să precizeze dacă intenţionează şi au fodnurile necesare pentru continuarea proiectului. Nu s-au înregistrat răspunsuri, iar terenul nu a fost împrejmuit şi curăţat conform solicitărilor noastre“, se arată în noa de fundamentare a municipalităţii.

Reprezentanţii Asociaţiei Waldorf susţin că periodic s-au făcut lucrări de întreţinere a terenului. „Anul trecut am făcut o acţiune de igienizare. Chiar cu ajutorul Primăriei am făcut acolo lucrări. Am primit nişte puieţi, pe care i-am plantat împreună cu părinţii din asociaţie, cu profesorii şi cu copiii. De asemenea, au fost mai multe acţiuni pentru igienizarea acelui teren. Nu am împrejmuit terenul pentru că nu am ştiut exact care va fi planul de dezvoltare al şcolii şi unde exact se va construi“, menţionează preşedinta asociaţiei.

 

Investiţie majoră în liceu

În 2014, şi apoi în 2017, prin alte Hotărâri de Consiliu Local, Asociaţia Waldorf a primit din partea municipalităţii în folosinţă gratuită mai multe spaţii, situate pe Calea Chişinăului nr132bis, ce au aparţinut Liceului Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări.

Când am primit acele spaţii în zona Metalurgie a trebuit să facem investiţii din fondurile asociaţiei pentru ca şcoala să fie funcţională. Aproximativ 100.000 lei, din banii părinţilor, au fost cheltuiţi pentru ca sălile de clasă să fie funcţionale. În următorii doi ani, s-au investit 250.000 lei în renovarea sălii de sport. Am făcut acţiuni de fundraising. Numai pentru tarkett, suprafaţă de joc specială, folosită în sălile de sport, s-a plătit 10.000 euro. Am investit în acele clădiri, deşi municipalitatea poate veni în orice moment şi să ni le ia pentru că noi suntem şcoală publică, nu suntem privaţi. Am investit pentru a le putea asigura condiţii decente de studiu copiilor noştri“, menţionează Tayari.

Cristina Tayari este optimistă şi crede că proiectul va fi pus în practică.

Vor să facă şcoala şi sala de sport

În continuare, Asociaţia Waldorf intenţionează să construiască pe terenul primit în folosinţă de la primărie în 2001 o şcoală şi o sală de sport. „Nu s-a ştiut exact cum va evolua şcoala. Acesta unul dintre motivele pentru care nu s-a construit pe terenul din Albineţ. Am început cu o clasă pe ciclu şi acum s-a ajuns la câte două clase. Noi, acum, avem 19 clase, cu tot cu cele de grădinţă. Se preconizează să ajungem la 28 de clase, cu tot cu grupele de grădiniţă. Adică vor fi aproximativ 840 de copii, pentru care intenţionăm să construim şcoala şi sala de sport. Timpul nu a fost o presiune pentru noi ştiind că avem terenul în folosinţă pentru încă 33 de ani. De principiu, s-a discutat despre proiect, dar nu putem avansa încă o sumă necesară construirii şcolii şi a sălii de sport“, mai spune Cristina Tayari.

Primăria a aşteptat 16 ani pentru ca asociaţia care administrează Liceul Waldorf să ridice o şcoală pe un teren acordat gratuit din patrimoniul public. Cum acest lucru nu a avut loc, Consiliul Local a luat terenul înapoi. Deodată, Asociaţia s-a trezit, nu vrea să predea terenul şi ameninţă cu procesele.

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local din 2001, Asociaţia Waldorf a primit de la municipalitate, în folosinţă gratuită, un teren de 17.912 mp, situat în strada Albineţ nr. 2.

Pe 28 decembrie 2017, Primăria Iaşi a dat o altă hotărâre, prin care a anulat decizia din 2001 şi a solicitat asociaţiei terenul înapoi, motivând că aceasta nu a finalizat construirea pe acel teren a unei şcoli.

Noi am primit în folosinţă terenul de la Primărie în 2001. În condiţiile în care au început atunci lucrările de construcţie, anul următor a mai fost dată o hotărâre, prin care ne era concesionat terenul pentru o perioadă de 49 de ani. Nu s-a impus asociaţiei vreo condiţie pentru concesionarea terenului. Din ce ştiu eu, atunci lucrările au fost sistate deoarece nu au mai fost fonduri“, explică Cristina Tayari, preşedinta Asociaţiei Waldorf.

 

5 ani pentru autorizaţia de construcţie

Exista, totuşi, o condiţie, trecută negru pe alb în hotărârea de Consiliu Local: „În situaţia în care, la un an de la adoptarea acestei hotărâri, Şcoala Waldorf nu va demara lucrările pentru realizarea obiectivului, terenul revine la Consiliul Local Municipal Iaşi”. Asociaţia nu a respectat această obligaţie şi a obţinut Planul Urbanistic de Detaliu pentru construcţie de-abia în 2004, iar autorizaţia de construcţie în 2006. Cu toate acestea, nu i s-a luat terenul atunci.

În documentaţia hotărârii de Consiliu Local din decembrie 2017 se afirmă că „din informaţiile deţinute, până în prezent construcţia nu a fost finalizată motivat de faptul că Federaţia Waldorf a sistat fondurile pentru nerespectarea proiectului de construire.”

 

Nu vor să dea terenul înapoi

Asociaţia Waldorf a primit notificarea la în decembrie anul trecut, iar pe 22 ianuarie s-a întrunit Adunarea Generală a Asociaţiei, care a decis să nu înapoieze terenul. „După ce am primit notificarea de la Primărie, noi am convocat Adunarea Generală şi, în urma acelei şedinţe, am decis să nu acceptăm să dăm terenul înapoi. Nu ni se pare normal să ne fie luat deoarece folosinţa a fost acordată pentru 49 de ani. Am comunicat decizia Primăriei şi în următoarele 30 de zile vom primi un răspuns. Noi am decis să contactăm şi un avocat pentru a putea vedea ce putem face pentru a păstra terenul. Conform pedagogiei Waldorf, care presupune ca şcoala să fie în mijlocul naturii, o şcoală construită pe terenul din Albineţ nr. 2 ar asigura toate condiţiile necesare de studiu. Avem multe proiecte de ore out-door, care nu pot fi ţinute în actualul sediu“, adaugă preşedinta asociaţiei.

REPORTER DE IAŞI a solicitat un punct de vedere oficial şi din Primăriei Iaşi legat de acest teren, însă nu a primit niciun răspuns din partea municipalităţii.

 

Acuzaţi că nu au avut grijă de proprietate

În fundamentarea hotărârii, prin care se anulează darea în folosinţă a terenului, Primăria a notat că Asociaţia a fost notificată de mai multe ori pentru a avea grijă de acel de teren. „Terenul nu a fost îngrijit şi vegetaţia s-a dezvoltat necontrolat. Pe teren se află edificată o construcţie cu un regim de înălţime de P+2E, aflată într-un stadiu avansat de degradare şi mai multe fundaţii de beton, reale pericole pentru locuitorii din zonă. Prin mai multe adrese, prima fiind înregistrată cu nr. 91888/07.10.2015, s-a solicitat fundaţiei să ia măsuri de igienizare a zonei şi să precizeze dacă intenţionează şi au fodnurile necesare pentru continuarea proiectului. Nu s-au înregistrat răspunsuri, iar terenul nu a fost împrejmuit şi curăţat conform solicitărilor noastre“, se arată în noa de fundamentare a municipalităţii.

Reprezentanţii Asociaţiei Waldorf susţin că periodic s-au făcut lucrări de întreţinere a terenului. „Anul trecut am făcut o acţiune de igienizare. Chiar cu ajutorul Primăriei am făcut acolo lucrări. Am primit nişte puieţi, pe care i-am plantat împreună cu părinţii din asociaţie, cu profesorii şi cu copiii. De asemenea, au fost mai multe acţiuni pentru igienizarea acelui teren. Nu am împrejmuit terenul pentru că nu am ştiut exact care va fi planul de dezvoltare al şcolii şi unde exact se va construi“, menţionează preşedinta asociaţiei.

 

Investiţie majoră în liceu

În 2014, şi apoi în 2017, prin alte Hotărâri de Consiliu Local, Asociaţia Waldorf a primit din partea municipalităţii în folosinţă gratuită mai multe spaţii, situate pe Calea Chişinăului nr132bis, ce au aparţinut Liceului Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări.

Când am primit acele spaţii în zona Metalurgie a trebuit să facem investiţii din fondurile asociaţiei pentru ca şcoala să fie funcţională. Aproximativ 100.000 lei, din banii părinţilor, au fost cheltuiţi pentru ca sălile de clasă să fie funcţionale. În următorii doi ani, s-au investit 250.000 lei în renovarea sălii de sport. Am făcut acţiuni de fundraising. Numai pentru tarkett, suprafaţă de joc specială, folosită în sălile de sport, s-a plătit 10.000 euro. Am investit în acele clădiri, deşi municipalitatea poate veni în orice moment şi să ni le ia pentru că noi suntem şcoală publică, nu suntem privaţi. Am investit pentru a le putea asigura condiţii decente de studiu copiilor noştri“, menţionează Tayari.

Cristina Tayari este optimistă şi crede că proiectul va fi pus în practică.

Vor să facă şcoala şi sala de sport

În continuare, Asociaţia Waldorf intenţionează să construiască pe terenul primit în folosinţă de la primărie în 2001 o şcoală şi o sală de sport. „Nu s-a ştiut exact cum va evolua şcoala. Acesta unul dintre motivele pentru care nu s-a construit pe terenul din Albineţ. Am început cu o clasă pe ciclu şi acum s-a ajuns la câte două clase. Noi, acum, avem 19 clase, cu tot cu cele de grădinţă. Se preconizează să ajungem la 28 de clase, cu tot cu grupele de grădiniţă. Adică vor fi aproximativ 840 de copii, pentru care intenţionăm să construim şcoala şi sala de sport. Timpul nu a fost o presiune pentru noi ştiind că avem terenul în folosinţă pentru încă 33 de ani. De principiu, s-a discutat despre proiect, dar nu putem avansa încă o sumă necesară construirii şcolii şi a sălii de sport“, mai spune Cristina Tayari.

Elena Iftime trăieşte iadul fondului funciar: o înşiruire de greşeli din partea unor instituţii şi reua-voinţă a unei surori. Săteanca din Aroneanu se luptă de mai mulţi ani pentru o moştenire.

 

O ieşeancă trăieşte de mai bine de 17 ani un adevărat calvar din cauza piedicilor care i s-au pus în obţinerea drepturilor asupra unor bunuri moştenite în satul Dorobanţ, comuna Aroneanu: casa părintească, terenul aferent, de 9.000 de metri pătraţi şi alte terenuri, în total 3 hectare.

Pentru Elena Iftime, totul a început în 2001, când a mers la Primărie pentru a vedea titlul de proprietate asupra terenurilor. Atunci, femeia a constatat cu stupoare că în titlul de proprietate, emis în 1995, figura doar tatăl ei, Hristea Caminic, în timp ce ea era trecută decedată. După doi ani de proces, femeia a obţinut anularea acelui titlu de proprietate şi emiterea unuia nou, în care era trecută ca moştenitoare împreună cu tatăl ei.

 

Luptă în instanţă cu sora

După decesul tatălui, în 2003, Elena Iftime a fost nevoită să se judece timp de mai mulţi ani cu sora sa, Maria Moraru, pentru partea de moştenire rămasă de la tată. „Sora mea a vrut totul şi atunci, pentru a face partajul, a fost nevoie de proces. După opt ani, Judecătoria a dat o sentinţă neconformă cu realitatea, astfel că am fost nevoită să fac apel. După alţi trei ani, în care numai jumătate de an a durat redactarea sentinţei, şi după ce au fost îndreptate nişte erori materiale, în octombrie 2016, Tribunalul a schimbat prima sentinţă şi a stabilit ca moştenirea de la tata să fie împărţită în mod egal. Dat fiind că Maria Moraru luase deja nişte bunuri din casă, între care şi o maşină de cusut Singer, pe care a vândut-o şi că suprafaţa de teren care i-a revenit a fost mai mare, instanţa a decis să-mi plătească o sultă de 12.093 lei plus 1.600 lei cheltuieli de judecată“, explică Iftime.

 

Nu a primit niciun ban

Deşi de la decizia Tribunalului Iaşi a trecut mai bine de un an, Elena Iftime spune că nici până acum nu a văzut vreun leu din banii pe care trebuia să-i primească de la Maria Moraru. „A refuzat să-mi dea banii şi atunci am fost nevoită să mă adresez unui executor judecătoresc. I-am plătit lui Cătălin Răzvan Chiriac suma de 1.400 de lei, însă nici în ziua de astăzi nu am văzut vreun leu. Mi s-a spus că pentru a o putea executa silit pe Maria Moraru trebuie intabulat terenul moştenit. Eu am dat banii, dar intabularea nu s-a făcut. Mai întâi, a fost depus la Cadastru un dosar cu date greşite, după care, în august 2017, executorul judecătoresc a apelat la Cătălin Rusu pentru executarea planului de încadrare în tarla. În schiţa făcută de topometristul Cătălin Rusu, după cum apare la ultimul dosar, nu este trecut drumul şi nici casa. Schiţa a fost aprobată şi de Moruzi (primar Aroneanu n.r.), în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar. I-am solicitat lămuriri executorului judecătoresc, însă mi s-a răspuns că dosarul este «în lucru». Probabil voi fi nevoită să mă judec şi cu acesta...“, zice dezamăgită Elena Iftime.

 

Cu ţârâita

Femeia adaugă că de-abia anul acesta a fost înştiinţată că urmează să primească 97 de lei lunar până la recuperarea sumei de 12.093 lei: „Maria Moraru primeşte o pensie din care mi s-a comunicat că i se va pune poprire pe suma de 97 lei lunar. În aceste condiţii, câţi ani trebuie să aştept eu pentru a recupera întreaga sumă?!“

Executorul judecătoresc susţine că întârzierea este independentă de activitatea sa: „Executarea silită se face conform dispoziţiilor legale. Întârzierile nu-mi sunt imputabile. Bunurile care trebuie executate nu sunt înscrise în cartea funciară şi asta nu depinde de mine. În ceea ce priveşte schiţa nu pot eu confirma sau infirma dacă este greşită. Asupra acestor aspecte se vor pronunţa cei de la Oficiul de Cadastru. Topometristul nu răspunde faţă de mine“, spune Cătălin Chiriac.

 

Bătută şi ea şi soţul

Deoarece de terenurile pe care urma să le moştenească erau interesate mai multe persoane, în 2004, un vecin, Constantin Chelaru, a atacat-o pe drum pe Elena Iftime şi a lovit-o. „Familia Chelaru i-a bătut şi pe bunicii mei şi pe tatăl meu. După un proces de câţiva ani, Chelaru, care a fost condamnat cu suspendare la doi şi şase luni, le-a spus unor apropiaţi că Maria Moraru l-a pus să mă omoare şi să-i rămână lui terenul“, precizează femeia.

În 2010, un alt vecin, Gheorghiţă Dascălu, a încercat să-l omoare pe soţul Elenei Iftime. „A intrat în casă să fure şi noi l-am prins. Atunci, Dascălu l-a atacat pe soţul meu şi l-a lovit în faţă cu o sticlă. În cele din urmă, a fost condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare, însă am înţeles că a fost recent eliberat“, menţionează femeia.

Moruzi a cerut hârtie oficială pentru a răspunde

Îl acuză pe Moruzi că a lovit-o

În 2003, când a fost la Primărie să se intereseze de ce din cei 9.800 metri pătraţi, cât susţine că a avut bunicul ei, apăreau în acte doar 0,800 metri pătraţi, Elena Iftime spune că a fost lovită de Benoni Moruzi chiar în sediu.

El era atunci secretar şi m-a certat că de ce am cerut în instanţă rezolvarea problemei legate de moştenirea de la bunicul meu. Mi-a dat două palme chiar pe holul Primăriei şi m-a dat afară. Atunci eu am început să ţip şi tot eu am fost acuzată că tulbur liniştea publică“, povesteşte Iftime, care susţine că de atunci a fost „vânată“ de actualul primar: „L-a deranjat foarte tare şi de-atunci a încercat mereu să-mi pună beţe în roate. Peste drum de casa părinţilor, mai am un teren moştenire. Lângă li s-a dat teren Anei Păltinel şi lui Beatrice Fotea. Cu acordul lui Moruzi, acestea au făcut gard pe proprietatea mea şi, cu un utilaj dat de către Moruzi, de la Primărie, mi-au fost tăiaţi 60 de copaci de pe linia de hotar. După alţi ani de procese, în 2012, am câştigat în instanţă şi am obţinut ştergerea dreptului de proprietate şi plata unor despăgubiri de peste 3.000 de lei, bani pe care însă nu i-am mai primit nici în ziua de azi.“

Contactat telefonic, Benoni Moruzi a refuzat să comenteze acuzele aduse de Elena Iftime, solicitând ca întrebările să fie adresate oficial Primăriei Aroneanu.

Elena Iftime trăieşte iadul fondului funciar: o înşiruire de greşeli din partea unor instituţii şi reua-voinţă a unei surori. Săteanca din Aroneanu se luptă de mai mulţi ani pentru o moştenire.

 

O ieşeancă trăieşte de mai bine de 17 ani un adevărat calvar din cauza piedicilor care i s-au pus în obţinerea drepturilor asupra unor bunuri moştenite în satul Dorobanţ, comuna Aroneanu: casa părintească, terenul aferent, de 9.000 de metri pătraţi şi alte terenuri, în total 3 hectare.

Pentru Elena Iftime, totul a început în 2001, când a mers la Primărie pentru a vedea titlul de proprietate asupra terenurilor. Atunci, femeia a constatat cu stupoare că în titlul de proprietate, emis în 1995, figura doar tatăl ei, Hristea Caminic, în timp ce ea era trecută decedată. După doi ani de proces, femeia a obţinut anularea acelui titlu de proprietate şi emiterea unuia nou, în care era trecută ca moştenitoare împreună cu tatăl ei.

 

Luptă în instanţă cu sora

După decesul tatălui, în 2003, Elena Iftime a fost nevoită să se judece timp de mai mulţi ani cu sora sa, Maria Moraru, pentru partea de moştenire rămasă de la tată. „Sora mea a vrut totul şi atunci, pentru a face partajul, a fost nevoie de proces. După opt ani, Judecătoria a dat o sentinţă neconformă cu realitatea, astfel că am fost nevoită să fac apel. După alţi trei ani, în care numai jumătate de an a durat redactarea sentinţei, şi după ce au fost îndreptate nişte erori materiale, în octombrie 2016, Tribunalul a schimbat prima sentinţă şi a stabilit ca moştenirea de la tata să fie împărţită în mod egal. Dat fiind că Maria Moraru luase deja nişte bunuri din casă, între care şi o maşină de cusut Singer, pe care a vândut-o şi că suprafaţa de teren care i-a revenit a fost mai mare, instanţa a decis să-mi plătească o sultă de 12.093 lei plus 1.600 lei cheltuieli de judecată“, explică Iftime.

 

Nu a primit niciun ban

Deşi de la decizia Tribunalului Iaşi a trecut mai bine de un an, Elena Iftime spune că nici până acum nu a văzut vreun leu din banii pe care trebuia să-i primească de la Maria Moraru. „A refuzat să-mi dea banii şi atunci am fost nevoită să mă adresez unui executor judecătoresc. I-am plătit lui Cătălin Răzvan Chiriac suma de 1.400 de lei, însă nici în ziua de astăzi nu am văzut vreun leu. Mi s-a spus că pentru a o putea executa silit pe Maria Moraru trebuie intabulat terenul moştenit. Eu am dat banii, dar intabularea nu s-a făcut. Mai întâi, a fost depus la Cadastru un dosar cu date greşite, după care, în august 2017, executorul judecătoresc a apelat la Cătălin Rusu pentru executarea planului de încadrare în tarla. În schiţa făcută de topometristul Cătălin Rusu, după cum apare la ultimul dosar, nu este trecut drumul şi nici casa. Schiţa a fost aprobată şi de Moruzi (primar Aroneanu n.r.), în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar. I-am solicitat lămuriri executorului judecătoresc, însă mi s-a răspuns că dosarul este «în lucru». Probabil voi fi nevoită să mă judec şi cu acesta...“, zice dezamăgită Elena Iftime.

 

Cu ţârâita

Femeia adaugă că de-abia anul acesta a fost înştiinţată că urmează să primească 97 de lei lunar până la recuperarea sumei de 12.093 lei: „Maria Moraru primeşte o pensie din care mi s-a comunicat că i se va pune poprire pe suma de 97 lei lunar. În aceste condiţii, câţi ani trebuie să aştept eu pentru a recupera întreaga sumă?!“

Executorul judecătoresc susţine că întârzierea este independentă de activitatea sa: „Executarea silită se face conform dispoziţiilor legale. Întârzierile nu-mi sunt imputabile. Bunurile care trebuie executate nu sunt înscrise în cartea funciară şi asta nu depinde de mine. În ceea ce priveşte schiţa nu pot eu confirma sau infirma dacă este greşită. Asupra acestor aspecte se vor pronunţa cei de la Oficiul de Cadastru. Topometristul nu răspunde faţă de mine“, spune Cătălin Chiriac.

 

Bătută şi ea şi soţul

Deoarece de terenurile pe care urma să le moştenească erau interesate mai multe persoane, în 2004, un vecin, Constantin Chelaru, a atacat-o pe drum pe Elena Iftime şi a lovit-o. „Familia Chelaru i-a bătut şi pe bunicii mei şi pe tatăl meu. După un proces de câţiva ani, Chelaru, care a fost condamnat cu suspendare la doi şi şase luni, le-a spus unor apropiaţi că Maria Moraru l-a pus să mă omoare şi să-i rămână lui terenul“, precizează femeia.

În 2010, un alt vecin, Gheorghiţă Dascălu, a încercat să-l omoare pe soţul Elenei Iftime. „A intrat în casă să fure şi noi l-am prins. Atunci, Dascălu l-a atacat pe soţul meu şi l-a lovit în faţă cu o sticlă. În cele din urmă, a fost condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare, însă am înţeles că a fost recent eliberat“, menţionează femeia.

Moruzi a cerut hârtie oficială pentru a răspunde

Îl acuză pe Moruzi că a lovit-o

În 2003, când a fost la Primărie să se intereseze de ce din cei 9.800 metri pătraţi, cât susţine că a avut bunicul ei, apăreau în acte doar 0,800 metri pătraţi, Elena Iftime spune că a fost lovită de Benoni Moruzi chiar în sediu.

El era atunci secretar şi m-a certat că de ce am cerut în instanţă rezolvarea problemei legate de moştenirea de la bunicul meu. Mi-a dat două palme chiar pe holul Primăriei şi m-a dat afară. Atunci eu am început să ţip şi tot eu am fost acuzată că tulbur liniştea publică“, povesteşte Iftime, care susţine că de atunci a fost „vânată“ de actualul primar: „L-a deranjat foarte tare şi de-atunci a încercat mereu să-mi pună beţe în roate. Peste drum de casa părinţilor, mai am un teren moştenire. Lângă li s-a dat teren Anei Păltinel şi lui Beatrice Fotea. Cu acordul lui Moruzi, acestea au făcut gard pe proprietatea mea şi, cu un utilaj dat de către Moruzi, de la Primărie, mi-au fost tăiaţi 60 de copaci de pe linia de hotar. După alţi ani de procese, în 2012, am câştigat în instanţă şi am obţinut ştergerea dreptului de proprietate şi plata unor despăgubiri de peste 3.000 de lei, bani pe care însă nu i-am mai primit nici în ziua de azi.“

Contactat telefonic, Benoni Moruzi a refuzat să comenteze acuzele aduse de Elena Iftime, solicitând ca întrebările să fie adresate oficial Primăriei Aroneanu.

Structura de rezistenţă a drumului judeţean Iaşi – Suceava care trece prin localitatea Breazu din judeţul Iaşi a fost grav afectată şi există o alunecare de teren în zonă.

Acolo a fost construit un imobil care nu a respectat normativele din domeniul construcţiilor, neavând canalizare şi fiind situat prea aproape de axa drumului.

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa s-a deplasat la faţa locului şi a spus că se caută identificarea pârghiilor legale pentru a interveni la consolidarea părţii carosabile a drumului.

Maricel Popa a anunţat că Drumul Judeţean Iaşi – Suceava va intra în consolidare printr-un proiect european, ceea ce face aproape imposibilă intervenţia rapidă în momentul de faţă.

Consiliul Judeţean Iaşi a înaintat adrese la Inspectoratul pentru Construcţii din Iaşi şi la primăria comunei pentru a verifica documentele care stau la baza construcţiei.
Nu se ştie dacă structura de rezistenţă a blocului a fost afectată de alunecările de teren, ne-a mai informat reporterul nostru Constantin

O retrocedare blocată cu anii pentru fostul comisar de poliţie Alexandru Tărnăuceanu s-a rezolvat deodată, „pe repede înainte” n Primit în iunie 2017, terenul de 3 hectare de pe malul lacului Aroneanu a fost vândut la preţ subevaluat, Tărnăuceanu pretextând: „N-aveam nevoie de bani” n Schema seamănă cu cele din retrocedări dubioase cercetate în trecut de DNA.

13 ani s-a chinuit fostul comisar şef de poliţie Alexandru Radu Tărnăuceanu să intre în posesia a trei hectare de teren, moştenire de la părinţi. Iar când i-a primit, în sfârşit, i-a vândut în doar câteva săptămâni. La un preţ incredibil de mic. Explicaţia pensionarului MAI, absolut uluitoare: „N-aveam nevoie de bani”.

 

Ca și cum ai câștiga la Loto

Punerea în posesie, emiterea titlului de proprietate, dar şi vânzarea a 30.000 de metri pătraţi pe malul lacului Aroneanu s-au petrecut toate în doar câteva luni. Succesiunea evenimentelor sugerează că, după 13 ani de ghinion, norocul i-a surâs comisarului Tărnăuceanu: a fost ales, din vraful de dosare, tocmai el. Asta, da, coincidenţă! La fel de spectaculos, în aceeaşi zonă şi cam în aceeaşi perioadă, au fost împroprietărite şi neamurile viceprimarului Gabriel Harabagiu. 1,5 hectare de teren au ajuns la soacra acestuia.

În schimb, pentru muritorii de rând, Primăria nu are teren de dat. „Această punere în posesie contrastează cu sutele de refuzuri ale Primăriei la notificările cetăţenilor care fac cereri de acordare în compensare a altor bunuri cu motivarea că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”, a declarat Răzvan Timofciuc, consilier local PNL.

 

Cum l-a luat, l-a şi dat

Concret, Tărnăuceanu a primit cele trei hectare pe malul lacului Aroneanu în iunie 2017 şi le-a înstrăinat în octombrie în schimbul a doar 268.138 lei, echivalentul a 60.000 de euro. Tărnăuceanu i-a dat terenul lui Mircea Apostu (om de afaceri, fost sponsor al echipei de fotbal feminin Navobi), în fapt un interpus al controversatului basarabean Ion Drăniceru. Acesta este, pe scurt, deznodământul cel puţin curios al unui anevoios proces de reconstituire a dreptului de proprietate.

 

Două titluri pe acelaşi teren

Pe larg, povestea stă în felul următor: Dumitru Tărnăuceanu (tatăl comisarului şef de poliţie Alexandru Radu) a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate printr-o hotărâre a Comisiei Judeţene de Fond Funciar din 2003. Un an mai târziu, acestuia i-a fost emis un titlu de proprietate pentru trei hectare în extravilanul comunei Ciurea. Când fiul, comisarul de poliţie, a cerut punerea efectivă în posesie, a aflat că exista suprapunere. Adică, fix pe acel teren era, încă din 2001, un alt proprietar, Ioana Cătuneanu. „Terenul a fost vândut succesiv mai multor persoane, fiind construite şi mai multe case”, a precizat Alexandru Radu Tărnăuceanu.



Cereri peste cereri
La 10 ani de la emiterea titlului, Tărnăuceanu a pornit asaltul pentru a primi o altă suprafaţă, tot de trei hectare, în locul celei din Ciurea pe care era suprapunere. Astfel, în 19 februarie 2014, comisarul de poliţie a cerut Primăriei „punerea în posesie pe un alt amplasament aflat la dispoziţia comisiei de fond funciar Iaşi”. În iulie 2014, avocaţii lui Tărnăuceanu au făcut o altă adresă către Primăria Iaşi, cu acelaşi subiect: cele trei hectare. În august 2014, Comisia locală, prin primarul Iaşului, a cerut comisiei judeţene anularea titlului din 2004, admiţând suprapunerea.

 

Comisarul, fiert la foc mic

Dosarul lui Tărnăuceanu a căzut în uitare. Mai bine de un an, nu s-a mai întâmplat nimic relevant. Doar că moştenitorul a bombardat autorităţile cu solicitări de teren. Abia pe 5 octombrie 2015, Comisia judeţeană a luat în discuţie cererea comisiei locale de fond funciar şi a anulat respectivul titlu. Totodată, Comisia judeţeană a dispus „emiterea unui alt titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe un alt amplasament pe raza municipiului Iaşi”.

Şi iarăşi impas. Abia în vara lui 2017 Tărnăuceanu a fost pus în posesie. Surpriză uriaşă: trei hectare pe malul lacului Aroneanu, la maximum un kilometru jumătate de amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe.

 

O vânzare inexplicabilă

Dar cea mai mare surpriză a fost alta. După 13 ani, sute de adrese, sute de drumuri la Primărie, Prefectură, Ciurea, Cadastru, cu două-trei rânduri de avocaţi, Tărnăuceanu ia terenul (estimat acum la minimum 750.000 de euro) şi-l dă imediat cu doar 60.000 euro lui Mircea Apostu. În plus, experţii imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro. Şi asta după 13 ani de luptă cu instituţiile statului. Apostu, interfaţa basarabeanului Drăniceru, a anunţat că vrea să ridice pe acel teren câteva zeci de blocuri.

Pe terenul de pe malul lacului Aroneanu va fi construit un complex imobiliar


Chirica a refuzat o cerere, motivând că n-are 450 mp
Pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă. În această cheie sunt trataţi cetăţenii dacă privim, comparativ, cazurile Tărnăuceanu şi al soacrei viceprimarului Harabagiu vs Mariana Busuioc, o ieşeancă ce se chinuie de ani buni să obţină o bucată de teren de doar 450 mp.

Astfel, pe 11 iulie 2017, adică în perioada în care Tărnăuceanu şi neamurile lui Harabagiu luau terenurile din Aroneanu, Primăria Iaşi a refuzat-o pe Mariana Busuioc. „Se respinge cererea de restituire în natură a imobilului situat în Iaşi, str. Corabiei nr. 1, formulată de d-na Busuioc Mariana (...) motivat de faptul că terenul este afectat de detalii de sistematizare, respectiv loc de joacă pentru copiii, parcare amenajată şi căi de acces”, se arată în răspunsul semnat de primarul Mihai Chirica.

În aceeaşi dispoziţie, Chirica a mai precizat: „Se respinge cererea de acordare în compensare a altor bunuri, motivat de faptul că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”. Cu alte cuvinte, Chirica a trimis-o la plimbare pe Mariana Busuioc. „Avem toate actele, în original. Am avut şi 6 procese cu Primăria. Acum, motivaţia a fost că n-au pământ. Adică, în tot Iaşul nu s-a găsit o bucată de teren de 450 mp”, a afirmat Ioana Lăzăroaia, fiica Marianei Busuioc.

Din poziţia sa de viceprimar, Gabriel Harabagiu s-a ocupat personal şi, astfel, soacra sa a <<pus mâna>> pe un teren de 1,5 hectare în Moara de Vânt, lângă amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă. Acest lucru s-a întâmplat după o serie de <<malversaţiuni imobiliare>> ale familiei Harabagiu, orchestrate de către viceprimarul Iaşului (...) Îi solicit demisia viceprimarului Harabagiu pentru că se află într-un flagrant caz de incompatibilitate morală şi la limita legii. În acest moment, dumnealui foloseşte funcţia publică pentru îmbogăţirea sa şi a familiei sale”

Răzvan Timofciuc, consilier local PNL

O retrocedare blocată cu anii pentru fostul comisar de poliţie Alexandru Tărnăuceanu s-a rezolvat deodată, „pe repede înainte” n Primit în iunie 2017, terenul de 3 hectare de pe malul lacului Aroneanu a fost vândut la preţ subevaluat, Tărnăuceanu pretextând: „N-aveam nevoie de bani” n Schema seamănă cu cele din retrocedări dubioase cercetate în trecut de DNA

13 ani s-a chinuit fostul comisar şef de poliţie Alexandru Radu Tărnăuceanu să intre în posesia a trei hectare de teren, moştenire de la părinţi. Iar când i-a primit, în sfârşit, i-a vândut în doar câteva săptămâni. La un preţ incredibil de mic. Explicaţia pensionarului MAI, absolut uluitoare: „N-aveam nevoie de bani”.

 

Ca și cum ai câștiga la Loto

Punerea în posesie, emiterea titlului de proprietate, dar şi vânzarea a 30.000 de metri pătraţi pe malul lacului Aroneanu s-au petrecut toate în doar câteva luni. Succesiunea evenimentelor sugerează că, după 13 ani de ghinion, norocul i-a surâs comisarului Tărnăuceanu: a fost ales, din vraful de dosare, tocmai el. Asta, da, coincidenţă! La fel de spectaculos, în aceeaşi zonă şi cam în aceeaşi perioadă, au fost împroprietărite şi neamurile viceprimarului Gabriel Harabagiu. 1,5 hectare de teren au ajuns la soacra acestuia.

În schimb, pentru muritorii de rând, Primăria nu are teren de dat. „Această punere în posesie contrastează cu sutele de refuzuri ale Primăriei la notificările cetăţenilor care fac cereri de acordare în compensare a altor bunuri cu motivarea că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”, a declarat Răzvan Timofciuc, consilier local PNL.

 

Cum l-a luat, l-a şi dat

Concret, Tărnăuceanu a primit cele trei hectare pe malul lacului Aroneanu în iunie 2017 şi le-a înstrăinat în octombrie în schimbul a doar 268.138 lei, echivalentul a 60.000 de euro. Tărnăuceanu i-a dat terenul lui Mircea Apostu (om de afaceri, fost sponsor al echipei de fotbal feminin Navobi), în fapt un interpus al controversatului basarabean Ion Drăniceru. Acesta este, pe scurt, deznodământul cel puţin curios al unui anevoios proces de reconstituire a dreptului de proprietate.

 

Două titluri pe acelaşi teren

Pe larg, povestea stă în felul următor: Dumitru Tărnăuceanu (tatăl comisarului şef de poliţie Alexandru Radu) a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate printr-o hotărâre a Comisiei Judeţene de Fond Funciar din 2003. Un an mai târziu, acestuia i-a fost emis un titlu de proprietate pentru trei hectare în extravilanul comunei Ciurea. Când fiul, comisarul de poliţie, a cerut punerea efectivă în posesie, a aflat că exista suprapunere. Adică, fix pe acel teren era, încă din 2001, un alt proprietar, Ioana Cătuneanu. „Terenul a fost vândut succesiv mai multor persoane, fiind construite şi mai multe case”, a precizat Alexandru Radu Tărnăuceanu.



Cereri peste cereri
La 10 ani de la emiterea titlului, Tărnăuceanu a pornit asaltul pentru a primi o altă suprafaţă, tot de trei hectare, în locul celei din Ciurea pe care era suprapunere. Astfel, în 19 februarie 2014, comisarul de poliţie a cerut Primăriei „punerea în posesie pe un alt amplasament aflat la dispoziţia comisiei de fond funciar Iaşi”. În iulie 2014, avocaţii lui Tărnăuceanu au făcut o altă adresă către Primăria Iaşi, cu acelaşi subiect: cele trei hectare. În august 2014, Comisia locală, prin primarul Iaşului, a cerut comisiei judeţene anularea titlului din 2004, admiţând suprapunerea.

 

Comisarul, fiert la foc mic

Dosarul lui Tărnăuceanu a căzut în uitare. Mai bine de un an, nu s-a mai întâmplat nimic relevant. Doar că moştenitorul a bombardat autorităţile cu solicitări de teren. Abia pe 5 octombrie 2015, Comisia judeţeană a luat în discuţie cererea comisiei locale de fond funciar şi a anulat respectivul titlu. Totodată, Comisia judeţeană a dispus „emiterea unui alt titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe un alt amplasament pe raza municipiului Iaşi”.

Şi iarăşi impas. Abia în vara lui 2017 Tărnăuceanu a fost pus în posesie. Surpriză uriaşă: trei hectare pe malul lacului Aroneanu, la maximum un kilometru jumătate de amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe.

 

O vânzare inexplicabilă

Dar cea mai mare surpriză a fost alta. După 13 ani, sute de adrese, sute de drumuri la Primărie, Prefectură, Ciurea, Cadastru, cu două-trei rânduri de avocaţi, Tărnăuceanu ia terenul (estimat acum la minimum 750.000 de euro) şi-l dă imediat cu doar 60.000 euro lui Mircea Apostu. În plus, experţii imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro. Şi asta după 13 ani de luptă cu instituţiile statului. Apostu, interfaţa basarabeanului Drăniceru, a anunţat că vrea să ridice pe acel teren câteva zeci de blocuri.

Pe terenul de pe malul lacului Aroneanu va fi construit un complex imobiliar


Chirica a refuzat o cerere, motivând că n-are 450 mp
Pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă. În această cheie sunt trataţi cetăţenii dacă privim, comparativ, cazurile Tărnăuceanu şi al soacrei viceprimarului Harabagiu vs Mariana Busuioc, o ieşeancă ce se chinuie de ani buni să obţină o bucată de teren de doar 450 mp.

Astfel, pe 11 iulie 2017, adică în perioada în care Tărnăuceanu şi neamurile lui Harabagiu luau terenurile din Aroneanu, Primăria Iaşi a refuzat-o pe Mariana Busuioc. „Se respinge cererea de restituire în natură a imobilului situat în Iaşi, str. Corabiei nr. 1, formulată de d-na Busuioc Mariana (...) motivat de faptul că terenul este afectat de detalii de sistematizare, respectiv loc de joacă pentru copiii, parcare amenajată şi căi de acces”, se arată în răspunsul semnat de primarul Mihai Chirica.

În aceeaşi dispoziţie, Chirica a mai precizat: „Se respinge cererea de acordare în compensare a altor bunuri, motivat de faptul că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”. Cu alte cuvinte, Chirica a trimis-o la plimbare pe Mariana Busuioc. „Avem toate actele, în original. Am avut şi 6 procese cu Primăria. Acum, motivaţia a fost că n-au pământ. Adică, în tot Iaşul nu s-a găsit o bucată de teren de 450 mp”, a afirmat Ioana Lăzăroaia, fiica Marianei Busuioc.

Din poziţia sa de viceprimar, Gabriel Harabagiu s-a ocupat personal şi, astfel, soacra sa a <<pus mâna>> pe un teren de 1,5 hectare în Moara de Vânt, lângă amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă. Acest lucru s-a întâmplat după o serie de <<malversaţiuni imobiliare>> ale familiei Harabagiu, orchestrate de către viceprimarul Iaşului (...) Îi solicit demisia viceprimarului Harabagiu pentru că se află într-un flagrant caz de incompatibilitate morală şi la limita legii. În acest moment, dumnealui foloseşte funcţia publică pentru îmbogăţirea sa şi a familiei sale”

Răzvan Timofciuc, consilier local PNL

Primăria este nemulţumită de taxa pentru terenul de sub fosta clădire Romtelecom din Fundaţie. Redevenţa pentru suprafaţa din centrul Iaşului a fost stabilită acum 25 de ani la 100 de lei/mp anual.

O afacere cu un teren al administraţiei locale s-a dovedit în timp a fi păguboasă pentru bugetul Primăriei. Pentru 900 de metri pătraţi situaţi pe strada Alexandru Lăpuşneanu nr. 14, în vistieria municipalităţii ajunge anual o sumă modică. Nemulţumiţi de această situaţie, reprezentanţii Primăriei Iaşi au dat luna trecută în judecată SC Telekom România Communication SA (fosta Romtelecom) pentru majorarea redevenţei.

 

Sumă „devalorizată şi inechitabilă”

Contractul de concesiune pentru terenul din zona centrală a Iaşului s-a încheiat între cele două părţi în 9 martie 1992 „pe durata existenţei construcţiei”. Astfel, pentru terenul pe care se află fosta clădire Romtelecom, actualul Corp R al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, societatea trebuia să achite o redevenţă de 100 lei/mp/an, „suma fiind supusă indexării”, conform contractului.

Acum, considerând că suma datorată anual este „devalorizată şi inechitabilă”, reprezentanţii municipalităţii au cerut Telekom renegocierea clauzelor contractuale, solicitare refuzată de societate, după cum se arată în acţiunea depusă în instanţă.

 

Au dat exemple din piaţă

Renegocierea redevenţei a fost solicitată în vederea alinierii valorii la contractele de concesiune încheiate pentru locaţii apropiate de cea deţinută de Telekom România Communications SA, situate în Municipiul Iaşi între strada Alexandru Lăpuşneanu nr. 14 şi Bd. Independenţei”, se arată în plângerea adresată Judecătoriei Iaşi.

În acţiune, juriştii Primăriei au arătat că pentru terenuri concesionate aflate în apropierea locului pe care se află fosta clădire Romtelecom, redevenţele încasate sunt mai mari. Astfel, pentru 400 de metri pătraţi pe strada Otilia Cazimir se încasează 15.750 de euro pe an, iar pentru 256 mp situaţi la intersecţia străzilor Barnovschi cu Otilia Cazimir, 9.250 euro pe an.

 

Redevenţă indexată

Reprezentanţii Primăriei susţin că, între 2010 şi 2017, redevenţa de 90.000 de lei pe an a fost indexată cu 2.423 de lei faţă de valoarea iniţială a contractului. „Astfel, este evident că indexarea calculată conform contractului de concesiune din 9 martie 1992 nu reflectă realitatea economică, disproporţia este vizibilă, chiar şi fără un raport de evaluare. Această situaţie este de natură a crea prejudicii majore faţă de bugetul local, veniturile din concesiuni fiind venituri publice, aspect important faţă de care se impune reglementarea situaţiei existente”, se mai precizează în acţiune. Reprezentanţii Telekom nu şi-au exprimat punctul de vedere până la închiderea ediţiei.

 

Clădirea ar putea ajunge la „Cuza”

Telekom a scos la vânzare, în vara acestui an, mai multe proprietăţi, printre care şi clădirea din zona Fundaţie, închiriată din 2008 de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Pentru fostul sediu Romtelecom, cu o suprafaţă utilă de aproape 3.600 mp, societatea cerea 2,1 milioane de euro.

 

 

Liderul Organizației Municipale a PNL Iași, deputatul Marius Bodea, confirmă dezvăluirile în exclusivitate din REPORTER DE IAȘI privind asocierea dintre Primăria Iași și Ghiocel Asimionesei, bazată pe un fals pe care noi l-am numit „mare cât roata carului”. Deputatul liberal a emis un comunicat de presă în care disecă încă o dată gravele contradicții juridice din acest contract în urma căruia familia Asimionesei s-a ales cu un teren de aproape 1 milion de euro din patrimoniul orașului. 

Iată integral dezvăluirile făcute de Marius Bodea:

„Iţele afacerilor imobiliare ilegale din Iaşi, care au stâlcit faţa oraşului nostru, care au dat peste cap traficul oraşului, care au distrus spaţiile verzi, care au făcut aerul să fie irespirabil şi care, în unele cazuri, au prejudiciat patrimoniul oraşului nostru, încep să iasă încet-încet la lumină.

Am decis, alături de colegii mei liberali, să punem capăt acestor abuzuri, să oprim în al 12-lea ceas distrugerea ireversibilă a viitorului Municipiului Iaşi, luptând, totodată, şi cu un puternic aparat de propagandă, angajat de primarul Iaşului, pentru a distorsiona esenţa demersului nostru legitim şi care încearcă din răsputeri să ne acuze că ne opunem investiţiilor. Ne opunem hoţiei din Primăria Iaşi, mafiei imobiliare care gravitează în jurul Primarului, controlată, pare-se, de patronii unui ziar local de santaj, condamnaţi deja de justiţie pentru acest tip de infracţiune.

În mai multe rânduri noi, liberalii, am vorbit despre contractul de asociere în participaţiune dintre Primăria Iaşi şi S.C. Delta Press Investement S.R.L. pentru terenul de 1351 mp în Sărărie 202, proprietatea Municipalităţii, care este extrem de păgubos pentru oraş. Această din urmă firmă a cesionat dreptul de utilizare al terenului către S.C. Global Impex Distribution S.R.L., o firmă ce are aceeaşi familie de acţionari şi administratori. Din păcate, primarul Chirica, care este captiv influenţei acestei familii, refuză să rezilieze acest contract, deşi are toate argumentele legale.

Astăzi vă vom prezenta că, de fapt, contractul de cesiune dintre S.C. Delta Press Investment S.R.L. si S.C. Global Impex Distribution S.R.L. se bazează pe un fals grosolan.

Acest contract de cesiune se presupune că a fost realizat în data de 27.04.2010, aşa cum este datat documentul de cesiune,  adică în anul în care firma controlată de familia  Asimionesei, SC Delta Press Investment SRL, a cerut intrarea în insolvență.

Aşadar, din 2010, coform clauzelor contractului de asociere, coroborat cu cele ale contractului de cesiune, S.C. Delta Press Investement S.R.L. nu mai avea niciun drept de dispoziţie asupra terenului din Sărărie 202. Prevederile acestui contract de cesiune, în a cărui posesie am intrat, sunt foarte clare: „cedarea în nod irevocabil şi necondiţionat a drepturilor şi obligaţiilor asumate prin contractul încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iaşi”.

Doar că, surpriză, în 2014,  tot S.C. Delta Press Investement S.R.L. a solicitat de la Primărie eliberarea unui certificat de urbanism, care a si  fost eliberat în data de 10.10.2014. Ori acest lucru arată fără putinţă de tăgadă că în anul 2014 S.C. Delta Press Investment S.R.L. avea încă dispoziţia terenului din Sărărie 202  si nu S.C. Global Impex Distribution S.R.L.

Aşadar, este fără echivoc că, în realitate, nu a fost realizat niciun contract de cesiune în anul 2010 pentru că, dacă ar fi fost aşa, solicitarea unui certificat de urbanism, în anul 2014, spre exemplu, trebuia să o  facă  S.C. Global Impex S.R.L., care devenea utilizatorul acelui teren, conform contractului de cesiune datat in 27.04.2010.

În 2014, S.C. Delta Press Investment S.R.L. a intrat  în faliment. Acesta este şi motivul real pentru care la o dată ulterioară acestui moment, au realizat un contract fals de cesiune, antedatat cu anul 2010, pentru ca instituţia falimentului ducea la anularea dreptului de dispoziţie asupra acelui teren pentru firma intrată în această procedură.

Primarul Chirica, având toate aceste documente la dispozitie, cunoştea faptul că, în 2016, când a primit solicitarea pentru emiterea PUZ-ului pentru construcţia de pe terenul din Sărărie 202, toată documentaţia solicitantului era, de fapt, un fals grosolan, contractul de cesiune fiind, fără îndoială, un document antedatat, încheiat între două firme cu acelaşi acţionariat şi administratori, membri ai familiei Asimionesei.

Contractul de cesiune fiind, fără îndoială, un document profund viciat, S.C. Global Impex S.R.L. nu are in realitate niciun drept de utilizare a terenului în suprafaţă de 1351 mp din Sărărie 202, pentru că dreptul de cesiune asupra acetui teren este un fals.

În condiţiile în care S.C. Delta Press Investment  S.R.L. a intrat în faliment în 2014, devine evident ca beneficiarul terenului în baza contractului iniţial de asociere,  nu mai poate duce la îndeplinire obiectivele asumate prin contractul de asociere în participaţiune, şi în condiţiile în care contractul de cesiune pentru terenul de 1351 mp din Sărărie 202 dintre S.C. Delta Press Investment S.R.L. este un fals grosolan, primarul Chirica trebuie să ceară, imediat, rezilierea contractului! Altfel, se face complice la un fals şi va trebui să răspundă penal.

Mai mult, pentru a arăta circuitul infracţional, aduc  la cunoştinţă că lichidatorul numit al S.C. Delta Press Investment S.R.L. a fost doamna Apetrei Măriuca (fosta Măntăluţă), adică chiar  fostul director economic al tuturor firmelor controlate de catre familia Asimionesei, inclusiv al SC Delta Press Investment SRL!

Lichidatorul, în procesul de insolvenţă al firmei, trebuia să ceară valorificarea contractului de asociere a S.C. DeltaPress Investment S.R.L. Ori, acest lucru nu s-a întâmplat pentru că totul pare sa fi fost parte a unei reţele de falsuri şi minciuni.

În acest moment, consider ca S.C. Global Impex S.R.L. deţine terenul municipalităţii în baza unor acte false. Acest teren trebuie să revină în proprietatea Municipiului Iaşi.

Aşteptăm cu interes acţiunea conducerii Primăriei Iaşi aflată în faţa acestei evidenţe, solicitându-i recuperarea, de îndată, a acelui teren proprietate al ieşenilor, sesizarea organelor de cercetare penală, introducerea unei acţiuni in justiţie pentru anularea contractului de asociere în participatiune şi a contactului de cesiune.

Considerăm că cei care au emis recent autorizaţia de construire pe acest teren, în favoarea  SC Global Impex SRL, trebuie să procedeze la rândul lor la sesizarea organelor de cercetare penală, în caz contrar intrând în sfera complicităţii acestui caz uluitor de jaf al patrimoniului public.

Reiterăm că ne vom abține să mai votăm PUZ-uri, indiferent de beneficiar pentru a nu crea discriminări, până când nu se va aproba noul Plan Urbanistic General al Iaşului, document legal care prin însăși efectul său oprește abuzurile și falsurile ce pot fi generate de aprobarea unor PUZ –uri cu dedicaţie.

Astazi, iată, avem dovada unui nou fals din zona urbanismului ieşean, prin care consilierii municipali au fost din nou induşi în eroare, votând documente construite pe falsuri, instrumentate de oameni certați cu legea, și aprobate in complicitate cu conducerea Primăriei Iaşi.

Suntem liberali si susţinem investiţiile, susţinem antreprenoriatul, dar primordial sustinem drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, care astazi sunt efectiv striviţi de bocancul administrativ al mafiei din Primăria Municipiului Iaşi.”

Liderul Organizației Municipale a PNL Iași, deputatul Marius Bodea, confirmă dezvăluirile în exclusivitate din REPORTER DE IAȘI privind asocierea dintre Primăria Iași și Ghiocel Asimionesei, bazată pe un fals pe care noi l-am numit „mare cât roata carului”. Deputatul liberal a emis un comunicat de presă în care disecă încă o dată gravele contradicții juridice din acest contract în urma căruia familia Asimionesei s-a ales cu un teren de aproape 1 milion de euro din patrimoniul orașului. 

Iată integral dezvăluirile făcute de Marius Bodea:

„Iţele afacerilor imobiliare ilegale din Iaşi, care au stâlcit faţa oraşului nostru, care au dat peste cap traficul oraşului, care au distrus spaţiile verzi, care au făcut aerul să fie irespirabil şi care, în unele cazuri, au prejudiciat patrimoniul oraşului nostru, încep să iasă încet-încet la lumină.

Am decis, alături de colegii mei liberali, să punem capăt acestor abuzuri, să oprim în al 12-lea ceas distrugerea ireversibilă a viitorului Municipiului Iaşi, luptând, totodată, şi cu un puternic aparat de propagandă, angajat de primarul Iaşului, pentru a distorsiona esenţa demersului nostru legitim şi care încearcă din răsputeri să ne acuze că ne opunem investiţiilor. Ne opunem hoţiei din Primăria Iaşi, mafiei imobiliare care gravitează în jurul Primarului, controlată, pare-se, de patronii unui ziar local de santaj, condamnaţi deja de justiţie pentru acest tip de infracţiune.

În mai multe rânduri noi, liberalii, am vorbit despre contractul de asociere în participaţiune dintre Primăria Iaşi şi S.C. Delta Press Investement S.R.L. pentru terenul de 1351 mp în Sărărie 202, proprietatea Municipalităţii, care este extrem de păgubos pentru oraş. Această din urmă firmă a cesionat dreptul de utilizare al terenului către S.C. Global Impex Distribution S.R.L., o firmă ce are aceeaşi familie de acţionari şi administratori. Din păcate, primarul Chirica, care este captiv influenţei acestei familii, refuză să rezilieze acest contract, deşi are toate argumentele legale.

Astăzi vă vom prezenta că, de fapt, contractul de cesiune dintre S.C. Delta Press Investment S.R.L. si S.C. Global Impex Distribution S.R.L. se bazează pe un fals grosolan.

Acest contract de cesiune se presupune că a fost realizat în data de 27.04.2010, aşa cum este datat documentul de cesiune,  adică în anul în care firma controlată de familia  Asimionesei, SC Delta Press Investment SRL, a cerut intrarea în insolvență.

Aşadar, din 2010, coform clauzelor contractului de asociere, coroborat cu cele ale contractului de cesiune, S.C. Delta Press Investement S.R.L. nu mai avea niciun drept de dispoziţie asupra terenului din Sărărie 202. Prevederile acestui contract de cesiune, în a cărui posesie am intrat, sunt foarte clare: „cedarea în nod irevocabil şi necondiţionat a drepturilor şi obligaţiilor asumate prin contractul încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iaşi”.

Doar că, surpriză, în 2014,  tot S.C. Delta Press Investement S.R.L. a solicitat de la Primărie eliberarea unui certificat de urbanism, care a si  fost eliberat în data de 10.10.2014. Ori acest lucru arată fără putinţă de tăgadă că în anul 2014 S.C. Delta Press Investment S.R.L. avea încă dispoziţia terenului din Sărărie 202  si nu S.C. Global Impex Distribution S.R.L.

Aşadar, este fără echivoc că, în realitate, nu a fost realizat niciun contract de cesiune în anul 2010 pentru că, dacă ar fi fost aşa, solicitarea unui certificat de urbanism, în anul 2014, spre exemplu, trebuia să o  facă  S.C. Global Impex S.R.L., care devenea utilizatorul acelui teren, conform contractului de cesiune datat in 27.04.2010.

În 2014, S.C. Delta Press Investment S.R.L. a intrat  în faliment. Acesta este şi motivul real pentru care la o dată ulterioară acestui moment, au realizat un contract fals de cesiune, antedatat cu anul 2010, pentru ca instituţia falimentului ducea la anularea dreptului de dispoziţie asupra acelui teren pentru firma intrată în această procedură.

Primarul Chirica, având toate aceste documente la dispozitie, cunoştea faptul că, în 2016, când a primit solicitarea pentru emiterea PUZ-ului pentru construcţia de pe terenul din Sărărie 202, toată documentaţia solicitantului era, de fapt, un fals grosolan, contractul de cesiune fiind, fără îndoială, un document antedatat, încheiat între două firme cu acelaşi acţionariat şi administratori, membri ai familiei Asimionesei.

Contractul de cesiune fiind, fără îndoială, un document profund viciat, S.C. Global Impex S.R.L. nu are in realitate niciun drept de utilizare a terenului în suprafaţă de 1351 mp din Sărărie 202, pentru că dreptul de cesiune asupra acetui teren este un fals.

În condiţiile în care S.C. Delta Press Investment  S.R.L. a intrat în faliment în 2014, devine evident ca beneficiarul terenului în baza contractului iniţial de asociere,  nu mai poate duce la îndeplinire obiectivele asumate prin contractul de asociere în participaţiune, şi în condiţiile în care contractul de cesiune pentru terenul de 1351 mp din Sărărie 202 dintre S.C. Delta Press Investment S.R.L. este un fals grosolan, primarul Chirica trebuie să ceară, imediat, rezilierea contractului! Altfel, se face complice la un fals şi va trebui să răspundă penal.

Mai mult, pentru a arăta circuitul infracţional, aduc  la cunoştinţă că lichidatorul numit al S.C. Delta Press Investment S.R.L. a fost doamna Apetrei Măriuca (fosta Măntăluţă), adică chiar  fostul director economic al tuturor firmelor controlate de catre familia Asimionesei, inclusiv al SC Delta Press Investment SRL!

Lichidatorul, în procesul de insolvenţă al firmei, trebuia să ceară valorificarea contractului de asociere a S.C. DeltaPress Investment S.R.L. Ori, acest lucru nu s-a întâmplat pentru că totul pare sa fi fost parte a unei reţele de falsuri şi minciuni.

În acest moment, consider ca S.C. Global Impex S.R.L. deţine terenul municipalităţii în baza unor acte false. Acest teren trebuie să revină în proprietatea Municipiului Iaşi.

Aşteptăm cu interes acţiunea conducerii Primăriei Iaşi aflată în faţa acestei evidenţe, solicitându-i recuperarea, de îndată, a acelui teren proprietate al ieşenilor, sesizarea organelor de cercetare penală, introducerea unei acţiuni in justiţie pentru anularea contractului de asociere în participatiune şi a contactului de cesiune.

Considerăm că cei care au emis recent autorizaţia de construire pe acest teren, în favoarea  SC Global Impex SRL, trebuie să procedeze la rândul lor la sesizarea organelor de cercetare penală, în caz contrar intrând în sfera complicităţii acestui caz uluitor de jaf al patrimoniului public.

Reiterăm că ne vom abține să mai votăm PUZ-uri, indiferent de beneficiar pentru a nu crea discriminări, până când nu se va aproba noul Plan Urbanistic General al Iaşului, document legal care prin însăși efectul său oprește abuzurile și falsurile ce pot fi generate de aprobarea unor PUZ –uri cu dedicaţie.

Astazi, iată, avem dovada unui nou fals din zona urbanismului ieşean, prin care consilierii municipali au fost din nou induşi în eroare, votând documente construite pe falsuri, instrumentate de oameni certați cu legea, și aprobate in complicitate cu conducerea Primăriei Iaşi.

Suntem liberali si susţinem investiţiile, susţinem antreprenoriatul, dar primordial sustinem drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, care astazi sunt efectiv striviţi de bocancul administrativ al mafiei din Primăria Municipiului Iaşi.”

Pagina 1 din 8

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Go to top