Sambata, 24 02 2018

Corneliu Stângă spune că bursele sale au avut mare succes: „Studenții învață și pentru acești bani”. Tinerii din Vetrișoaia fac cursuri la Iași, București și Sibiu. Comuna e învecinată cu orășelul Leova din Basarabia, românii de cele două maluri fiind aproape cu toții rude și sunt cunoscuți ca oameni foarte mândri.

 

8,33 – cea mai mică medie premiată
Liberalul Corneliu Stîngă, în vârstă de 33 de ani, a câștigat alegerile din comuna Vetrișoaia în vara anului 2016. Unul dintre primele proiecte puse în practică a fost cel al acordării de burse pentru tinerii care sunt la facultate. „Pentru anul universitar 2016 – 2017, valoarea unei burse a fost de 1.000 de lei pe semestru. Inițial, am pus ca medie minimă nota 7. Însă, tinerii studenți din Vetrișoaia au venit cu medii mari, mult peste acest prag. Am avut și o medie de 9,80”, a spus Stîngă.

Așadar, cele 10 burse s-au acordat în ordinea descrescătoare a mediilor, cea mai mică fiind de 8,33. Inițiativa primarului a fost foarte bine primită de comunitatea de pe malul Prutului. Astfel, în anul universitar 2017–2018, valoarea fiecărei burse a crescut la 2.000 de lei/semestru.

Între 15 februarie și 15 martie, toți studenții din Vetrișoaia trebuie să aducă adeverințe din care să reiasă notele de pe primul semestru pentru a intra în competiția burselor. Clasamentul se face în fiecare semestru, astfel încât banii oferiți de Primărie sunt o motivație în plus pentru a învăța.

 

Primar: să se întoarcă de bunăvoie

Tinerii din Vetrișoaia urmează studii superioare la București, Sibiu și Iași. Banii sunt alocați strict pe criterii de performanță. Nu există criterii sociale, de venit al părinților. Și nici obligativitatea de a reveni în comună după finalizarea studiilor, așa numita legare de glie.

Primarul consideră că nu pot fi ținuți cu forța, însă crede că mulți se vor întoarce din proprie voință. „Cei care sunt studenți la Administrație Publică au venit și au făcut practica la noi în Primărie”, a declarat Corneliu Stîngă.

 

Pentru bursele aferente celui de-al doilea semestru, dosarele se depun între 15 iulie și 15 august.

 

Concurs de matematică în valea Prutului

Primarul este în pregătirea unui alt eveniment dedicat Educației, fiind vorba despre școlarii claselor V–VIII. „Vrem să reluăm organizarea unui concurs de matematică. Se numește <<Matematica, prietena noastră>>. Vor participa 84 de copii din cinci comune de pe Valea Prutului. A fost întrerupt o vreme, dar anul acesta vom organiza a XVIII-a ediție. Eu însumi am participat la acest concurs pe când eram copil”, a explicat primarul. Competiția de matematică va fi realizată în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, însă tot ce ține de organizare și premiere va fi asigurat de Primăria Vetrișoaia. Asta înseamnă o contribuție financiară de câteva mii de lei. „Să dea Dumnezeu ca tot mai multe Primării să facă astfel de evenimente, să susțină educația”, a concluzionat primarul Corneliu Stîngă.

Economist, ocupație - fermier

În 2016, pe când avea 31 de ani, Corneliu Stîngă (PNL) a câștigat alegerile pentru postul de primar al comunei Vetrișoaia.

Are studii economice, iar de la 20 de ani și până în momentul în care a devenit primar s-a ocupat de afacerile familiei, o fermă în localitate. Potrivit celei mai recente declarații de avere, din 10 mai 2017, Corneliu Stîngă deține 23 de hectare de teren agricol, dobândit între 2006 și 2015 prin cumpărare și donație.

Podul care să reunească rudele
Vetrișoaia este o comună situată pe malul Prutului și are o populație de peste 3.500 de locuitori. Alături de investițiile în drumuri, servicii, educație și sănătate, există un mai vechi proiect al construcției unui pod peste Prut care să lege comuna din Vaslui de orașul Leova din Republica Moldova.

Acesta ar urma să fie realizat la Bumbăta, pe amplasamentul unui fost pod care a fost distrus în cel de-Al Doilea Război Mondial. Primele discuții pentru această lucrare s-au purtat încă din 2004, însă lipsa fondurilor a făcut ca proiectul să fie mereu amânat.

Ca un element inedit, în argumentația celor din orașul basarabean se arăta, în 2004, că peste 15% din populația zonei frontaliere Leova – Vaslui se afla în relații de rudenie de gradul I și II.

Corneliu Stângă spune că bursele sale au avut mare succes: „Studenții învață și pentru acești bani”. Tinerii din Vetrișoaia fac cursuri la Iași, București și Sibiu. Comuna e învecinată cu orășelul Leova din Basarabia, românii de cele două maluri fiind aproape cu toții rude și sunt cunoscuți ca oameni foarte mândri.

 

8,33 – cea mai mică medie premiată
Liberalul Corneliu Stîngă, în vârstă de 33 de ani, a câștigat alegerile din comuna Vetrișoaia în vara anului 2016. Unul dintre primele proiecte puse în practică a fost cel al acordării de burse pentru tinerii care sunt la facultate. „Pentru anul universitar 2016 – 2017, valoarea unei burse a fost de 1.000 de lei pe semestru. Inițial, am pus ca medie minimă nota 7. Însă, tinerii studenți din Vetrișoaia au venit cu medii mari, mult peste acest prag. Am avut și o medie de 9,80”, a spus Stîngă.

Așadar, cele 10 burse s-au acordat în ordinea descrescătoare a mediilor, cea mai mică fiind de 8,33. Inițiativa primarului a fost foarte bine primită de comunitatea de pe malul Prutului. Astfel, în anul universitar 2017–2018, valoarea fiecărei burse a crescut la 2.000 de lei/semestru.

Între 15 februarie și 15 martie, toți studenții din Vetrișoaia trebuie să aducă adeverințe din care să reiasă notele de pe primul semestru pentru a intra în competiția burselor. Clasamentul se face în fiecare semestru, astfel încât banii oferiți de Primărie sunt o motivație în plus pentru a învăța.

 

Primar: să se întoarcă de bunăvoie

Tinerii din Vetrișoaia urmează studii superioare la București, Sibiu și Iași. Banii sunt alocați strict pe criterii de performanță. Nu există criterii sociale, de venit al părinților. Și nici obligativitatea de a reveni în comună după finalizarea studiilor, așa numita legare de glie.

Primarul consideră că nu pot fi ținuți cu forța, însă crede că mulți se vor întoarce din proprie voință. „Cei care sunt studenți la Administrație Publică au venit și au făcut practica la noi în Primărie”, a declarat Corneliu Stîngă.

 

Pentru bursele aferente celui de-al doilea semestru, dosarele se depun între 15 iulie și 15 august.

 

Concurs de matematică în valea Prutului

Primarul este în pregătirea unui alt eveniment dedicat Educației, fiind vorba despre școlarii claselor V–VIII. „Vrem să reluăm organizarea unui concurs de matematică. Se numește <<Matematica, prietena noastră>>. Vor participa 84 de copii din cinci comune de pe Valea Prutului. A fost întrerupt o vreme, dar anul acesta vom organiza a XVIII-a ediție. Eu însumi am participat la acest concurs pe când eram copil”, a explicat primarul. Competiția de matematică va fi realizată în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, însă tot ce ține de organizare și premiere va fi asigurat de Primăria Vetrișoaia. Asta înseamnă o contribuție financiară de câteva mii de lei. „Să dea Dumnezeu ca tot mai multe Primării să facă astfel de evenimente, să susțină educația”, a concluzionat primarul Corneliu Stîngă.

Economist, ocupație - fermier

În 2016, pe când avea 31 de ani, Corneliu Stîngă (PNL) a câștigat alegerile pentru postul de primar al comunei Vetrișoaia.

Are studii economice, iar de la 20 de ani și până în momentul în care a devenit primar s-a ocupat de afacerile familiei, o fermă în localitate. Potrivit celei mai recente declarații de avere, din 10 mai 2017, Corneliu Stîngă deține 23 de hectare de teren agricol, dobândit între 2006 și 2015 prin cumpărare și donație.

Podul care să reunească rudele
Vetrișoaia este o comună situată pe malul Prutului și are o populație de peste 3.500 de locuitori. Alături de investițiile în drumuri, servicii, educație și sănătate, există un mai vechi proiect al construcției unui pod peste Prut care să lege comuna din Vaslui de orașul Leova din Republica Moldova.

Acesta ar urma să fie realizat la Bumbăta, pe amplasamentul unui fost pod care a fost distrus în cel de-Al Doilea Război Mondial. Primele discuții pentru această lucrare s-au purtat încă din 2004, însă lipsa fondurilor a făcut ca proiectul să fie mereu amânat.

Ca un element inedit, în argumentația celor din orașul basarabean se arăta, în 2004, că peste 15% din populația zonei frontaliere Leova – Vaslui se afla în relații de rudenie de gradul I și II.

17 cazuri de gripă au fost înregistrate în ultima săptămână, la nivelul judeţului Vaslui, potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică.

Din datele furnizate de autorităţile sanitare, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 1.111 infecţii ale căilor respiratorii superioare şi 294 de pneumonii.

Dintre cazurile de gripă, unul s-a înregistrat la grupa de vârstă 2 – 4 ani, şase cazuri la grupa de vârstă 15 – 49 de ani, şase la persoane cu vârsta între 50 şi 64 de ani, iar patru cazuri la persoane de peste 65 de ani. Toţi cei 17 pacienţi au necesitat internare‘, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Vaslui, Mihaela Topliceanu.

Aceasta a mai precizat că numărul total al infecţiilor respiratorii a cunoscut o scădere uşoară faţă de săptămâna anterioară. (Agerpres/ FOTO ziarelive.ro)

Iarna l-a luat prin surprindere pe şoferul unui microbuz care se indrepta azi-noapte spre Chişinău şi care a fost la un pas de tragedie pentru că nu a adaptat viteza la condiţiile de drum.

Pe DE 581, pe raza localităţii Creţeşti, în judeţul vaslui, maşina în care se aflau 11 persoane, s-a răsturnat în afara carosabilului şi numai printr-o minune nimeni nu a fost rănit.

Oamenii dormeau în momentul producerii accidentului şi nu ştiu cum s-a întâmplat totul. S-au trezit unul peste altul şi, panicaţi, au spart geamurile. Au ieşit unul câte unul până la sosirea pompierilor, care s-au asigurat că nu există niciun pericol. O singură persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale, a declarat prefectul Eduard Popica.

În timp ce poliţiştii făceau măsurători la faţa locului, pasagerii şi-au continuat drumul cu ajutorul altor şoferi care se îndreptau către Albiţa. Traficul în zonă s-a desfăşurat pe un singur sens, pe toată durata anchetei.

Tot în apropiere de vamă, la scurt timp, un tir a rămas înzăpezit pentru că nu era echipat pentru iarnă, iar traficul s-a desfăşurat de asemenea, pe un sens, până la remedierea situaţiei.

Pe parcursul nopţii au mai avut loc şi câteva tamponări minore, din cauza neadaptării vitezei la vremea nefavorabilă.

Gripa a mai făcut ieri o victimă, ridicând la 17 numărul deceselor înregistrate în această iarnă.

Majoritatea erau copii şi vârstnici, sufereau şi de alte afecţiuni şi nu erau vaccinaţi antigripal.

Virusul a fost confirmat până acum prin analize de laborator în 300 de cazuri, cele mai multe fiind în Bucureşti, Constanţa şi Iaşi.

Ministrul sănătăţii, Sorina Pinea, spune, însă, că în România nu este epidemie de gripă, ci doar o circulaţie mai intensă a virusului, care se poate prelungi până în luna aprilie. Pentru evitarea răspândirii bolii, multe spitale au introdus restricţii de vizitare a pacienţilor şi au impus carantina în unele secţii.

Cele 10 cazuri de gripă confirmate la nivelul judeţului Vaslui au făcut ca prudenţa în rândul poulaţiei să crească în privinţa afecţiunilor respiratorii, astfel că medicii de familie au constatat că la cabinet se prezintă zilnic, în ultima perioadă, zeci de pacienţi care se tem să nu fie bolnavi de gripă.

De la începutul anului şi până în prezent Direcţia de Sănătate Publică a raportat peste 2.000 de cazuri de îmbolnăviri cu viroză şi pleumonii.

Medicii reamintesc recomandările de bază în astfel de cazuri, precum: evitarea glomeraţiilor, consumul de fructe şi legume şi în primul rând vaccinarea antigripală. În cabinetele medicilor de familie mai sunt în prezent peste 2.000 de doze de vaccin atigripal care pot fi administrate gratuit vasluienilor. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Un copil în vârstă de 13 ani a fost împuşcat în picior, sâmbătă, pe un fond de vânătoare din zona oraşului Murgeni. Din primele informaţii obţinute, băiatul l-a însoţit pe tatăl său la o partidă de vânătoare de mistreţi, la care acesta din urmă era gonaci, iar un proiectil i-a ricoşat în piciorul stâng.

Copilul a fost transportat de urgenţă la Spitalul Municipal ‘Elena Beldiman’ din Bârlad, unde a fost diagnosticat cu plagă împuşcată cu fractură deschisă de femur. Ulterior, un echipaj de Terapie Intensivă Mobilă a transportat băiatul la Spitalul de Copii ‘Sf. Maria’ din Iaşi, având în vedere că unitatea bârlădeană nu are un medic ortoped pediatru. Potrivit medicilor, viaţa copilului nu este în pericol

‘Incidentul a avut loc pe fondul de vânătoare numărul 37 din Cârja, zona Murgeni, într-un loc cunoscut de vânători ca ‘Podul colonelului’. Este vorba despre o partidă de vânătoare de mistreţi, care, din primele informaţii era autorizată.O echipă operativă s-a deplasat în zonă şi efectuează cercetări pentru a stabili în ce împrejurări a avut loc incidentul. La faţa locului s-a deplasat şi o echipă din partea Inspectoratului Teritorial de muncă Vaslui’, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui, Bogdan Ghiorghiţă.

În cauză, sunt efectuate cercetări pentru vătămare corporală din culpă.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

 

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

 

Criterii pentru permisie

Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

 

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

 

Criterii pentru permisie

Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

Un cetățean român a încercat să introducă în țară prin Vama Albita cinci ceasuri de mână, inscripționate cu numele unor firme de lux, în valoare de 214.225 lei.

Cetăţeanul român Emilian M., în vârstă de 32 de ani, a ajuns in Vama Albita intr-un microbuz care efectuează curse regulate Chișinău si București.

„În baza profilului de risc, s-a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra autovehiculului şi persoanelor, ocazie cu care, echipa comună de control a descoperit, ascunse şi nedeclarate, în buzunarele îmbrăcămintei lui Emilian M., cinci ceasuri de mână, inscripționate cu numele unor firme de lux”, a declarat Irina Mirica, purtator de cuvant al STPF Vaslui.

Emilian M.  a declarat că a fost rugat de un conațional, ale cărui date de identitate nu le cunoaște, să transporte respectivele ceasuri de lux în municipiul București, pentru acest serviciu primind suma de 400 lei moldovenești.

Vamesii au reținut bunurile, în valoare totală de 214.225 lei, iar ceasurile au fost predate polițiștilor de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Huși pentru continuarea și definitivarea cercetărilor.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă.

Un tânăr de 20 de ani, din judeţul Vaslui, a fost condamnat la 10 de ani de închisoare pentru omor calificat, după ce a ucis-o pe logodnica lui de doar 14 ani pentru că nu a vrut să facă sex. Ionuţ Ursu a scăpat cu o pedeapsă blândă, pentru că în faţa judecătorilor şi-a recunoscut în totalitate faptele, însă sentinţa Tribunalului Vaslui nu este definitivă.

Crima s-a petrecut în luna mai, anul curent, iar acheta procurorilor ascos la lumină detalii cutremurătoare, potrivit adevărul.ro. Minora fusese condusă la casa criminalului chiar de mama sa, care era de acord ca fiica sa să se mărite, deşi era doar o copilă.

În timp ce mama fetei şi mama băiatului sărbătoreau logodna, copila de 14 ani era ucisă la câteva sute de metri de casă pentru că nu vroia să-şi înceapă viaţa sexuală cu cel ce o ceruse în căsătorie. Copila l-a refuzat, spunându-i că este prea mică, iar gestul ei avea să atragă furia tânărului, care a sugrumat-o cu şiretul de la un pantof.

Ulterior, tânărul a revenit la locuinţă, iar la întrebările celor două mame în legătură cu lipsa minorei le-a spus că a condus-o pe drumul spre casă, minţind că fata a vrut să plece.

Peste noapte, mama victimei a rămas la familia criminalului, continuând petrecerea. Abia a doua zi după amiază a ajuns acasă şi a constatat că fiica ei nu se întorsese şi a sunat la 112 să-i anunţe dispariţia.

Poliţiştii au început căutările, iar pe parcursul anchetei au apărut suspicui ăn privinţa viitorului mire. Atunci când a fost descoperit cadavru, luat la întrebări, Ionuţ Ursu a recunoscut crima.

Sursa: cancan.ro

Pagina 1 din 22

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Go to top