Luni, 26 02 2018

cristi tanasa

Câteva primării din județ au semnat contractele cu Guvernul pentru finanțarea proiectelor de infrastructură: școli, grădinițe, apă, canalizare, drumuri. Niciun primar nu crede, realist, că va începe lucările anul acesta, licitațiile și contestațiile fiind foarte anevoioase. Guvernul oricum nu are bani de investiții în 2018. Nu se știe câte proiecte vor primi finanțare efectivă și câte licitații vor rămâne făcute de formă.

Cu frâna de mână trasă. Așa funcționează Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), una dintre cele mai gonflate promisiuni electorale ale PSD. Din cele 30 miliarde de lei (6,5 miliarde de euro), cu care ar urma să se finanțeze 9.500 de obiective de investiții din toată țara, nu s-a cheltuit niciun leu până acum. Termenul limită pentru finanțarea lucrărilor este 2020, însă nu a demarat nicio lucrare. Mai mult, sunt sute de localități care nici măcar n-au semnat contractele de finanțare. În plus, licitațiile pentru proiectare și execuție sunt coșmarul primarilor din județul Iași. De teama contestațiilor, majoritatea edililor cred că nu vor reuși să demareze lucrările în acest an. La Iași, au fost aprobate spre finanțare 228 de proiecte în valoare totală de 829 milioane de lei.

Nici n-au semnat contractele

Comuna Rediu are două proiecte aprobate, unul pentru construirea unei grădinițe cu trei săli de clasă, altul pentru ridicarea unei școli cu patru săli de clasă. În total, pentru ambele proiecte, localitatea ar urma să primească prin PNDL peste 3 milioane de lei. „N-am semnat contractul de finanțare. Noi am trimis toate actele la București, așteptăm să ne cheme. Din punctul nostru de vedere este întârziat pentru că inițial ni s-a zis că toate contractele vor fi semnate cel târziu până în decembrie 2017”, a declarat Vasile Haidău, primarul din Rediu.

Într-o situație similară se află și comuna Vînători. Aici, sunt pregătite șase proiecte (rețele de apă, extinderi și modernizări de creșe, grădinițe și școli) în valoare totală de peste 10,5 milioane de lei. „Am depus la București, în noiembrie și decembrie, studiile de fezabilitate pentru proiectele noastre. Sperăm să semnăm cât mai repede contractele de finanțare”, a spus Constantin Lupu, primarul comunei Vînători.

Nici la Țibănești nu s-au semnat toate contractele. Primăriei i-au fost aprobate cinci proiecte, dar a fost semnat doar unul. „L-am semnat doar pe cel cu canalizarea. La celelalte așteptăm”, a afirmat Aurica Cobuz, primarul din Țibănești. Aceasta este, de fapt, și cea mai mare investiție prin PNDL a comunei, de peste 11 milioane de lei.

 

Proceduri avansate la Ciurea

Sunt și localități care au semnat de câteva săptămâni contractele. La Plugari, primarul Paul Mursa pregătește procedura de licitație. „Avem un proiect de modernizare a drumurilor sătești din Onești, Boroșoaia și Plugari, peste 8,3 kilometri”, a precizat Mursa. De la Guvern ar urma să vină 7,5 milioane de lei. Primarul încă nu s-a decis dacă să scoată la licitație proiectarea și execuția împreună sau separat. „Aș vrea să încep lucrările anul acesta, dar totul depinde de cât de repede finalizăm licitațiile”, a adăugat acesta.
Una dintre cele mai consistente finanțări va fi la Ciurea, primarul Cătălin Lupu declarând că a semnat contractele de finanțare la toate cele cinci proiecte. Alimentare cu apă și patru investiții în școli, totul pe un buget guvernamental de aproape 25 milioane de lei. „Am semnat contractele în decembrie, iar până la sfârșitul acestei luni vreau să organizăm licitațiile pentru proiectare și execuție. Le vom face împreună pentru a câștiga timp. Aș vrea ca din aprilie să ne apucăm de construcții”, a spus Lupu.

Cu contractul semnat este și Viorel Ciobotaru, primarul din Drăgușeni. Are un singur proiect, înființare sistem de alimentare cu apă și canalizare, dar de sumă mare, peste 19,4 milioane de lei de la Guvern. „Pregătim licitațiile pentru proiectare și execuție, eu aș vrea să începem anul ăsta. Așteptăm de mulți ani acest proiect”, a precizat Ciobotaru.

 

Le este frică de contestații
Invariabil, toți primarii cu care au vorbit jurnaliștii REPORTER DE IAȘI au afirmat că le e teamă că procedurile de licitație la proiectare și execuție, împreună sau separat, s-ar putea prelungi foarte mult. Contestațiile care ar putea apărea în urma procedurilor ar împinge deznodământul spre toamnă sau chiar iarnă, când timpul nu ar mai fi favorabil construcțiilor.

40 milioane de euro pentru 7 drumuri

Consiliul Județean Iași a semnat contractele de finanțare pentru toate proiectele care au primit finanțare de la bugetul de stat, prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2. „Șapte drumuri județene au primit finanțare pentru a fi reabilitate și modernizate pe o lungime totală de 93 de kilometri. Valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 40 de milioane de euro, din care cofinanțarea asigurată de Consiliul Județean este de aproape un milion de euro”, a precizat Eliza Chirica, purtătorul de cuvânt al CJ.
În afara celor 7 proiecte pe drumuri județene, CJ mai are alte două investiții programate prin PNDL: consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea pavilionului administrativ de la Spitalul de Boli Infecțioase, dar și reabilitarea instalației de încălzire de la școala specială „Constantin Păunescu”. În cazul acestor două obiective, finanțarea guvernamentală este, cumulat, de aproximativ 1,5 milioane de lei.

Super-promisiune: 9.500 de investiții până în 2020

PNDL ar trebui să fie sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală, mai ales în mediul rural. Teoretic, în urma acestui program, fiecare localitate din țară ar urma să aibă un set minim de servicii publice, în sănătate, educație, apă-canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport/drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.

Guvernanții au anunțat că prin această a doua etapă a PNDL vor fi finanțate 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Bugetul a fost estimat la 30 de miliarde de lei credite de angajament.

Câteva primării din județ au semnat contractele cu Guvernul pentru finanțarea proiectelor de infrastructură: școli, grădinițe, apă, canalizare, drumuri. Niciun primar nu crede, realist, că va începe lucările anul acesta, licitațiile și contestațiile fiind foarte anevoioase. Guvernul oricum nu are bani de investiții în 2018. Nu se știe câte proiecte vor primi finanțare efectivă și câte licitații vor rămâne făcute de formă.

Cu frâna de mână trasă. Așa funcționează Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), una dintre cele mai gonflate promisiuni electorale ale PSD. Din cele 30 miliarde de lei (6,5 miliarde de euro), cu care ar urma să se finanțeze 9.500 de obiective de investiții din toată țara, nu s-a cheltuit niciun leu până acum. Termenul limită pentru finanțarea lucrărilor este 2020, însă nu a demarat nicio lucrare. Mai mult, sunt sute de localități care nici măcar n-au semnat contractele de finanțare. În plus, licitațiile pentru proiectare și execuție sunt coșmarul primarilor din județul Iași. De teama contestațiilor, majoritatea edililor cred că nu vor reuși să demareze lucrările în acest an. La Iași, au fost aprobate spre finanțare 228 de proiecte în valoare totală de 829 milioane de lei.

Nici n-au semnat contractele

Comuna Rediu are două proiecte aprobate, unul pentru construirea unei grădinițe cu trei săli de clasă, altul pentru ridicarea unei școli cu patru săli de clasă. În total, pentru ambele proiecte, localitatea ar urma să primească prin PNDL peste 3 milioane de lei. „N-am semnat contractul de finanțare. Noi am trimis toate actele la București, așteptăm să ne cheme. Din punctul nostru de vedere este întârziat pentru că inițial ni s-a zis că toate contractele vor fi semnate cel târziu până în decembrie 2017”, a declarat Vasile Haidău, primarul din Rediu.

Într-o situație similară se află și comuna Vînători. Aici, sunt pregătite șase proiecte (rețele de apă, extinderi și modernizări de creșe, grădinițe și școli) în valoare totală de peste 10,5 milioane de lei. „Am depus la București, în noiembrie și decembrie, studiile de fezabilitate pentru proiectele noastre. Sperăm să semnăm cât mai repede contractele de finanțare”, a spus Constantin Lupu, primarul comunei Vînători.

Nici la Țibănești nu s-au semnat toate contractele. Primăriei i-au fost aprobate cinci proiecte, dar a fost semnat doar unul. „L-am semnat doar pe cel cu canalizarea. La celelalte așteptăm”, a afirmat Aurica Cobuz, primarul din Țibănești. Aceasta este, de fapt, și cea mai mare investiție prin PNDL a comunei, de peste 11 milioane de lei.

 

Proceduri avansate la Ciurea

Sunt și localități care au semnat de câteva săptămâni contractele. La Plugari, primarul Paul Mursa pregătește procedura de licitație. „Avem un proiect de modernizare a drumurilor sătești din Onești, Boroșoaia și Plugari, peste 8,3 kilometri”, a precizat Mursa. De la Guvern ar urma să vină 7,5 milioane de lei. Primarul încă nu s-a decis dacă să scoată la licitație proiectarea și execuția împreună sau separat. „Aș vrea să încep lucrările anul acesta, dar totul depinde de cât de repede finalizăm licitațiile”, a adăugat acesta.
Una dintre cele mai consistente finanțări va fi la Ciurea, primarul Cătălin Lupu declarând că a semnat contractele de finanțare la toate cele cinci proiecte. Alimentare cu apă și patru investiții în școli, totul pe un buget guvernamental de aproape 25 milioane de lei. „Am semnat contractele în decembrie, iar până la sfârșitul acestei luni vreau să organizăm licitațiile pentru proiectare și execuție. Le vom face împreună pentru a câștiga timp. Aș vrea ca din aprilie să ne apucăm de construcții”, a spus Lupu.

Cu contractul semnat este și Viorel Ciobotaru, primarul din Drăgușeni. Are un singur proiect, înființare sistem de alimentare cu apă și canalizare, dar de sumă mare, peste 19,4 milioane de lei de la Guvern. „Pregătim licitațiile pentru proiectare și execuție, eu aș vrea să începem anul ăsta. Așteptăm de mulți ani acest proiect”, a precizat Ciobotaru.

 

Le este frică de contestații
Invariabil, toți primarii cu care au vorbit jurnaliștii REPORTER DE IAȘI au afirmat că le e teamă că procedurile de licitație la proiectare și execuție, împreună sau separat, s-ar putea prelungi foarte mult. Contestațiile care ar putea apărea în urma procedurilor ar împinge deznodământul spre toamnă sau chiar iarnă, când timpul nu ar mai fi favorabil construcțiilor.

40 milioane de euro pentru 7 drumuri

Consiliul Județean Iași a semnat contractele de finanțare pentru toate proiectele care au primit finanțare de la bugetul de stat, prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2. „Șapte drumuri județene au primit finanțare pentru a fi reabilitate și modernizate pe o lungime totală de 93 de kilometri. Valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 40 de milioane de euro, din care cofinanțarea asigurată de Consiliul Județean este de aproape un milion de euro”, a precizat Eliza Chirica, purtătorul de cuvânt al CJ.
În afara celor 7 proiecte pe drumuri județene, CJ mai are alte două investiții programate prin PNDL: consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea pavilionului administrativ de la Spitalul de Boli Infecțioase, dar și reabilitarea instalației de încălzire de la școala specială „Constantin Păunescu”. În cazul acestor două obiective, finanțarea guvernamentală este, cumulat, de aproximativ 1,5 milioane de lei.

Super-promisiune: 9.500 de investiții până în 2020

PNDL ar trebui să fie sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală, mai ales în mediul rural. Teoretic, în urma acestui program, fiecare localitate din țară ar urma să aibă un set minim de servicii publice, în sănătate, educație, apă-canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport/drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.

Guvernanții au anunțat că prin această a doua etapă a PNDL vor fi finanțate 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Bugetul a fost estimat la 30 de miliarde de lei credite de angajament.

În 2002, la Braşov, ieşeanul Petru Tudorache şi şapte complici au tocat cu bâtele de baseball, într-un depozit, ore în şir, un valutist n L-au udat cu apă să-şi revină, apoi iar l-au bătut n L-au spălat cu furtunul într-o cadă, apoi i-au tras o pungă de plastic pe cap şi l-au aruncat în portbagajul maşinii sale n Cum victima începuse să dea semne de viaţă, Tudorache l-a înjunghiat cu o şurubelniţă în gât n Condamnat pentru omor deosebit de grav, asasinul a fost eliberat în decembrie din Penitenciarul Iaşi, având pedeapsa redusă cu 378 de zile graţie „Legii Recursului Compensatoriu”

 

Unul dintre autorii unui omor în stil mafiot petrecut în Braşov, în 2002, a fost eliberat din Penitenciarul Iaşi, în decembrie 2017, în baza legii care acordă reduceri de pedeapsă deţinuţilor care au fost închişi în condiţii considerate necorespunzătoare. Legea prevede că, la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii improprii, deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate. Petru Tudorache a primit 17 ani de puşcărie, din care a făcut efectiv 13, fiind prins şi condamnat în 2004. Judecătorii i-au scăzut zile de executare pentru munca prestată, dar şi peste un an în baza Legii 169/2017, generic numită a „Recursului Compensatoriu”. Cazul în care a fost implicat Tudorache i-a cutremurat, la acea vreme, pe criminalişti.

 

Prieteni buni

Constantin Daniel Ene avea 28 de ani când a fost ucis. Era valutist în Braşov. Cel care a ordonat uciderea sa, creierul operaţiunii, Valeriu Mariş , i-a fost unul dintre cei mai buni prieteni. În anul 2002, Constantin Daniel Ene, poreclit Bîtă, împreună cu prietenii săi, Iulian Dragomir şi Valeriu Mariş, s-au gîndit să înfiinţeze un lanţ de firme cu care să dea ţepe în toată ţara. Intenţionau să recurgă la înşelăciuni economice cu file cec fără acoperire. Procurorii au aflat că Valeriu Mariş a luat 50.000 de dolari împrumut de la Ene şi Iulian Dragomir şi a deschis firma Stemit SRL împreună cu iubita lui, Daniela Tudorachi. Societatea avea ca principal obiect de activitate comercializarea de faianţă şi gresie şi sediul într-un depozit de pe strada De Mijloc din Braşov.

 

N-a împărțit prada

Deşi a făcut bani serioşi, Mariş nu le-a dat prietenilor săi nimic din profit şi nici nu a înapoiat datoria. Dragomir a renunţat şi a plecat în Spania, dar Ene a devenit incomod. Venea des la depozit şi cerea cotă din profit şi banii investiţi iniţial.

Iritat, Valeriu Mariş a comandat sechestrarea şi lichidarea lui şi s-a bazat pe şapte complici: Dan Marius Savin (26 ani la acea vreme), Petru Tudorache (30 ani), Petre Tudorachi (24 ani), Lazăr Marian (23 ani), Ilie Pîrlea (27 ani), Călin Eusebiu Mirea şi Daniela Tudorachi (29 ani). Au lucrat atât de atent şi şi-au acoperit urmele atât de bine că anchetatorii au identificat cadavrul găsit ars într-o maşină abia după 10 luni, iar autorii au fost prinşi abia pe finalul lui 2003 şi începutul lui 2004.

 

Bătut până a intrat în comă

Când, în sfârşit, i-au prins pe toţi, anchetatorii au avut imaginea unei crime în stil mafiot. Lovitura de graţie a dat-o chiar Petru Tudorache, cel închis la Iaşi, dar, până la a fi ucis, valutistul Ene a trecut prin chinuri groaznice. Cei opt criminali l-au prins în depozit şi l-au legat, apoi l-au bătut cu bâte de baseball. Când leşina, îl stropeau cu apă şi o luau de la capăt.

La un moment dat, Mariş şi-a trimis complicii să-l spele în cadă. Au pus furtunul pe el şi l-au spălat de sânge, apoi l-au adus în locul în care îl torturau. Nu ştiau ce să facă, mai ales că Ene intrase în comă. Atunci au avut ideea să-l arunce undeva pe un câmp, dar să acopere urmele crimei. I-au tras o pungă de plastic pe cap, ca să se sufoce, şi l-au aruncat în portbagajul maşinii, o Dacie.

 

Anchetă anevoioasă

Au plecat către judeţul vecin, Argeş, spre localitatea Dâmbovicioara. Unii din grupul autorilor au spus atunci că au crezut că merg la un medic, la ţară. Doar că mergeau să arunce cadavrul. Când au ajuns la marginea unei râpe, l-au scos pe Ene din portbagaj şi au observat că, totuşi, nu este mort. Petru Tudorache, aveau să stabilească ulterior anchetatorii, a fost cel care i-a înfipt o şurubelniţă în gât.

Au urcat cadavrul la volanul maşinii, l-au stropit cu diluant şi i-au dat foc. Au împins maşina într-o râpă, unde avea să fie găsită peste câteva zile, şi s-au întors la Braşov, unde şi-au văzut liniştiţi de viaţă. Ba chiar au renovat interiorul depozitului unde l-au torturat pe valutist. Iniţial, poliţiştii au crezut că a fost un accident de circulaţie, apoi medicii au constatat că a fost o crimă. Abia după 10 luni a fost identificat cadavrul, ajungându-se la autori mult mai târziu.

Informatorul SRI a raportat crima

 

Numele Serviciului Român de Informaţii a fost implicat în această crimă

 

Unul dintre autori era informator SRI şi a anunţat imediat crima

Călin Eusebiu Mirea a solicitat, după arestarea sa din 2006, revocarea mandatului de arestare preventivă şi punerea în libertate, invocând faptul că se afla în grupul infracţional pentru că era infiltrat ca informator al SRI Covasna. El a spus că a raportat asasinatul imediat după comiterea lui.

Din aprilie 2004, Mirea a fost cercetat în libertate, dar în 24 octombrie 2006 Înalta Curte de Casatie şi Justiție a decis condamnarea lui la zece ani de detenţie, a fost arestat, apoi eliberat. Conducerea SRI Covasna a negat statutul lui Mirea, dar avocatul a depus la dosar chitanţe care dovedeau că acesta fusese plătit de SRI Covasna pentru serviciile sale.

Instanţa a constatat că Mirea raportase într-adevăr SRI-ului asasinatul, imediat după comiterea lui, iar SRI Covasna a înştiinţat într-adevăr IGP-ul cu privire la aceast caz. Documentele SRI pe această temă sunt însă clasificate. Mirea a ajuns în arest, din nou, abia în 2010, condamnat, pentru complicitate la omor, la 10 ani de puşcărie.

 

În 2002, la Braşov, ieşeanul Petru Tudorache şi şapte complici au tocat cu bâtele de baseball, într-un depozit, ore în şir, un valutist n L-au udat cu apă să-şi revină, apoi iar l-au bătut n L-au spălat cu furtunul într-o cadă, apoi i-au tras o pungă de plastic pe cap şi l-au aruncat în portbagajul maşinii sale n Cum victima începuse să dea semne de viaţă, Tudorache l-a înjunghiat cu o şurubelniţă în gât n Condamnat pentru omor deosebit de grav, asasinul a fost eliberat în decembrie din Penitenciarul Iaşi, având pedeapsa redusă cu 378 de zile graţie „Legii Recursului Compensatoriu”

 

Unul dintre autorii unui omor în stil mafiot petrecut în Braşov, în 2002, a fost eliberat din Penitenciarul Iaşi, în decembrie 2017, în baza legii care acordă reduceri de pedeapsă deţinuţilor care au fost închişi în condiţii considerate necorespunzătoare. Legea prevede că, la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii improprii, deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate. Petru Tudorache a primit 17 ani de puşcărie, din care a făcut efectiv 13, fiind prins şi condamnat în 2004. Judecătorii i-au scăzut zile de executare pentru munca prestată, dar şi peste un an în baza Legii 169/2017, generic numită a „Recursului Compensatoriu”. Cazul în care a fost implicat Tudorache i-a cutremurat, la acea vreme, pe criminalişti.

 

Prieteni buni

Constantin Daniel Ene avea 28 de ani când a fost ucis. Era valutist în Braşov. Cel care a ordonat uciderea sa, creierul operaţiunii, Valeriu Mariş , i-a fost unul dintre cei mai buni prieteni. În anul 2002, Constantin Daniel Ene, poreclit Bîtă, împreună cu prietenii săi, Iulian Dragomir şi Valeriu Mariş, s-au gîndit să înfiinţeze un lanţ de firme cu care să dea ţepe în toată ţara. Intenţionau să recurgă la înşelăciuni economice cu file cec fără acoperire. Procurorii au aflat că Valeriu Mariş a luat 50.000 de dolari împrumut de la Ene şi Iulian Dragomir şi a deschis firma Stemit SRL împreună cu iubita lui, Daniela Tudorachi. Societatea avea ca principal obiect de activitate comercializarea de faianţă şi gresie şi sediul într-un depozit de pe strada De Mijloc din Braşov.

 

N-a împărțit prada

Deşi a făcut bani serioşi, Mariş nu le-a dat prietenilor săi nimic din profit şi nici nu a înapoiat datoria. Dragomir a renunţat şi a plecat în Spania, dar Ene a devenit incomod. Venea des la depozit şi cerea cotă din profit şi banii investiţi iniţial.

Iritat, Valeriu Mariş a comandat sechestrarea şi lichidarea lui şi s-a bazat pe şapte complici: Dan Marius Savin (26 ani la acea vreme), Petru Tudorache (30 ani), Petre Tudorachi (24 ani), Lazăr Marian (23 ani), Ilie Pîrlea (27 ani), Călin Eusebiu Mirea şi Daniela Tudorachi (29 ani). Au lucrat atât de atent şi şi-au acoperit urmele atât de bine că anchetatorii au identificat cadavrul găsit ars într-o maşină abia după 10 luni, iar autorii au fost prinşi abia pe finalul lui 2003 şi începutul lui 2004.

 

Bătut până a intrat în comă

Când, în sfârşit, i-au prins pe toţi, anchetatorii au avut imaginea unei crime în stil mafiot. Lovitura de graţie a dat-o chiar Petru Tudorache, cel închis la Iaşi, dar, până la a fi ucis, valutistul Ene a trecut prin chinuri groaznice. Cei opt criminali l-au prins în depozit şi l-au legat, apoi l-au bătut cu bâte de baseball. Când leşina, îl stropeau cu apă şi o luau de la capăt.

La un moment dat, Mariş şi-a trimis complicii să-l spele în cadă. Au pus furtunul pe el şi l-au spălat de sânge, apoi l-au adus în locul în care îl torturau. Nu ştiau ce să facă, mai ales că Ene intrase în comă. Atunci au avut ideea să-l arunce undeva pe un câmp, dar să acopere urmele crimei. I-au tras o pungă de plastic pe cap, ca să se sufoce, şi l-au aruncat în portbagajul maşinii, o Dacie.

 

Anchetă anevoioasă

Au plecat către judeţul vecin, Argeş, spre localitatea Dâmbovicioara. Unii din grupul autorilor au spus atunci că au crezut că merg la un medic, la ţară. Doar că mergeau să arunce cadavrul. Când au ajuns la marginea unei râpe, l-au scos pe Ene din portbagaj şi au observat că, totuşi, nu este mort. Petru Tudorache, aveau să stabilească ulterior anchetatorii, a fost cel care i-a înfipt o şurubelniţă în gât.

Au urcat cadavrul la volanul maşinii, l-au stropit cu diluant şi i-au dat foc. Au împins maşina într-o râpă, unde avea să fie găsită peste câteva zile, şi s-au întors la Braşov, unde şi-au văzut liniştiţi de viaţă. Ba chiar au renovat interiorul depozitului unde l-au torturat pe valutist. Iniţial, poliţiştii au crezut că a fost un accident de circulaţie, apoi medicii au constatat că a fost o crimă. Abia după 10 luni a fost identificat cadavrul, ajungându-se la autori mult mai târziu.

Informatorul SRI a raportat crima

 

Numele Serviciului Român de Informaţii a fost implicat în această crimă

 

Unul dintre autori era informator SRI şi a anunţat imediat crima

Călin Eusebiu Mirea a solicitat, după arestarea sa din 2006, revocarea mandatului de arestare preventivă şi punerea în libertate, invocând faptul că se afla în grupul infracţional pentru că era infiltrat ca informator al SRI Covasna. El a spus că a raportat asasinatul imediat după comiterea lui.

Din aprilie 2004, Mirea a fost cercetat în libertate, dar în 24 octombrie 2006 Înalta Curte de Casatie şi Justiție a decis condamnarea lui la zece ani de detenţie, a fost arestat, apoi eliberat. Conducerea SRI Covasna a negat statutul lui Mirea, dar avocatul a depus la dosar chitanţe care dovedeau că acesta fusese plătit de SRI Covasna pentru serviciile sale.

Instanţa a constatat că Mirea raportase într-adevăr SRI-ului asasinatul, imediat după comiterea lui, iar SRI Covasna a înştiinţat într-adevăr IGP-ul cu privire la aceast caz. Documentele SRI pe această temă sunt însă clasificate. Mirea a ajuns în arest, din nou, abia în 2010, condamnat, pentru complicitate la omor, la 10 ani de puşcărie.

 

Dezvoltatorul imobiliar Cristinel Bolobiţă profită din plin de neglijenţa şi incompetenţa Primăriei Iaşi. Deşi păşcăneanul a primit aprobare pentru a ridica un bloc cu trei etaje în zona Nicolina, bannerele de la şantier, site-ul proiectului şi un agent de vânzări susţin că acolo va fi un imobil cu şase etaje. Schema îi aduce 500.000 de euro în plus. Pentru una dintre parcele Bolobiţă a plătit 310 euro/mp, Primăria i-a evaluat o alta, din vecinătate, pe care vrea s-o concesioneze, la 200 de euro/mp.Dezvoltatorul a şi împrejmuit terenul Primăriei, deşi licitaţia pentru concesionare va fi pe 15 ianuarie.

Uluitoare acrobaţii ale unui investitor în imobiliare, aflat în primul cerc de influenţă al primarului Mihai Chirica. Pe scurt, Cristinel Bolobiţă, milionar păşcănean, ridică în Nicolina un bloc de locuinţe a cărui înălţime a crescut cu trei etaje în trei luni.

Iniţial, potrivit Planului Urbanistic Zonal (PUZ), blocul urma să aibă trei etaje. Acum, departamentul de marketing al lui Bolobiţă vinde 24 de apartamente dispuse pe 6 niveluri, exceptând parterul şi demisolul care vor fi amenajate ca spaţii comerciale.

În plus, ca să rezolve problema parcărilor, Bolobiţă vrea să concesioneze 449 mp de la Primărie. Deşi licitaţia este programată pe 15 ianuarie, terenul a fost deja împrejmuit.

Despre Bolobiţă se ştie că este pe lista scurtă a investitorilor în imobiliare agreaţi de primarul Mihai Chirica. Oameni din anturajul primarului spun că pășcăneanul a fost, în noiembrie anul trecut, la petrecerea de botez a fiului cel mic al lui Chirica. Deși au fost 600 de oameni la eveniment, dintre care măcar o parte îl cunosc și spun că l-au văzut, Cristinel Bolobiță neagă: „Aş fi vrut eu, dar n-am fost. Nu sunt în relaţii atât de apropiate cu primarul”.

 

Joaca de-a înălţimea

În această afacere imobiliară, două sunt firele importante ale poveştii: regimul de înălţime al blocului, dar şi modalitatea şi preţul la care Bolobiţă vrea să concesioneze 449 mp de la Primărie.

Cronologic, Cristinel Bolobiţă, prin firma sa SC Auto Trans Com SRL, a cumpărat în 2016 două parcele de teren (602 mp şi 195 mp) în Nicolina la nr. 146, peste drum de LIDL.

Pe suprafaţa mare exista deja un PUZ eliberat în 2014, pe numele fostului proprietar, care prevedea că pe terenul respectiv se poate ridica o construcţie cu subsol, parter şi trei etaje (S+P+3E) la o înălţime maximă de 14 metri.

În septembrie 2017, Bolobiţă a obţinut pentru acest teren autorizaţie de construire pentru D+P+M+2E (demisol, parter, mezanin şi două etaje) la o înălţime de 12,22 metri la atic.

Ulterior, în decembrie 2017, adică după cumătria primarului, în actele depuse la Primărie pentru concesionarea unei parcele de teren învecinată, imobilul milionarului păşcănean figura în schiţe cu D+P+M+3E. Adică deja îi crescuse un etaj, fără ca transformarea să fie prevăzută în documentele de profil (autorizaţii de construcţie şi certificate de urbanism) postate de Primărie pe site-ul propriu.

 

Angajata l-a dat de gol

Între momentul obţinerii autorizaţiei de construire (septembrie) şi prezent, Bolobiţă a demarat lucrările. Pe pagina web de prezentare a proiectului se vorbeşte despre 24 de apartamente dispuse pe 6 etaje. Explicită a fost una dintre angajatele care se ocupă cu vânzarea apartamentelor. „Acum am ajuns cu construcţia la parter. Imobilul va avea în total 24 de apartamente, câte patru pe etaj. Va fi +6, cu parterul şi demisolul destinate spaţiilor comerciale”, a spus reprezentanta de vânzări.

Aceasta a mai afirmat că sunt doar apartamente cu una şi două camere, câteva fiind deja contractate. „La apartamentele cu o cameră avansul e de 50%, iar la cele cu două camere de 30%. Metrul pătrat la avans e 1.300 euro, iar la finalizare e 1.350 euro”, a precizat aceasta, adăugând că întregul proiect va fi terminat în octombrie anul acesta.
Cristinel Bolobiţă are propria variantă asupra regimului de înălţime al blocului la care lucrează. „Am auzit şi eu că aş face P+9. Nu ştiu de unde au ieşit discuţiile astea. În Nicolina ridic un bloc D+P+3E”, a explicat investitorul pentru REPORTER DE IAŞI.

Scamatorie de 500.000 euro

În acest caz, calculele sunt simple. Dacă Bolobiţă, aşa cum spune reprezentanta de vânzări, va ridica în final 6 etaje deasupra parterului faţă de trei permise de autorizaţia de construire înseamnă că va face în plus 12 apartamente.

Pe site-ul de prezentare sunt cinci tipuri de apartamente (două cu o cameră şi trei cu două camere) a căror mărime variază între 38 mp şi 60 mp. Aşadar, la o medie de 50 mp/apartament şi la 1.300 de euro/mp preţul de vânzare, rezultă că Bolobiţă va încasa pe cele 12 apartamente 780.000 euro. Dacă admitem că pentru construcţia celor 12 apartamente, Bolobiţă nu va cheltui mai mult de 500 euro/mp (preţ maxim considerat de experţi), rezultă că milionarul va scoate un profit de aproape 500.000 de euro, doar din supraînălţarea cu trei etaje peste cele permise de autorizaţia din septembrie 2017.

 

Teren evaluat în doar 24 de ore

La fel de controversată este şi modalitatea prin care investitorul vrea să concesioneze 449 metri pătraţi de teren de la Primărie, parcelă învecinată cu terenul pe care ridică blocul. Astfel, în iunie 2017, SC Auto Trans Com a solicitat Primăriei vânzarea terenului respectiv. Pe 24 iulie, şefii Primăriei i-au respins vânzarea, dar i-au aprobat concesiunea prin scoaterea la licitaţie. Pentru a stabili valoarea terenului, Primăria a apelat la un evaluator, SC Real Estate Value SRL, cu care a încheiat un contract în august 2017.

Pentru terenul în cauză, dar şi pentru altele, Primăria a emis o notă de comandă în 20 noiembrie anul trecut. Surprinzător, SC Real Estate Value SRL a răspuns prompt, iar a doua zi, pe 21 noiembrie, a trimis raportul de evaluare Primăriei.

 

Valoare stabilită din pix

Promptitudinea în evaluare nu e singura problemă. Ci şi valoarea terenului stabilită de SC Real Estate Value SRL: 200 euro/mp (929,40 lei). Iar pentru întreaga suprafaţă de 449 mp valoarea de 89.800 euro, respectiv 417.290 lei. Aceasta în condiţiile în care, cu câteva luni înainte, Bolobiţă însuşi cumpărase o parcelă de 195 mp cu 310 euro/mp FIX ACOLO. „E adevărat, am cumpărat în zonă şi mai scump, dar şi mai ieftin faţă de evaluare”, a spus investitorul care, în final, a concluzionat că nu e treaba lui cum a calculat evaluatorul.

 

A împrejmuit deja terenul

În al treilea rând, cei 449 mp ai Primăriei pe care Bolobiţă vrea să-i concesioneze la licitaţia publică din 15 ianuarie sunt deja îngrădiţi. „Lucrurile sunt simple.

Avem suprafaţa de teren în proprietatea mea, pe care ridic blocul. Apoi, vine fâşia Primăriei, care este goală, şi apoi alte două fâşii ale unor privaţi pe care le-am închiriat şi pe care am depozitat materialele şi barăcile. Deci, bucata Primăriei este goală, dar, într-adevăr, îngrădită. Dacă vor să vină să dărâme gardul, sunt liberi să o facă. Gardul are rol de protecţie, să nu intre copiii sau animalele”, a declarat Bolobiţă.

 

Scump, dom’le, scump

La licitaţia de pe 15 ianuarie redevenţa valorică a concesiunii va avea o valoare de pornire de 10.000 euro/an, adică de 1,85 euro/mp/lună. Durata concesiunii va fi de 10 ani cu posibilitate de prelungire. „E cam mare valoarea concesiunii. Dar nu am putut să-l cumpăr. Asta e”, s-a plâns Bolobiţă.

Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Primăriei nu au formulat niciun răspuns, deşi jurnaliştii REPORTER DE IAŞI le-au adresat, încă de vineri, cinci întrebări esenţiale pe această temă. Singurul răspuns a fost comunicarea numărului de înregistrare a cererii, încheierea fiind foarte politicoasă: „Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru soluționarea aspectelor semnalate de dumneavoastră. Cu deosebită prețuire”.

Exemplul lui Bodea
Despre un alt proiect imobiliar de-al lui Cristinel Bolobiţă a făcut referire, în noiembrie 2017, Marius Bodea, deputat PNL. Fără a-l nominaliza pe investitor, Bodea a spus că sunt probleme de legalitate atât în ceea ce priveşte blocul din Adunaţi numărul 25 (zona Smârdan), cât şi în ceea ce priveşte parcarea aferentă imobilului.

Pe strada Adunaţi, nr. 25, s-a votat un PUZ pentru ridicarea unui imobil D+P+7E, conform autorizaţiei de construcţie nr. 493 din 26.05.2015. Acest PUZ nu a fost respectat, dublându-se în realitate, pur şi simplu, suprafaţa locativă. Totodată, investitorul nu a realizat numărul de locuri de parcare prevăzut în autorizaţia de construcţie şi nu a realizat sistemul de parcare Parklift la subsolul blocului, acestea fiind obligaţii pentru a îndeplini numărul de locuri de parcare impus prin HCL nr. 427 din 2007. Dar, poate cel mai grav, pe strada Moldovei nr. 50-52-54 s-a construit, de către investitorul privat, beneficiar al graţiilor administraţiei Chirica, o parcare pentru respectivul imobil, pe un teren care este proprietatea Consiliului Local! Acest lucru s-a făcut fără să existe niciun contract de vânzare-cumpărare, concesiune sau închiriere a acestuia, nicio formă juridică de folosinţă de către privat al acelui teren proprietate publică. Şirul de ilegalităţi, doar în acest caz, a fost acoperit de cei din Primăria Iaşi. Este un caz elocvent, care arată că legea este suspendată când vine vorba de prietenii primarului Chirica din zona de urbanism”, a spus deputatul liberal la sfârşitul lunii noiembrie 2017.

 

Bolobiţă are gânduri mari în Iaşi


Profilul investitorului

Cristinel Bolobiţă (43 de ani) este un om de afaceri păşcănean, asociat unic şi administrator al firmei SC Auto Trans Com SRL. A început ca patron al unui service din Paşcani şi a intrat pe piaţa imobiliară a Iaşului acum patru ani, cu proiectul blocului din strada Adunaţi.

Între timp, a devenit unul dintre cei mai active dezvoltatori imobiliari din Iaşi, una dintre loviturile cele mai recente fiind preluarea unui proiect de pe un teren de 3.400 de metri pătraţi de pe strada Zugravi unde regimul de înălţime permis este de 10 etaje.

Dezvoltatorul imobiliar Cristinel Bolobiţă profită din plin de neglijenţa şi incompetenţa Primăriei Iaşi. Deşi păşcăneanul a primit aprobare pentru a ridica un bloc cu trei etaje în zona Nicolina, bannerele de la şantier, site-ul proiectului şi un agent de vânzări susţin că acolo va fi un imobil cu şase etaje. Schema îi aduce 500.000 de euro în plus. Pentru una dintre parcele Bolobiţă a plătit 310 euro/mp, Primăria i-a evaluat o alta, din vecinătate, pe care vrea s-o concesioneze, la 200 de euro/mp.Dezvoltatorul a şi împrejmuit terenul Primăriei, deşi licitaţia pentru concesionare va fi pe 15 ianuarie.

Uluitoare acrobaţii ale unui investitor în imobiliare, aflat în primul cerc de influenţă al primarului Mihai Chirica. Pe scurt, Cristinel Bolobiţă, milionar păşcănean, ridică în Nicolina un bloc de locuinţe a cărui înălţime a crescut cu trei etaje în trei luni.

Iniţial, potrivit Planului Urbanistic Zonal (PUZ), blocul urma să aibă trei etaje. Acum, departamentul de marketing al lui Bolobiţă vinde 24 de apartamente dispuse pe 6 niveluri, exceptând parterul şi demisolul care vor fi amenajate ca spaţii comerciale.

În plus, ca să rezolve problema parcărilor, Bolobiţă vrea să concesioneze 449 mp de la Primărie. Deşi licitaţia este programată pe 15 ianuarie, terenul a fost deja împrejmuit.

Despre Bolobiţă se ştie că este pe lista scurtă a investitorilor în imobiliare agreaţi de primarul Mihai Chirica. Oameni din anturajul primarului spun că pășcăneanul a fost, în noiembrie anul trecut, la petrecerea de botez a fiului cel mic al lui Chirica. Deși au fost 600 de oameni la eveniment, dintre care măcar o parte îl cunosc și spun că l-au văzut, Cristinel Bolobiță neagă: „Aş fi vrut eu, dar n-am fost. Nu sunt în relaţii atât de apropiate cu primarul”.

 

Joaca de-a înălţimea

În această afacere imobiliară, două sunt firele importante ale poveştii: regimul de înălţime al blocului, dar şi modalitatea şi preţul la care Bolobiţă vrea să concesioneze 449 mp de la Primărie.

Cronologic, Cristinel Bolobiţă, prin firma sa SC Auto Trans Com SRL, a cumpărat în 2016 două parcele de teren (602 mp şi 195 mp) în Nicolina la nr. 146, peste drum de LIDL.

Pe suprafaţa mare exista deja un PUZ eliberat în 2014, pe numele fostului proprietar, care prevedea că pe terenul respectiv se poate ridica o construcţie cu subsol, parter şi trei etaje (S+P+3E) la o înălţime maximă de 14 metri.

În septembrie 2017, Bolobiţă a obţinut pentru acest teren autorizaţie de construire pentru D+P+M+2E (demisol, parter, mezanin şi două etaje) la o înălţime de 12,22 metri la atic.

Ulterior, în decembrie 2017, adică după cumătria primarului, în actele depuse la Primărie pentru concesionarea unei parcele de teren învecinată, imobilul milionarului păşcănean figura în schiţe cu D+P+M+3E. Adică deja îi crescuse un etaj, fără ca transformarea să fie prevăzută în documentele de profil (autorizaţii de construcţie şi certificate de urbanism) postate de Primărie pe site-ul propriu.

 

Angajata l-a dat de gol

Între momentul obţinerii autorizaţiei de construire (septembrie) şi prezent, Bolobiţă a demarat lucrările. Pe pagina web de prezentare a proiectului se vorbeşte despre 24 de apartamente dispuse pe 6 etaje. Explicită a fost una dintre angajatele care se ocupă cu vânzarea apartamentelor. „Acum am ajuns cu construcţia la parter. Imobilul va avea în total 24 de apartamente, câte patru pe etaj. Va fi +6, cu parterul şi demisolul destinate spaţiilor comerciale”, a spus reprezentanta de vânzări.

Aceasta a mai afirmat că sunt doar apartamente cu una şi două camere, câteva fiind deja contractate. „La apartamentele cu o cameră avansul e de 50%, iar la cele cu două camere de 30%. Metrul pătrat la avans e 1.300 euro, iar la finalizare e 1.350 euro”, a precizat aceasta, adăugând că întregul proiect va fi terminat în octombrie anul acesta.
Cristinel Bolobiţă are propria variantă asupra regimului de înălţime al blocului la care lucrează. „Am auzit şi eu că aş face P+9. Nu ştiu de unde au ieşit discuţiile astea. În Nicolina ridic un bloc D+P+3E”, a explicat investitorul pentru REPORTER DE IAŞI.

Scamatorie de 500.000 euro

În acest caz, calculele sunt simple. Dacă Bolobiţă, aşa cum spune reprezentanta de vânzări, va ridica în final 6 etaje deasupra parterului faţă de trei permise de autorizaţia de construire înseamnă că va face în plus 12 apartamente.

Pe site-ul de prezentare sunt cinci tipuri de apartamente (două cu o cameră şi trei cu două camere) a căror mărime variază între 38 mp şi 60 mp. Aşadar, la o medie de 50 mp/apartament şi la 1.300 de euro/mp preţul de vânzare, rezultă că Bolobiţă va încasa pe cele 12 apartamente 780.000 euro. Dacă admitem că pentru construcţia celor 12 apartamente, Bolobiţă nu va cheltui mai mult de 500 euro/mp (preţ maxim considerat de experţi), rezultă că milionarul va scoate un profit de aproape 500.000 de euro, doar din supraînălţarea cu trei etaje peste cele permise de autorizaţia din septembrie 2017.

 

Teren evaluat în doar 24 de ore

La fel de controversată este şi modalitatea prin care investitorul vrea să concesioneze 449 metri pătraţi de teren de la Primărie, parcelă învecinată cu terenul pe care ridică blocul. Astfel, în iunie 2017, SC Auto Trans Com a solicitat Primăriei vânzarea terenului respectiv. Pe 24 iulie, şefii Primăriei i-au respins vânzarea, dar i-au aprobat concesiunea prin scoaterea la licitaţie. Pentru a stabili valoarea terenului, Primăria a apelat la un evaluator, SC Real Estate Value SRL, cu care a încheiat un contract în august 2017.

Pentru terenul în cauză, dar şi pentru altele, Primăria a emis o notă de comandă în 20 noiembrie anul trecut. Surprinzător, SC Real Estate Value SRL a răspuns prompt, iar a doua zi, pe 21 noiembrie, a trimis raportul de evaluare Primăriei.

 

Valoare stabilită din pix

Promptitudinea în evaluare nu e singura problemă. Ci şi valoarea terenului stabilită de SC Real Estate Value SRL: 200 euro/mp (929,40 lei). Iar pentru întreaga suprafaţă de 449 mp valoarea de 89.800 euro, respectiv 417.290 lei. Aceasta în condiţiile în care, cu câteva luni înainte, Bolobiţă însuşi cumpărase o parcelă de 195 mp cu 310 euro/mp FIX ACOLO. „E adevărat, am cumpărat în zonă şi mai scump, dar şi mai ieftin faţă de evaluare”, a spus investitorul care, în final, a concluzionat că nu e treaba lui cum a calculat evaluatorul.

 

A împrejmuit deja terenul

În al treilea rând, cei 449 mp ai Primăriei pe care Bolobiţă vrea să-i concesioneze la licitaţia publică din 15 ianuarie sunt deja îngrădiţi. „Lucrurile sunt simple.

Avem suprafaţa de teren în proprietatea mea, pe care ridic blocul. Apoi, vine fâşia Primăriei, care este goală, şi apoi alte două fâşii ale unor privaţi pe care le-am închiriat şi pe care am depozitat materialele şi barăcile. Deci, bucata Primăriei este goală, dar, într-adevăr, îngrădită. Dacă vor să vină să dărâme gardul, sunt liberi să o facă. Gardul are rol de protecţie, să nu intre copiii sau animalele”, a declarat Bolobiţă.

 

Scump, dom’le, scump

La licitaţia de pe 15 ianuarie redevenţa valorică a concesiunii va avea o valoare de pornire de 10.000 euro/an, adică de 1,85 euro/mp/lună. Durata concesiunii va fi de 10 ani cu posibilitate de prelungire. „E cam mare valoarea concesiunii. Dar nu am putut să-l cumpăr. Asta e”, s-a plâns Bolobiţă.

Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Primăriei nu au formulat niciun răspuns, deşi jurnaliştii REPORTER DE IAŞI le-au adresat, încă de vineri, cinci întrebări esenţiale pe această temă. Singurul răspuns a fost comunicarea numărului de înregistrare a cererii, încheierea fiind foarte politicoasă: „Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru soluționarea aspectelor semnalate de dumneavoastră. Cu deosebită prețuire”.

Exemplul lui Bodea
Despre un alt proiect imobiliar de-al lui Cristinel Bolobiţă a făcut referire, în noiembrie 2017, Marius Bodea, deputat PNL. Fără a-l nominaliza pe investitor, Bodea a spus că sunt probleme de legalitate atât în ceea ce priveşte blocul din Adunaţi numărul 25 (zona Smârdan), cât şi în ceea ce priveşte parcarea aferentă imobilului.

Pe strada Adunaţi, nr. 25, s-a votat un PUZ pentru ridicarea unui imobil D+P+7E, conform autorizaţiei de construcţie nr. 493 din 26.05.2015. Acest PUZ nu a fost respectat, dublându-se în realitate, pur şi simplu, suprafaţa locativă. Totodată, investitorul nu a realizat numărul de locuri de parcare prevăzut în autorizaţia de construcţie şi nu a realizat sistemul de parcare Parklift la subsolul blocului, acestea fiind obligaţii pentru a îndeplini numărul de locuri de parcare impus prin HCL nr. 427 din 2007. Dar, poate cel mai grav, pe strada Moldovei nr. 50-52-54 s-a construit, de către investitorul privat, beneficiar al graţiilor administraţiei Chirica, o parcare pentru respectivul imobil, pe un teren care este proprietatea Consiliului Local! Acest lucru s-a făcut fără să existe niciun contract de vânzare-cumpărare, concesiune sau închiriere a acestuia, nicio formă juridică de folosinţă de către privat al acelui teren proprietate publică. Şirul de ilegalităţi, doar în acest caz, a fost acoperit de cei din Primăria Iaşi. Este un caz elocvent, care arată că legea este suspendată când vine vorba de prietenii primarului Chirica din zona de urbanism”, a spus deputatul liberal la sfârşitul lunii noiembrie 2017.

 

Bolobiţă are gânduri mari în Iaşi


Profilul investitorului

Cristinel Bolobiţă (43 de ani) este un om de afaceri păşcănean, asociat unic şi administrator al firmei SC Auto Trans Com SRL. A început ca patron al unui service din Paşcani şi a intrat pe piaţa imobiliară a Iaşului acum patru ani, cu proiectul blocului din strada Adunaţi.

Între timp, a devenit unul dintre cei mai active dezvoltatori imobiliari din Iaşi, una dintre loviturile cele mai recente fiind preluarea unui proiect de pe un teren de 3.400 de metri pătraţi de pe strada Zugravi unde regimul de înălţime permis este de 10 etaje.

Dezvoltatorul imobiliar Cristinel Bolobiţă profită din plin de neglijenţa şi incompetenţa Primăriei Iaşi. Deşi păşcăneanul a primit aprobare pentru a ridica un bloc cu trei etaje în zona Nicolina, bannerele de la şantier, site-ul proiectului şi un agent de vânzări susţin că acolo va fi un imobil cu şase etaje. Schema îi aduce 500.000 de euro în plus. Pentru una dintre parcele Bolobiţă a plătit 310 euro/mp, Primăria i-a evaluat o alta, din vecinătate, pe care vrea s-o concesioneze, la 200 de euro/mp.Dezvoltatorul a şi împrejmuit terenul Primăriei, deşi licitaţia pentru concesionare va fi pe 15 ianuarie.

Uluitoare acrobaţii ale unui investitor în imobiliare, aflat în primul cerc de influenţă al primarului Mihai Chirica. Pe scurt, Cristinel Bolobiţă, milionar păşcănean, ridică în Nicolina un bloc de locuinţe a cărui înălţime a crescut cu trei etaje în trei luni.

Iniţial, potrivit Planului Urbanistic Zonal (PUZ), blocul urma să aibă trei etaje. Acum, departamentul de marketing al lui Bolobiţă vinde 24 de apartamente dispuse pe 6 niveluri, exceptând parterul şi demisolul care vor fi amenajate ca spaţii comerciale.

În plus, ca să rezolve problema parcărilor, Bolobiţă vrea să concesioneze 449 mp de la Primărie. Deşi licitaţia este programată pe 15 ianuarie, terenul a fost deja împrejmuit.

Despre Bolobiţă se ştie că este pe lista scurtă a investitorilor în imobiliare agreaţi de primarul Mihai Chirica. Oameni din anturajul primarului spun că pășcăneanul a fost, în noiembrie anul trecut, la petrecerea de botez a fiului cel mic al lui Chirica. Deși au fost 600 de oameni la eveniment, dintre care măcar o parte îl cunosc și spun că l-au văzut, Cristinel Bolobiță neagă: „Aş fi vrut eu, dar n-am fost. Nu sunt în relaţii atât de apropiate cu primarul”.

 

Joaca de-a înălţimea

În această afacere imobiliară, două sunt firele importante ale poveştii: regimul de înălţime al blocului, dar şi modalitatea şi preţul la care Bolobiţă vrea să concesioneze 449 mp de la Primărie.

Cronologic, Cristinel Bolobiţă, prin firma sa SC Auto Trans Com SRL, a cumpărat în 2016 două parcele de teren (602 mp şi 195 mp) în Nicolina la nr. 146, peste drum de LIDL.

Pe suprafaţa mare exista deja un PUZ eliberat în 2014, pe numele fostului proprietar, care prevedea că pe terenul respectiv se poate ridica o construcţie cu subsol, parter şi trei etaje (S+P+3E) la o înălţime maximă de 14 metri.

În septembrie 2017, Bolobiţă a obţinut pentru acest teren autorizaţie de construire pentru D+P+M+2E (demisol, parter, mezanin şi două etaje) la o înălţime de 12,22 metri la atic.

Ulterior, în decembrie 2017, adică după cumătria primarului, în actele depuse la Primărie pentru concesionarea unei parcele de teren învecinată, imobilul milionarului păşcănean figura în schiţe cu D+P+M+3E. Adică deja îi crescuse un etaj, fără ca transformarea să fie prevăzută în documentele de profil (autorizaţii de construcţie şi certificate de urbanism) postate de Primărie pe site-ul propriu.

 

Angajata l-a dat de gol

Între momentul obţinerii autorizaţiei de construire (septembrie) şi prezent, Bolobiţă a demarat lucrările. Pe pagina web de prezentare a proiectului se vorbeşte despre 24 de apartamente dispuse pe 6 etaje. Explicită a fost una dintre angajatele care se ocupă cu vânzarea apartamentelor. „Acum am ajuns cu construcţia la parter. Imobilul va avea în total 24 de apartamente, câte patru pe etaj. Va fi +6, cu parterul şi demisolul destinate spaţiilor comerciale”, a spus reprezentanta de vânzări.

Aceasta a mai afirmat că sunt doar apartamente cu una şi două camere, câteva fiind deja contractate. „La apartamentele cu o cameră avansul e de 50%, iar la cele cu două camere de 30%. Metrul pătrat la avans e 1.300 euro, iar la finalizare e 1.350 euro”, a precizat aceasta, adăugând că întregul proiect va fi terminat în octombrie anul acesta.
Cristinel Bolobiţă are propria variantă asupra regimului de înălţime al blocului la care lucrează. „Am auzit şi eu că aş face P+9. Nu ştiu de unde au ieşit discuţiile astea. În Nicolina ridic un bloc D+P+3E”, a explicat investitorul pentru REPORTER DE IAŞI.

Scamatorie de 500.000 euro

În acest caz, calculele sunt simple. Dacă Bolobiţă, aşa cum spune reprezentanta de vânzări, va ridica în final 6 etaje deasupra parterului faţă de trei permise de autorizaţia de construire înseamnă că va face în plus 12 apartamente.

Pe site-ul de prezentare sunt cinci tipuri de apartamente (două cu o cameră şi trei cu două camere) a căror mărime variază între 38 mp şi 60 mp. Aşadar, la o medie de 50 mp/apartament şi la 1.300 de euro/mp preţul de vânzare, rezultă că Bolobiţă va încasa pe cele 12 apartamente 780.000 euro. Dacă admitem că pentru construcţia celor 12 apartamente, Bolobiţă nu va cheltui mai mult de 500 euro/mp (preţ maxim considerat de experţi), rezultă că milionarul va scoate un profit de aproape 500.000 de euro, doar din supraînălţarea cu trei etaje peste cele permise de autorizaţia din septembrie 2017.

 

Teren evaluat în doar 24 de ore

La fel de controversată este şi modalitatea prin care investitorul vrea să concesioneze 449 metri pătraţi de teren de la Primărie, parcelă învecinată cu terenul pe care ridică blocul. Astfel, în iunie 2017, SC Auto Trans Com a solicitat Primăriei vânzarea terenului respectiv. Pe 24 iulie, şefii Primăriei i-au respins vânzarea, dar i-au aprobat concesiunea prin scoaterea la licitaţie. Pentru a stabili valoarea terenului, Primăria a apelat la un evaluator, SC Real Estate Value SRL, cu care a încheiat un contract în august 2017.

Pentru terenul în cauză, dar şi pentru altele, Primăria a emis o notă de comandă în 20 noiembrie anul trecut. Surprinzător, SC Real Estate Value SRL a răspuns prompt, iar a doua zi, pe 21 noiembrie, a trimis raportul de evaluare Primăriei.

 

Valoare stabilită din pix

Promptitudinea în evaluare nu e singura problemă. Ci şi valoarea terenului stabilită de SC Real Estate Value SRL: 200 euro/mp (929,40 lei). Iar pentru întreaga suprafaţă de 449 mp valoarea de 89.800 euro, respectiv 417.290 lei. Aceasta în condiţiile în care, cu câteva luni înainte, Bolobiţă însuşi cumpărase o parcelă de 195 mp cu 310 euro/mp FIX ACOLO. „E adevărat, am cumpărat în zonă şi mai scump, dar şi mai ieftin faţă de evaluare”, a spus investitorul care, în final, a concluzionat că nu e treaba lui cum a calculat evaluatorul.

 

A împrejmuit deja terenul

În al treilea rând, cei 449 mp ai Primăriei pe care Bolobiţă vrea să-i concesioneze la licitaţia publică din 15 ianuarie sunt deja îngrădiţi. „Lucrurile sunt simple.

Avem suprafaţa de teren în proprietatea mea, pe care ridic blocul. Apoi, vine fâşia Primăriei, care este goală, şi apoi alte două fâşii ale unor privaţi pe care le-am închiriat şi pe care am depozitat materialele şi barăcile. Deci, bucata Primăriei este goală, dar, într-adevăr, îngrădită. Dacă vor să vină să dărâme gardul, sunt liberi să o facă. Gardul are rol de protecţie, să nu intre copiii sau animalele”, a declarat Bolobiţă.

 

Scump, dom’le, scump

La licitaţia de pe 15 ianuarie redevenţa valorică a concesiunii va avea o valoare de pornire de 10.000 euro/an, adică de 1,85 euro/mp/lună. Durata concesiunii va fi de 10 ani cu posibilitate de prelungire. „E cam mare valoarea concesiunii. Dar nu am putut să-l cumpăr. Asta e”, s-a plâns Bolobiţă.

Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Primăriei nu au formulat niciun răspuns, deşi jurnaliştii REPORTER DE IAŞI le-au adresat, încă de vineri, cinci întrebări esenţiale pe această temă. Singurul răspuns a fost comunicarea numărului de înregistrare a cererii, încheierea fiind foarte politicoasă: „Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru soluționarea aspectelor semnalate de dumneavoastră. Cu deosebită prețuire”.

Exemplul lui Bodea
Despre un alt proiect imobiliar de-al lui Cristinel Bolobiţă a făcut referire, în noiembrie 2017, Marius Bodea, deputat PNL. Fără a-l nominaliza pe investitor, Bodea a spus că sunt probleme de legalitate atât în ceea ce priveşte blocul din Adunaţi numărul 25 (zona Smârdan), cât şi în ceea ce priveşte parcarea aferentă imobilului.

Pe strada Adunaţi, nr. 25, s-a votat un PUZ pentru ridicarea unui imobil D+P+7E, conform autorizaţiei de construcţie nr. 493 din 26.05.2015. Acest PUZ nu a fost respectat, dublându-se în realitate, pur şi simplu, suprafaţa locativă. Totodată, investitorul nu a realizat numărul de locuri de parcare prevăzut în autorizaţia de construcţie şi nu a realizat sistemul de parcare Parklift la subsolul blocului, acestea fiind obligaţii pentru a îndeplini numărul de locuri de parcare impus prin HCL nr. 427 din 2007. Dar, poate cel mai grav, pe strada Moldovei nr. 50-52-54 s-a construit, de către investitorul privat, beneficiar al graţiilor administraţiei Chirica, o parcare pentru respectivul imobil, pe un teren care este proprietatea Consiliului Local! Acest lucru s-a făcut fără să existe niciun contract de vânzare-cumpărare, concesiune sau închiriere a acestuia, nicio formă juridică de folosinţă de către privat al acelui teren proprietate publică. Şirul de ilegalităţi, doar în acest caz, a fost acoperit de cei din Primăria Iaşi. Este un caz elocvent, care arată că legea este suspendată când vine vorba de prietenii primarului Chirica din zona de urbanism”, a spus deputatul liberal la sfârşitul lunii noiembrie 2017.

 

Bolobiţă are gânduri mari în Iaşi


Profilul investitorului

Cristinel Bolobiţă (43 de ani) este un om de afaceri păşcănean, asociat unic şi administrator al firmei SC Auto Trans Com SRL. A început ca patron al unui service din Paşcani şi a intrat pe piaţa imobiliară a Iaşului acum patru ani, cu proiectul blocului din strada Adunaţi.

Între timp, a devenit unul dintre cei mai active dezvoltatori imobiliari din Iaşi, una dintre loviturile cele mai recente fiind preluarea unui proiect de pe un teren de 3.400 de metri pătraţi de pe strada Zugravi unde regimul de înălţime permis este de 10 etaje.

Proces inedit pe rolul instanţelor ieşene. Un expert contabil septuagenar s-a plâns judecătorilor că Protecţia Copilului Iaşi nu i-a eliberat atestatul de persoană aptă să adopte un copil. Bărbatul dorea să înfieze unul sau doi băieţi adolescenţi. Bâtrânul s-a certat cu fiul natural și l-a dezmoștenit.

Mihai C. a chemat la bară Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi după ce, în iunie, nu i s-a acordat atestatul de persoană adoptatoare.

 

Evaluat timp de trei luni

Expertul contabil, în vârstă de 74 de ani, le-a spus magistraţilor că ar fi vrut să înfieze unul sau doi copii „care să fie ajutaţi şi îndrumaţi spre muncă, învăţătură şi succes”. Astfel, la începutul anului a depus o cerere la Protecţia Copilului prin care solicita să fie atestată ca persoană aptă să adopte de preferinţă un băiat sănătos, cu vârstă cuprinsă între 10 şi 15 ani.

Din februarie până în mai ieşeanul a fost evaluat de specialiştii Direcţiei, Compartimentul Adopţii şi Postadopţii, aceştia concluzionând că nu îndeplineşte condiţiile necesare adoptării unui copil. Situaţia nu s-a schimat nici după ce ieşeanul a făcut contestaţie la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

 

Nu ar putea avea grijă de copil”

Reclamantul nu dispune de factorii socio–psiho–materiali necesari creşterii şi îngrijirii unui copil motivat de vârsta înaintată – 74 ani, lipsa unei figuri feminine, lipsa persoanelor resursă/suport, lipsa distribuirii responsabilităţilor (menaj, activităţi casnice şi gospodăreşti), ceea ce va determina tendinţa de a împărţi asemenea gen de sarcini cu copilul, interes scăzut faţă de nevoile specifice copilului, aşteptări nerealiste şi dificultăţi de acceptare a copilului «real», perspectiva copilului fiind idealizată, capacitate redusă de a se adapta contextelor de viaţă provocatoare sau stresante şi de a gestiona problemele mai dificile, imposibilitatea de a oferi predictibilitate, siguranţă unui copil”, se precizează în raportul final de evaluare întocmit de Compartimentul Adopţii şi Postadopţii, citat în decizia Tribunalului Iaşi.

 

A pierdut procesul

La rândul ei, instanţa a respins cererea lui Mihai C. de anulare a dispoziţiei privind neeliberarea atestatului de persoană adoptatoare. Tribunalul a subliniat că nu i-a fost eliberat atestatul având în vedere că nu îndeplineşte condiţiile necesare ocrotirii unui copil, „lipsa disponibilităţilor afective necesare asigurării unui mediu securizant pentru copil şi a faptului că acesta nu a primit aviz psihologic pentru atestarea ca persoană adoptivă”. „Aşteptarea reclamantului privind refuzarea accesului fiului său la partea cuvenită din moştenire şi pedepsirea acestuia prin introducerea unui nou descendent beneficiar al moştenirii este una nerealistă. Faţă de toate cele reţinute, instanţa constată că decizia de neacordare a atestatului de persoană adoptatoare este temeinică şi legală, acţiunea fiind neîntemeiată”, a hotărât Tribunalul Iaşi.

Decizia instanţei poate fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare.

Bantaş: 98% dintre ieşenii care ajung să adopte un minor sunt reprezentaţi de cupluri relativ tinere.

Evaluare complexă

Reprezentanţii DGASPC au explicat că pentru ca o persoană sau o familie să ajungă să adopte un copil trebuie să îndeplinească o serie de condiţii şi să treacă printr-o evaluare complexă. „Până la obţinerea acelui atestat de persoană sau familie adoptatoare are loc o evaluare psihologică, sunt analizate condiţiile materiale, sociale ale celor care doresc să adopte un copil, se vorbeşte cu vecinii”, a explicat Tiberiu Bantaş, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Acesta a mai precizat că 98% dintre ieşenii care ajung să adopte un minor sunt reprezentaţi de cupluri relativ tinere, care nu pot avea copii. De asemenea, unii copii au ajuns să fie înfiaţi de asistenţii maternali care i-au avut în grijă de la vârste fragede.

Conform procedurilor, după emiterea atestatului de familie adoptatoare şi perioada de aşteptare, familiei îi este încredinţat spre adopţie un copil.

 

Declaratie

O să mă gândesc dacă o să contest decizia. Doream să adopt un adolescent, unul care este în şcoală, ca să-l pot modela.”

Mihai C., pentru REPORTER DE IAŞI

 

Muzeul Literaturii a dat în judecată şase persoane şi firme pentru care Curtea de Conturi a stabilit că au încasat ilegal bani la prima ediţie a FILIT. Printre datornici se află însuşi actualul director al instituţiei, Lucian Dan Teodorovici. Jurnalistul George Onofrei, căruia i se cer 38.580 de lei, spune că fapta e prescrisă.

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi (MNLR) încearcă să recupereze în instanţă prejudiciul descoperit de Curtea de Conturi la prima ediţie, din 2013, a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT). Printre cei vizaţi de procesele deschise la Judecătoria Iaşi se numără însuşi Lucian Dan Teodorovici, actualul director al Muzeului. Unii dintre pârâţi susţin însă că a expirat termenul în care banii puteau fi ceruţi înapoi.

 

Nu au vrut să plătească de bunăvoie

Scandalul legat de FILIT 2013 pare a fi fără sfârşit. După ce Camera de Conturi a stabilit un prejudiciu de sute de mii de lei la acestă primă ediţie a festivalului, iar procesele în care rezultatele controlului erau contestate au fost pierdute definitiv de MNLR, Muzeul încearcă acum recuperarea banilor pe cale judecătorească.

Astfel, deoarece concilierile amiabile nu au avut niciun rezultat, şase procese au fost deschise la Judecătoria Iaşi. Vizaţi sunt în special mai mulţi colaboratori ai acelei ediţii care au încheiat contracte de prestări servicii şi au primit bani, deşi semnaseră anterior contracte de voluntariat. Inspectorii Curţii de Conturi şi magistraţii au stabilit că acest lucru a fost ilegal. De aceste procese mai sunt vizate şi două firme care au încheiat contracte în vederea derulării FILIT 2013.

Printre cei daţi în judecată de MNLR se numără şi Persoana Fizică Autorizată (PFA) Teodorovici Lucian Dan, aparţinând directorului actual al instituţiei. Pentru a evita discuţiile, acţiunile de la instanţă sunt semnate de directorul adjunct al MNLR, Adriana Bondor.

 

38.600 de lei de la actualul director

De la PFA-ul lui Teodorovici, Muzeul solicită 38.600 de lei. Prejudiciul este aferent unui contract de prestări servicii încheiat în iulie 2013 pentru servicii de gestionare relaţii/drepturi autor la FILIT 2013. Anterior, în aprilie 2013, instituţia încheiase cu persoana fizică Lucian Dan Teodorovici un contract de voluntariat.

Deşi aceste contracte nu au obiecte identic formulate, auditorii Camerei de Conturi Iaşi au considerat că contractul de voluntariat a fost acoperit de obiectul contractului de prestări servicii, motiv pentru care valoarea obiectului de prestări servicii, respectiv 38.600 de lei, a fost stabilită ca prejudiciu de recuperat”, se arată în acţiunea depusă de MNLR la Judecătoria Iaşi.

Având în vedere calitatea mea de manager al MNLR mă abţin de la orice comentariu”, a precizat Teodorovici la conciliere. Pentru că banii nu au fost restituiţi, Muzeul şi-a chemat directorul la bară.

 

Aproape 40.000 de lei pentru servicii de expediere

Suma de 38.580 de lei a cerut-o instituţia de la George Onofrei, purtătorul de cuvânt al Festivalului, care a luat bani tot printr-un PFA pentru „Servicii de Elaborare Liste de Adrese şi Servicii Expediere”. La conciliere, acesta a refuzat să achite suma susţinând că nu consideră că o datorează acea sumă având în vedere că „sarcinile şi obligaţiile asumate în calitate de persoană juridică au fost îndeplinite în totalitate, fapt confirmat prin rapoartele de activitate”, iar facturile emise au fost acceptate fără obiecţiuni de către beneficiar.

De la PFA Dan Daia, care a prestat „Servicii pentru Evenimente – monitorizare”, Muzeul a solicitat 38.600 de lei, iar de la Ademis Impex SRL, suma de 37.200 de lei, contravaloarea contractului de consultanţă „Achiziţii Publice Implementare FILIT”.

De la SC Ro Web Travel SRL instituţia a cerut 40.489 de lei, contravaloarea contractului „Servicii Identitate Vizuală”, iar PFA Corina Bernic a fost dată în judecată pentru recuperarea sumei de 26.000 de lei achitaţi pentru „Servicii Strategie Artistică Entertainment”.

 

Susţin că acţiunea e prescrisă

Atât George Onofrei, cât şi SC Ademis Impex SRL au cerut judecătorilor, în întâmpinările depuse, respingerea cererilor de chemare în judecată ca fiind prescrise, subliniind că Muzeul putea solicita recuperarea banilor până în noiembrie 2016. Mai mult, aceştia menţionează că şi-au îndeplinit corespunzător sarcinile asumate prin contracte şi nu din vina lor s-a ajuns în aceestă situaţie.

Deşi există un raport al Curţii de Conturi care arată că reclamanta nu ar fi trebuit să contracteze aceste servicii întrucât deţinea resurse umane pentru a derula activitatea ce a făcut obiectul contractului de prestări servicii în interiorul instituţiei, subscrisa nu se află în vreo culpă cu privire la semnarea şi derularea acestor contracte”, a arătat Onofrei în întâmpinare.

Trei dintre dosare se vor judeca la începutul anului viitor, pentru două nefiind stabilite încă termene de judecată. În procesul dintre PFA Bernic Corina şi MNLR, magistraţii au stabilit pronunţarea pentru 21 decembrie. Un alt PFA care a încheiat în 2013 contracte cu Muzeul pentru Festival a restituit o parte din sumă, potrivit directorului instituţiei.

 

Muzeul Literaturii, verificat de Curtea de Conturi

Inspectorii Curţii de Conturi au descoperit, în 2014, mai multe nereguli în procedurile de atribuire a unor contracte de la prima ediţie a FILIT, din 2013. Printre acestea se numără şi:

neelaborarea programului anual de achiziţii publice;

nesupunerea propunerilor cu privire la organizarea FILIT 2013, pentru aprobare, de Consiliul de Administraţie;

încheierea unui contract cu o firmă de consultanţă în vederea achiziţiilor pentru FILIT, în timp ce Muzeul avea doi salariaţi la care figura, în fişele de post, domeniul achiziţiilor publice;

atribuirea unor contracte pentru persoane care, anterior, semnaseră acte conform cărora se angajaseră să facă acele activităţi în regim de voluntariat;

atribuirea unui contract pentru logo-ul FILIT la trei săptămâni după ce acesta figura pe documentele pregătitoare ale Festivalului.

Muzeul a contestat raportul în instanţă, dar a pierdut definitiv procesul.

 

Declaraţie

Prefer să nu vorbesc despre acest subiect, tocmai pentru că în cadrul instituţiei am delegat ca alte persoane să se ocupe de aceaste probleme.”

Lucian Dan Teodorovici, director MNLR Iaşi

Muzeul Literaturii a dat în judecată şase persoane şi firme pentru care Curtea de Conturi a stabilit că au încasat ilegal bani la prima ediţie a FILIT. Printre datornici se află însuşi actualul director al instituţiei, Lucian Dan Teodorovici. Jurnalistul George Onofrei, căruia i se cer 38.580 de lei, spune că fapta e prescrisă.

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi (MNLR) încearcă să recupereze în instanţă prejudiciul descoperit de Curtea de Conturi la prima ediţie, din 2013, a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT). Printre cei vizaţi de procesele deschise la Judecătoria Iaşi se numără însuşi Lucian Dan Teodorovici, actualul director al Muzeului. Unii dintre pârâţi susţin însă că a expirat termenul în care banii puteau fi ceruţi înapoi.

 

Nu au vrut să plătească de bunăvoie

Scandalul legat de FILIT 2013 pare a fi fără sfârşit. După ce Camera de Conturi a stabilit un prejudiciu de sute de mii de lei la acestă primă ediţie a festivalului, iar procesele în care rezultatele controlului erau contestate au fost pierdute definitiv de MNLR, Muzeul încearcă acum recuperarea banilor pe cale judecătorească.

Astfel, deoarece concilierile amiabile nu au avut niciun rezultat, şase procese au fost deschise la Judecătoria Iaşi. Vizaţi sunt în special mai mulţi colaboratori ai acelei ediţii care au încheiat contracte de prestări servicii şi au primit bani, deşi semnaseră anterior contracte de voluntariat. Inspectorii Curţii de Conturi şi magistraţii au stabilit că acest lucru a fost ilegal. De aceste procese mai sunt vizate şi două firme care au încheiat contracte în vederea derulării FILIT 2013.

Printre cei daţi în judecată de MNLR se numără şi Persoana Fizică Autorizată (PFA) Teodorovici Lucian Dan, aparţinând directorului actual al instituţiei. Pentru a evita discuţiile, acţiunile de la instanţă sunt semnate de directorul adjunct al MNLR, Adriana Bondor.

 

38.600 de lei de la actualul director

De la PFA-ul lui Teodorovici, Muzeul solicită 38.600 de lei. Prejudiciul este aferent unui contract de prestări servicii încheiat în iulie 2013 pentru servicii de gestionare relaţii/drepturi autor la FILIT 2013. Anterior, în aprilie 2013, instituţia încheiase cu persoana fizică Lucian Dan Teodorovici un contract de voluntariat.

Deşi aceste contracte nu au obiecte identic formulate, auditorii Camerei de Conturi Iaşi au considerat că contractul de voluntariat a fost acoperit de obiectul contractului de prestări servicii, motiv pentru care valoarea obiectului de prestări servicii, respectiv 38.600 de lei, a fost stabilită ca prejudiciu de recuperat”, se arată în acţiunea depusă de MNLR la Judecătoria Iaşi.

Având în vedere calitatea mea de manager al MNLR mă abţin de la orice comentariu”, a precizat Teodorovici la conciliere. Pentru că banii nu au fost restituiţi, Muzeul şi-a chemat directorul la bară.

 

Aproape 40.000 de lei pentru servicii de expediere

Suma de 38.580 de lei a cerut-o instituţia de la George Onofrei, purtătorul de cuvânt al Festivalului, care a luat bani tot printr-un PFA pentru „Servicii de Elaborare Liste de Adrese şi Servicii Expediere”. La conciliere, acesta a refuzat să achite suma susţinând că nu consideră că o datorează acea sumă având în vedere că „sarcinile şi obligaţiile asumate în calitate de persoană juridică au fost îndeplinite în totalitate, fapt confirmat prin rapoartele de activitate”, iar facturile emise au fost acceptate fără obiecţiuni de către beneficiar.

De la PFA Dan Daia, care a prestat „Servicii pentru Evenimente – monitorizare”, Muzeul a solicitat 38.600 de lei, iar de la Ademis Impex SRL, suma de 37.200 de lei, contravaloarea contractului de consultanţă „Achiziţii Publice Implementare FILIT”.

De la SC Ro Web Travel SRL instituţia a cerut 40.489 de lei, contravaloarea contractului „Servicii Identitate Vizuală”, iar PFA Corina Bernic a fost dată în judecată pentru recuperarea sumei de 26.000 de lei achitaţi pentru „Servicii Strategie Artistică Entertainment”.

 

Susţin că acţiunea e prescrisă

Atât George Onofrei, cât şi SC Ademis Impex SRL au cerut judecătorilor, în întâmpinările depuse, respingerea cererilor de chemare în judecată ca fiind prescrise, subliniind că Muzeul putea solicita recuperarea banilor până în noiembrie 2016. Mai mult, aceştia menţionează că şi-au îndeplinit corespunzător sarcinile asumate prin contracte şi nu din vina lor s-a ajuns în aceestă situaţie.

Deşi există un raport al Curţii de Conturi care arată că reclamanta nu ar fi trebuit să contracteze aceste servicii întrucât deţinea resurse umane pentru a derula activitatea ce a făcut obiectul contractului de prestări servicii în interiorul instituţiei, subscrisa nu se află în vreo culpă cu privire la semnarea şi derularea acestor contracte”, a arătat Onofrei în întâmpinare.

Trei dintre dosare se vor judeca la începutul anului viitor, pentru două nefiind stabilite încă termene de judecată. În procesul dintre PFA Bernic Corina şi MNLR, magistraţii au stabilit pronunţarea pentru 21 decembrie. Un alt PFA care a încheiat în 2013 contracte cu Muzeul pentru Festival a restituit o parte din sumă, potrivit directorului instituţiei.

 

Muzeul Literaturii, verificat de Curtea de Conturi

Inspectorii Curţii de Conturi au descoperit, în 2014, mai multe nereguli în procedurile de atribuire a unor contracte de la prima ediţie a FILIT, din 2013. Printre acestea se numără şi:

neelaborarea programului anual de achiziţii publice;

nesupunerea propunerilor cu privire la organizarea FILIT 2013, pentru aprobare, de Consiliul de Administraţie;

încheierea unui contract cu o firmă de consultanţă în vederea achiziţiilor pentru FILIT, în timp ce Muzeul avea doi salariaţi la care figura, în fişele de post, domeniul achiziţiilor publice;

atribuirea unor contracte pentru persoane care, anterior, semnaseră acte conform cărora se angajaseră să facă acele activităţi în regim de voluntariat;

atribuirea unui contract pentru logo-ul FILIT la trei săptămâni după ce acesta figura pe documentele pregătitoare ale Festivalului.

Muzeul a contestat raportul în instanţă, dar a pierdut definitiv procesul.

 

Declaraţie

Prefer să nu vorbesc despre acest subiect, tocmai pentru că în cadrul instituţiei am delegat ca alte persoane să se ocupe de aceaste probleme.”

Lucian Dan Teodorovici, director MNLR Iaşi

Pagina 1 din 1190

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Go to top