Marti, 21 05 2019

cristi tanasa

Povestea Turturicăi, șefa hoților din Iași: jumătate de viață a stat la pușcărie

O femeie din Scobinţi este o adevărată „performeră” în furatul din buzunare. În ultimii 28 de ani a stat la puşcărie aproape jumătate. Este, însă, cam nepricepută: de câteva ori a fost prinsă în flagrant. Femeia care fură la foc automat nu a fost vizitată după gratii de niciunul dintre cei nouă copii.

 

Turturica Dumitriu, mamă a nouă copii, este faimoasă în lumea hoţilor din buzunare din Iaşi. De aproape 30 de ani fură portofelele ieşenilor care fac piaţa sau călătoresc cu autobuzul. Din 1988 încoace, peste 12 ani şi i-a petrecut „la facultate”, alegându-se cu mai multe dosare penale pentru furt calificat. A fost şi graţiată după Revoluţie, dar asta nu a împiedicat-o să se perfecţioneze în timp. „Meseria” i-a adus şi ghinion, fiind condamnată şi pentru că a furat două batiste. Recidivele i-au făcut bucata.

 

CV greu

Turturica Dumitriu (55 ani) este una dintre cele mai experimentate hoaţe din Capitala Moldovei. Cu aproape 30 de ani „vechime”, după cum îi arată şi cazierul, femeia originară din comuna Scobinţi a golit multe portofele. O vreme a acţionat şi în Bucureşti sau în alte oraşe din Moldova, dar cele mai multe „lovituri” le-a dat în Iaşi. Turturica Dumitriu acţiona în special în locurile aglomerate: pieţe, târguri, procesiuni religioase sau în mijloacele de transport în comun, victime căzându-i, de multe ori, persoanele în vârstă. Femeia recurgea de obicei la un mod de operare clasic: înghesuia victima şi îi fura portofelul din buzunare sau din geantă.

 

Condamnată pentru găinării

Turturica a fost însă urmărită şi de ghinion, fiind surprinsă de mai multe ori în flagrant de persoanele pe care încerca să le lase fără bani sau de oamenii legii. Alteori, „prada” obţinută nu era pe măsura aşteptărilor. Astfel, în 12 octombrie 2013, femeia a furat două batiste de la o pensionară de 66 de ani care aştepta la rând pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva. În timp ce îşi introducea mâna în buzunarul drept al hainei purtată de sexagenară a fost observată de jandarmi, care au ridicat-o imediat ce a dat „lovitura”.

Ulterior, femeia a fost reţinută de procurori şi dusă la Judecătoria Iaşi cu propunere de arestare preventivă. Instanţa a dispus să fie cercetată în libertate şi i-a interzis să părăsească localitatea de domiciliu, respectiv Scobinţi, deşi poliţiştii din comună arătau că nu mai deţine o casă acolo, fiind plecată din sat de aproape 20 de ani.

Şase zile mai târziu, în 18 octombrie 2013, Turturica a furat din nou, de data aceasta în Piaţa Nicolina: 27 de lei de la un pensionar de 87 de ani, dar a fost observată de acesta şi de un vânzător. Astfel,în cele din urmă, femeia a ajuns din nou în faţa judecătorilor, care au arestat-o preventiv. „Recunosc fapta comisă, îmi pare rău şi regret”, le-a spus ieşeanca anchetatorilor.

 

Pe lângă portofele, hoţii de buzunare au posibilitatea să pună mâna şi pe telefoane scumpe

Instanţă: „Perseverenţă infracţională deosebită”

Pentru furtul batistelor şi a celor 27 de lei, Turturica Dumitriu a fost trimisă în judecată pentru furt calificat şi condamnată, în decembrie 2013, de Judecătoria Iaşi, la doi ani de închisoare cu executare, dar a contestat decizia. La aplicarea sentinţei s-a avut în vedere şi faptul că era recidivistă şi mai avea de executat un rest de pedeapsă. „Nu se află la primul contact cu legea penală, fiind recidivistă şi condamnată anterior pentru comiterea mai multor infracţiuni de acelaşi gen ceea ce dovedeşte o perseverenţă infracţională deosebită şi relevă formarea unei obişnuinţe în asigurarea (...) existenţei prin mijloace ilicite”, se arată în motivarea instanţei.

Curtea de Apel Iaşi i-a redus pedeapsa la 1 ani şi 10 luni de închisoare, iar în 21 iulie 2015 a fost eliberată condiţionat.

 

Arestată din nou

Turturica nu a stat însă prea mult „pe tuşă” şi, în 15 martie 2016, a fost prinsă după ce a dat o nouă lovitură într-un autobuz care circula pe traseul 28. Femeia i-a furat unui tânăr, care avea mâna în ghips, portofelul cu acte şi 10 lei, dar şi de data aceasta a fost surprinsă de victimă. Atunci a scos portofelul de sub haine şi l-a aruncat pe jos în autobuz, susţinând că este nevinovată. Cu toate acestea, au fost chemaţi poliţiştii, iar femeia s-a ales cu un nou dosar penal. În faţa anchetatorilor, Turturica a declarat că în acea zi a cerşit în zona Halei Centrale pentru a face rost de bani şi a pleca la băiatul său în Anglia, iar apoi a urcat în autobuz pentru a merge în Copou. „Am nouă copii, unul minor. Nu sunt vinovată de comiterea faptei. Un băiat care era lângă mine mi-a spus că i-am luat portofelul şi eu i-am răspuns că nu e adevărat”, a declarat femeia în faţa procurorilor.

Cu toate acestea, Turturica a fost arestată preventiv de judecători, iar în aprilie 2016, procurorii Parchetului Judecătoriei Iaşi au trimis-o din nou în judecată pentru furt calificat. Aceasta se află şi în prezent după gratii.

 

Aglomeraţia din autobuze, dragostea de furat a Turturicii

Graţiată după Revoluţie

Isprăvile femeii datează însă de dinainte de Revoluţie. În 1988, a fost condamnată pentru furt de Judecătoria Iaşi în două dosare, la 1 an şi 6 luni de închisoare şi 3 ani de închisoare, şi i s-a interzis să se afle timp de cinci ani în Iaşi şi 2 ani în Bucureşti. Cele două pedepse au fost contopite, în 1989, şi i s-a aplicat un spor de 6 luni, astfel că femeia avea de executat 3,6 ani de închisoare. Q stat însă după gratii doar 1 an şi 5 luni şi a fost eliberată în 5 ianuarie 1990, fiind graţiată conform unui decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale.

 

Citește și Pile cu „sânge albastru”: e șic să fii milionar și să ai soția angajată la Primărie

 

În 1994 a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare de la Judecătoria Paşcani şi a ieşit de după gratii un an mai târziu, în decembrie. În 1998 este condamnată în alte două dosare pentru furt calificat, pedepsele fiind contopite şi urmând să execute 3,8 ani de închisoare. A fost eliberată condiţionat în august 2000. Tot pentru furt calificat a primit 3 ani de închisoare în 2007, 2 ani de închisoare în 2012 şi 1 an şi 10 luni în 2014. „Este o hoaţă cu state vechi. Nu cred că se va schimba”, a spus unul dintre anchetatori. Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi a sancţionat-o administrativ în alte două dosare, cu 400, respectiv 200 de lei. Turturica a absolvit patru clase. Pe perioada executării ultimei pedepse niciunul dintre cei nouă copii nu a vizitat-o.


O echipă din Iași a ocupat locul 2 la cea de a doua ediție a Red Bull Soapbox Race din România

40 de mașini artizanale au defilat sâmbătă, 3 septembrie, la Cluj-Napoca, în fața a peste 15.000 de oameni.

 

40 de echipe din România au luat în serios provocarea lansată de Red Bull Soapbox Race și s-au strâns cu mic, cu mare la start în Parcul Colina din Cluj Napoca. Mulți au crezut că Holoween-ul sau Crăciunul a venit mai devreme pentru că participanții s-au costumat în fel și chip, iar pe traseu s-a văzut mașinute numai una și-una.

 

Echipele au avut la dispoziție aproape o lună să-și construiască propria mașină artizanală, nemotorizată. Sâmbătă, în ziua cea mare, au reușit să surprindă. Am văzut la start o copie fidelă a MIG-ului, ce înseamnă un partaj adevărat sau cum o butelcă de țuică autentică din prune poate prinde viteză.

 

Credeați că la o astfel de competiție, a-ți realiza un prototip nu este deloc creativ? Vă înșelați – mașina lui Louis De Funes din seria “Jandarmul și Jandarmerițele”, o ghilotină, un muștarmobil sau o închisoare pe roți, ne-au demonstrat că la Red Bull Soapbox Race, totul este posibil.

 

Mașinăriile în formă de animale s-au întrecut și ele pe traseul de la Red Bull Soapbox Race – un ghepard, un dinozaur sau un rechin au făcut furori pe patru sau trei roți.

 

 

Personaje din desene animate, precum șoricelul și Pinky & The Brain, cei trei purceluși sau ursul Baloo din Cartea Junglei nu aveau cum să lipsească.

 

La categoria „autentic românesc” am văzut Mocănița fără Frică, iar la „ce le place românilor”, am avut Flori-n Salam.

 

Prima mașină de raliu Ford nu avea cum să lipsească de la start, arătându-ne ce înseamnă să parcurgi un traseu cu calități de pilot.

 

Migutzu No.1 a realizat cel mai bun timp, reușind să parcurgă traseul în numai 42 de secunde. La polul opus s-a aflat Geronimo, cu 2 minute și 33 de secunde.

 

În cele din urmă, primul loc le-a revenit echipei Migutzu No.1 din București (Soare Ovidiu Mihail, Vecu Marius, Briotă Dan Ionel și Ionescu Ionuț). Ei au reușit să impresioneze juriul format din Bogdan Marișca, Roxana Ciuhulescu, Ileana Badiu și Traian Tudorică și au acumulat 14 de puncte.

 

Locul doi a fost ocupat de Bootelcuța din Iași. Bogdan Băianu, Cristi Bârlădeanu, Adrian Mititelu, Alex Munteanu au adunat 17 de puncte.

 

Cea de a treia treaptă a podiumului a fost ocupată de către echipă Muștarmobilul (Bulboacă Mihăiță, Cernat Alex, Iordan Florin și Vincă Andrei), din Tecuci, cu 23 de puncte acumulate în clasament.

 

Pe cei 400 de metri de traseu construit am avut peste 2 km de garduri de protecție și peste 4.000 de baloti din paie, care i-au ajutat pe piloți să nu iasă în decor.

 

Atmosfera a fost întreținută de Adrian Vancica aka Celentano și Mihai Rait aka Dorel din serialul Las Fierbinți difuzat de PRO TV.


Se conturează cauza tragediei din autocarul „groazei”: şoferul avea viteză mare

Săptămâna trecută, copiii din ansamblul folcloric de la Palaltul Copiilor implicat, în iunie, în accidentul din Braşov, au fost audiaţi de anchetatori. Au spus că autocarul circula cu viteză şi că unul dintre pasageri nu avea loc, stând pe o măsuţă. Maşina care a ucis patru oameni figura în acte cu 24+1 locuri, dar fusese modificată

 

Şoferul autocarului plin cu elevi care s-a răsturnat, în iunie, la Perşani, în judeţul Braşov, conducea cu mare viteză. Asta au susţinut unii dintre copiii care au scăpat din cumplitul accident, soldat cu moartea a patru persoane.

 

Interogaţi prin comisie rogatorie

Elevii, cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, au fost audiaţi toată săptămâna trecută la sediul Serviciului Poliţiei Rutiere Iaşi, prin intermediul unei comisii rogatorii. Aceştia au răspuns la o serie de întrebări indicate de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, care cercetează cazul. Astfel, adolescenţilor li s-a cerut să dea lămuriri, printre altele, despre locul pe care-l ocupau în autocar, cum s-a petrecut accidentul şi cine a organizat deplasarea către festivalul de la Arad. Unii dintre elevii care se aflau în vehicul în momentul producerii tragediei au povestit că şoferul circula cu mare viteză.

 

Profesorul nu avea loc

„Avea viteză mare. Înainte de producerea accidentului, autocarul era să se izbească de indicatoarele care atenţionau că urmează o curbă periculoasă, a încercat să se redreseze, dar a intrat cu partea dreaptă într-un fel de şanţ şi din nou a încercat să redreseze. Apoi s-a izbit de parapeţi”, le-a spus anchetatorilor unul dintre elevii care a fost în autocar.

Unii dintre copii au mai declarat că la Roman a mai urcat un elev, iar acestuia i-a cedat locul profesorul Cătălin Pop. „Profesorul s-a aşezat pe un fel de măsuţă între şoferi. El era singurul care nu avea loc”, a povestit un alt elev. Totodată, adolescenţii au declarat că şoferii nu consumaseră băuturi alcoolice.

 

 

Accidentul din iunie a produs multă emoţie după ce s-a aflat că autocarul era plin de copii

Patru morţi şi 26 de răniţi

Un coregraf de 18 ani, Teodor Cosmin Manoilă, coordonatorul ansamblului folcloric „Cătălina” de la Palatul Copiilor, Cătălin Pop (42 de ani) şi cei doi şoferi - Ilie Cojocaru şi Andrei Popa, au decedat, iar 26 de persoane au fost rănite în urma accidentului petrecut, pe 17 iunie, în localitatea Perşani din Braşov. În autocar se aflau 30 de persoane, mare parte elevi. Copiii, cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, erau componenţi ai ansamblului folcloric Hora şi plecaseră de la Palatul Copiilor din Iaşi la Arad pentru a participa la un festival.

 

Citește și Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Andrei Popa a fost şoferul care ar fi intrat cu viteză într-o curbă periculoasă şi ar fi pierdut controlul volanului, iar autovehiculul s-a izbit de parapetul care desparte sensurile de mers şi s-a răsturnat. Principalele ipoteze de la care pornesc anchetatorii sunt o defecţiune tehnică şi imprudenţa şoferului. Se va efectua şi o expertiză tehnică. Maşina aparţinea firmei Maxibus Trans Miroslava şi figura în acte cu 24+1 locuri, dar fusese modificată. În realitate, erau 28+1 locuri, fiind montate scaune suplimentare. Autovehiculul nu avea centuri de siguranţă.


Proiect urgent: eliberați Drumul Hoților! De 20 de ani mutăm pisica de la unul la altul și Iașul bate pasul pe loc

Retorica politicienilor Iașului este aceeași de decenii: ni se explică de ce nu pot face un proiect mare, în loc să spună cum vor reuși să-l facă. Traficul din Bularga-Poitiers e cea mai mare urgență a orașului. Șefii Primăriei au găsit scuza: strada Trei Fântâni face parte din Șoseaua de Centură, proiect al Ministerului Transporturilor. Șeful DRDP Iași spune că, în lipsa unei date precise pentru finanțare, Primăria are drumul în administrare. Fostul director DADJ spune că soluția ar fi o asfaltare cu garanție pe trei ani. Prin Drumul Hoților (Trei Fântâni) tot traficul pe axa nord-sud a orașului s-ar decongestiona. Cozile sunt acum infernale, orașul fiind gâtuit în Bularga, și lucrurile se agravează.

 

Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.

Înghesuiala de pe lume

Aici sunt marile supermarket-uri, firmele de bricolaj, sute de ateliere, hale industriale, depozitele angro din care se aprovizionează mii de comercianți din Iași. Pe toate sensurile de mers, cozile la semafoare sunt infernale. Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.

 

Coadă pe Poitiers, așteptând intrarea pe Pasarela Bucium


O șosea distrusă, nefolosită de 20 de ani
Subiectul nu se află pe agenda publică, deși infrastructura e principala urgență a unui oraș în dezvoltare. A rămas un proiect de sertar, pasat între Primărie și Guvern.
În acest moment, cei 3,8 km ai străzii Trei Fântâni, cunoscută de toată lumea ca Drumul Hoților, sunt impracticabili pentru mașini, deși unii șoferi se mai încumetă. De la Pasarela Bucium, urmează sute de metri de pavaj prost întreținut, distrugând partea mecanică a mașinii. La curba ce urmează fostului Poligon Auto, dezafectat de mulți ani, începe o zonă asfaltată, dar bitumul este mai bâtrân decât vârsta majorității șoferilor ce trec pe-aici. Drumul e spart, plin de gropi, cratere sau peticit cu zeci de ani în urmă. Aproape de Depoul CFR Socola începe a doua porțiune de pavaj, și mai proastă decât prima porțiune.
Apropiindu-ne de Tomești, există câteva treceri peste pârâul ce însoțește drumul, semn că, pe vremuri, cineva se gândise la legătura dintre Bucium și Zona Industrială. Specialiștii spun că în acest punct construirea unei pasarele care să coboare direct în Calea Chișinăului ar salva tot traficul pe axa nord-sud a orașului.
După Depoul Socola urmează alți 500 m de asfalt distrus, care zdruncină mașinile, după care șoseaua dispare, transformându-se într-un drum de țară, plin de gropi. Aici, s-a cărat intens materie primă pentru Ceramica de pe un versant din Vlădiceni, care a fost ras complet. În final, Drumul Hoților se termină în partea dreaptă a căii ferate, aproape de RAR și Tehnoton.

 

Coadă în Bularga, în față la E Gros

Pisica, aruncată la CNADNR

Reprezentanții Primăriei Iași spun că șoseaua ar fi preluată de CNADNR, care ar urma să primească finanțare de la Ministerul de Finanțe, prin Ministerul Transporturilor, neexistând însă o dată precisă. „Dacă CNADNR spune altceva, nu este real. Există chiar o adresă care să demonstreze aceasta, prin care compania națională de drumuri solicită informații pentru continuarea investiției Centurii ușoare. Mă întreb așa: dacă drumul este al Primăriei Iași, de ce ar cere informații despre el o instituție care nu îl deține? Predarea s-a făcut, pentru că este investiția Guvernului acolo și tot Guvernul trebuie s-o continue. Dacă nu mai au bani pentru continuare, trebuie să spună și găsim pe plan local o soluție”, a detaliat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, cu o teorie care a tot fost auzită pe acest subiect în ultimii 10 ani.
Buraga spune că, dacă Primăria ar asfalta săptămâna viitoare drumul, instituția ar fi imediat anchetată. „Am realiza o investiție pe o șosea pe care, dacă s-ar găsi finanțare pentru continuarea Centurii, s-ar băga bani de două ori. Pentru că este prinsă în proiectul Șoselei de centură a Iașului, face parte din acel plan. Și atunci ar veni Curtea de Conturi și ar acuza Primăria Iași”, mai spune Buraga.

 

DRDP: „Când or fi bani...”

Reprezentanții Drumurilor Naționale susțin că drumul este în administrarea Primăriei Iași, este inclus în proiectul variantei ocolitoare a Municipiului Iași și, din acest motiv, investițiile sunt blocate, în lipsa altor documente. “Face parte din tronsonul 4 al șoselei de centură și există hotărâre de Guvern să fie preluat către Ministerul Transporturilor. Preluarea se face însă condiționat de găsirea susrselor de finanțare. Adică, dacă nu am finanțare, nu este luat din administrarea Iașului. Cu acest statut juridic, Primăria Iași poate face lucrări de întreținere, dar nu poate face modernizare, pentru că este un proiect național. Dar, la această dată, nimeni nu poate spune când vor fi bani. Cele două variante ocolitoare ale Iașului costă 28, respectiv 24 de milioane de euro”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale Drumuri Poduri Iași.

 

O șosea dreaptă, dar cu asfaltul distrus

O soluție deșteaptă: asfaltare temporară

În condițiile în care statul român joacă ping-pong între autorități locale și centrale cu o șosea vitală, care ar fi soluția? Este dată de un fost director de drumuri, care a calculat până și suma necesară pentru asfaltare: două milioane de lei pentru cei aproape 4 km de șosea. “Este neglijat un drum extrem de important. Dacă s-ar circula pe-aici, intersecțiile de la Granit și E Gros s-a decongestiona imediat. La statutul actual, pot fi făcute doar lucrări de întreținere. Există o singură soluție. O adresă a Guvernului care să spună că nu există bani pentru această investiție în următorii 5 ani. În această situație, Primăria poate asfalta tot drumul, cu o garanție de 3 ani. Clar el ar ține mai mult, dar s-ar considera că un alt proiect nu se suprapune peste cel existent. Costurile ar fi, încărcat, de maxim 2 milioane de lei. La Drumuri Județene am pus covor asfaltic cu 350.000 de lei pe km, să spunem că aici ar mai fi necesare câteva reparații, deși sunt minore, fundația este bună”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună, fost director al Drumurilor Județene.
Faptul că repararea străzii Trei Fântâni ar avea efecte imediate asupra traficului de la Granit și E Gros este confirmat de toți cei intervievați de 7EST. Reprezentanții Primăriei, ai CNADNR și ai firmelor au răspuns în cor că este singura și cea mai ieftină soluție pentru ca tot ce înseamnă coadă la semafor în cele două puncte grele din oraș să dispară.

 

Așa arată acum Drumul Hoților, o șosea pustie ce ar putea rezolva tot traficul din Zona Industrială

Proiecte mai scumpe ale Primăriei în 2016

Costul de doar 2 milioane de lei pentru o șosea atât de importantă este depășit de alte investiții ale Primăriei din 2016. Fără să spună nimeni că aceste cheltuieli sunt mai puțin importante, Primăria Iași alocă, în acest an:
- 8 milioane de lei pentru finalizarea Căminului de Bătrâni Sf Parascheva
- 3,1 milioane de lei pentru renovarea unui corp al Liceului de Informatică
- 3 milioane de lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri
- 900.000 de lei pentru reabilitarea termică a blocurilor din Piața Unirii
- 23,5 milioane de lei – asfaltări străzi
- 37 milioane de lei – reabilitare rețeaua de termoficare

 

14 trenuri în 24 de ore

Pentru cine spune că trecerea peste calea ferată către Zona Industrială este timp pierdut, datele arată altceva: CFR operează, în 24 de ore, 14 trenuri către și dinspre Ungheni, dintre care 5 sunt până la 7 dimineața. Mai există unul la ora 9, celelalte 8 fiind de la ora 13 la 19. Rezolvarea timpilor de așteptare la barieră este, în opinia constructorilor, un pasaj direct către Zona Industrială.

 

Citește și Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene

 

Ce spun reprezentanții firmelor

Un afacerist ieșean care a avut firma în zona Poitiers și a relocat-o către Centură, spre Valea Lupului, spune că mutarea a făcut-o tocmai pentru a avea acces la o șosea rapidă. “Este clar că traseul logic dinspre Poitiers spre Zona Industrială sau spre Tomești este acest drum. Noi ne-am mutat firma tocmai pentru a avea acces la un drum rapid și bun. Cât timp am funcționat pe Poitiers, ar fi fost mai ieftin și mai rapid să ieșim pe Drumul Hoților către Tomești sau Zona Industrială, dar pentru a proteja mașinile firmei nu am mers pe acolo. Asta a însemnat ani de zile de bani aruncați și timp pierdut”, ne-a explicat Marian Aftene, proprietarul firmei Sabotrans.


Nou proiect Conest: trei turnuri de 20 de milioane de euro. „Nu va semăna cu nimic din ce se face acum”

Firma de construcţii Conest are planuri mari: trei blocuri cu câte 11 etaje într-o zonă centrală. „Acest proiect nu va semăna cu nimic din ce se face acum”, spune directorul societăţii.

Firma Conest intenţionează să construiască trei blocuri la intersecţia bulevardelor Tudor Vladimirescu şi Chimiei.

 

330 de locuri de parcare

Conform avizelor obţinute până în prezent, regimul de înălţime al imobilelor este S+P+11. Viitoarele locuinţe nu vor fi date în folosinţă dacă nu vor exista locuri de parcare. Conform Planului Urbanistic Zonal pentru terenul de 11.932 metri pătraţi pe care vor fi ridicate blocurile, vor fi amenajate un număr total de 330 de locuri de parcare. Pentru a asigura acest necesar, vor fi construite şi două parcări cu regim S+P: 175 de locuri vor fi amenajate la subsol, 50 la parter şi 105 la nivelul solului.

Reprezentantul Conest a explicat că, în cazul în care în acest an va obţine autorizaţiile de construire, noul ansamblu de locuinţe va fi gata în 2020. Costurile se ridică la 20 de milioane de euro. „Terenul pe care se va construi este în patrimoniul societăţii de la început. Acolo au funcţionat garajul şi baza de producţie, de confecţii metalice. Ar fi primul nostru proiect imobiliar important. A mai fost cel de case, de pe Platoul Însorit, dar nu a avut succes. Preţul de vânzare va fi aproximativ de 1.000 de euro pe metru pătrat”, a declarat Viorel Cozma, director Conest.

 


 Cartierul Platoul Însorit este situat în Galata

Cozma: „Nu facem rabat de la calitate”

Locuinţele vor avea o suprafaţă începând de la 35 de metri pătraţi până la 75 metri pătraţi, fiind amenajate garsoniere şi apartamente cu două şi trei camere. Şeful Conest a mai precizat că locatarii vor beneficia de un teren de tenis, iar la parterul blocurilor vor funcţiona o grădiniţă, farmacie şi un centru spa. „Acest proiect nu va semăna cu nimic din ce se face acum, de aceea şi costurile sunt mai ridicate. Noi nu facem rabat de la calitate, nu construim cu 300 de euro metrul pătrat. Locuinţele se vor adresa tuturor categoriilor de vârstă. Estimăm un număr de 520 de apartamente”, a mai spus Cozma.

 

Citește și Pile cu „sânge albastru”: e șic să fii milionar și să ai soția angajată la Primărie

 

Se extinde Arena Tătăraşi

Şi fostul patron al caselor de amanet Express Credit, Mihai Bogdan Gheorghiu, intenţionează să construiască locuinţe colective, tot în Tătăraşi, pe strada Vasile Lupu. Planul Urbanistic de Detaliu arată că proiectul se va ridica pe o suprafaţă de 13.849 metri pătraţi, în vecinătatea altui complex imobiliar în care omul de afaceri a investit, Arena Tătăraşi. Gheorghiu vrea acum să extindă complexul, limita stabilită de municipalitate fiind de 10 etaje. Dezvoltatorul este obligat să asigure 446 locuri de parcare.

 


Pile cu „sânge albastru”: e șic să fii milionar și să ai soția angajată la Primărie

Oameni cu afaceri de milioane de euro își plasează soțiile la Primărie. În zeci de alte cazuri, primul angajat a fost unul din soți, după care l-a tras după el și pe partener. Drăgan – Smart Production, Boca – imobiliare, Laicu – DRDP și Postolache – Conest au soțiile angajate în Primărie.

 

Dacă angajările pe pile sunt o practică banală în toate instituțiile publice din România, la Primăria Iași se observă un fenomen mai rar întâlnit: oameni de afaceri cu venituri de zeci sau sute de mii de euro anual își plasează soțiile în posturi călduțe, dar remunerate modest, la Palatul Roznovanu.

 

Drăgan: „Nici n-am știut”

Ultimul caz descoperit este al lui Cătălin Drăgan, patronul fostului club Office, și care în trecut a avut mai multe relații comerciale cu Primăria. Soția, Cristina Drăgan, este angajată ca inspector în administrația locală din 2014. În declarația de avere, soția omului de afaceri declară două apartamente, un BMW și acțiuni deținute la firmele soțului: Cadra One, Cadrax Two și Smart Production.
În 2010, soțul, Cătălin Drăgan, a căpătat o reputație nedorită după ce a câștigat o licitație pentru 50 de copertine în stațiile RATP și 50 de city-light-uri cu harta Iașului, licitația fiind îndelung contestată. Firma lui Drăgan prezentase o mostră în mărime naturală, în valoare de câteva mii de euro, în timp ce celelalte firme reclamau că niciun ofertant serios nu poate cheltui atât pentru o licitație pe care nu știe dacă o va câștiga. Valoarea contractului a fost de 820.000 de lei (fără TVA).
Cu un an înainte, câștigase un alt contract, în valoare de 950.000 de lei, pentru montarea a șapte hale metalice la fostul hipodrom de la CUG. Cătălin Drăgan a spus că n-a intervenit pentru angajarea soției: „Ea s-a ocupat, a dat concurs, n-am pus nicio pila, ea și-a dorit. Știți câte probleme am avut în contractele cu Primăria, ce greu mi-am încasat banii? Cu primarul Mihai Chirica sunt doar la nivel de cunoștințe, nu ne vizităm, nu ne sunăm”.

 

Florin Boca, trecut un pic pe la munca de jos în campania electorală, și-a făcut soția chiar șefă de Serviciu la Spațiile Comerciale

Laicu, la fel: „N-am știut”

De ceva timp s-a angajat la Primărie și soția lui Ovidiu Laicu, directorul regional de la Drumuri și Poduri. Luminița Laicu este inspector principal la Direcția Economică, având un salariu net de 2.000 de lei. Soțul a câștigat în schimb, în 2015, peste 140.000 de lei. Ovidiu Laicu spune că nici el n-a pus vreo pilă: „N-am nicio legătură cu angajarea ei, nici nu știam că s-a înscris la concurs. A lucrat în sectorul privat și nu i-a plăcut. Mie nu-mi convine că lucrează la Primărie, că are salariu mic, dar dacă-i place...”.

 

Soția lui Boca a ajuns chiar șefă

Devenit unul dintre cei mai influenți membri ai PSD Iași, unul din principalii sponsori, milionarul Florin Boca și-a adus soția în Primărie, mai exact la DAPPP. Inițial angajată ca inspector, Monica Boca a avansat în 2015, devenind șef Serviciu Administrator Spații Comerciale, salariul fiind de 3.000 de lei/lună.

 

Cătălin Drăgan a făcut întâi afaceri cu Primăria, a văzut că e sigur, apoi și-a angajat și soția aici

Soțul ajunge șef și își aduce și soția

În Primărie sunt multe cupluri, soții lucrând la câteva birouri distanță. Actualul șef de la Resurse Umane, Emanuel Smântână, are soția, Bild Yvonne Cecilie, în siguranță, la șefia Registrului Agricol. Un pesedist de vază, Ionică Ciobanu, fosta spaimă a investitorilor imobiliari când era la conducerea Serviciului Control Urbanism, are la rândul lui soția angajată în primărie. Nana Ciobanu ocupă funcția de șef birou. După retrogradare, Ionică Ciobanu se ocupă de activitatea de la Serviciului Asociații Proprietari.
Lista continuă cu Daniela Cuzuc, inspector DEFPL, căsătorită cu Florin Cuzuc, angajat la Poliția Locală. Alte cupluri: Dănuț Gheorghiță, inspector, și Antoneta Gheorghiță, inspector Protecția Muncii; Cristina Huțanu, șef Birou Mici Întreprinzători, și Dragoș Huțanu, Șef Birou Protecție Civilă. În ceea ce privește Serviciul Informatizare, biroul este împărțit de soții Constantin și Violeta Ignat, ambii fiind inspectori.

 

Cristian Tudușciuc, șef de Achiziții la Servicii Publice, căsătorit cu Ana, consilier la Direcția Economică

Cuplu pe axa Conest-Primărie

Un alt cuplu cu conexiuni în mediul de afaceri este format de Alina și Sorin Postolache. Alina Postolache este inspector la DEFPL, în timp ce soțul, angajat la Conest SA, are un salariu anual de 73.000 de lei.

 

Citește și Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Soțul, șef de Achiziții, soția - consilier

Legătura cu Palatul Roznovanu este făcută și de soții Ana Cristina și Cristian Tudușciuc. Ana Cristina este angjată la DEFPL ca simplu consilier, iar soțul este șef de achiziții la Servicii Publice SA.
Lista continuă cu Daniel Vasiliu, inspector în Primărie, cu soția Loredana, angajată la Direcția de Asistență Comunitară (DAC) ; Radu Achiței, polițist local, cu soția Anca Băjenaru, inspector de stare civilă; Mihai Apetrei de la Poliția Locală, cu soția Mihaela Matianu, asistent medical la DAC.


Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene

Dilema şefului de la Aeroport: instituţii care nu-şi fac treaba sau exces de zel al unor inspectori? Auditorii proiectului de modernizare a Aeroportului au invocat mai multe nereguli la licitaţii pentru a refuza plata a 15,2 milioane de lei din fondurile europene alocate. Reprezentanţii Aeroportului au contestat deciziile la instanţă şi invocă aprobările primite de la ANRMAP înainte de organizarea licitaţiilor.

 

O serie de nereguli identificate în derularea unor contracte pentru lucrările de modernizare a Aeroportului Iaşi, proiect de 57 de milioane de euro finanţat din fonduri europene, a dus la sancţionarea instituţiei cu 15,2 milioane lei.

 

Au riscat mai mult

Contractul pentru construcţia pistei de 2.400 metri i-a adus Aeroportului cea mai mare sancţiune financiară, aceasta ridicându-se la 13,89 milioane lei, fără TVA. Suma reprezintă o corecţie de 10% din contractul de 139 milioane lei semnat, în iunie 2013, cu Asocierea Max Boegl România, Vega ’93 Galaţi şi UTI Grup.

Iniţial, Autoritatea de Management POS Transport din cadrul Ministerului Transportului a propus aplicarea unei corecţii de 25% din valoarea contractului. Ulterior, aceasta a fost diminuată.

În acest caz, reprezentanţii Ministerului au arătat că autoritatea contractantă a impus cerinţe de calificare şi selecţie restrictive, dar şi excesive/disproporţionale în raport cu obiectul contractului. Aeroportului i s-a reproşat, printre altele, că a solicitat ca ofertantul să demonstreze că a realizat cel puţin proiectul tehnic pentru o pistă cu o lungime de minimum 2.400 de metri cu structură cu îmbrăcăminte flexibilă. Astfel, ar fi fost împiedicaţi să participe la procedură ofertanţii care demonstrau experienţă similară pentru acelaşi tip de pistă, dar cu o lungime mai mică. Judecătorii au confirmat aceste concluzii: „(...)a fost restricţionată nejustificat participarea la procedura de atribuire, nu a fost promovată concurenţa între operatorii economici, nu au fost garantate tratamentul egal şi nediscriminarea operatorilor economici şi, pe cale de consecinţă, nu a fost asigurată eficienta utilizare a fondurilor europene”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Bucureşti.

 

Noul terminal a adus o corecţie de 1,31 milioane lei

„Caracter discriminatoriu”

O corecţie de 5%, respectiv 1,31 milioane lei, a fost aplicată şi în cazul proiectului privind execuţia Terminalului 3. Contractul în valoare de 29,14 milioane lei fusese adjudecat, în 2014, de UTI Grup. Reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene au constatat că autoritatea contractantă a cerut ca un anumit personal să aibă certificări specifice, fără a înscrie în documentaţia de atribuire menţiunea „sau echivalent”, fiind dezavantajaţi potenţiali operatori economici neautohtoni care ar fi putut prezenta atestări echivalente, obţinute în ţara de origine. Astfel, s-a reţinut că au fost impuse unele cerinţe minime de calificare şi selecţie „cu caracter discriminatoriu”.

Aceleaşi critici s-au adus şi în cazul contractului privind supravegherea lucrărilor noii piste prin diriginţi atestaţi. În acest caz s-a aplicat o sancţiune financiară de 14.924 lei. Contractul a fost adjudecat de firma Phoenix Com SRL, având o valoare de 298.488 lei.

 

Pierderi pe linie

Nereguli au fost constatate şi în cazul contractului de consultanţă la proiectul noii piste, adjudecat de Asocierea Pencraft SRL Tomeşti-SC Spes Consulting, contra sumei de 210.000 lei. Corecţia aplicată în acest caz a fost de 10.500 lei. Inspectorii au identificat o serie de cerinţe restrictive existente în anunţul de participare şi documentaţia de atribuire, în ceea ce priveşte condiţiile de calificare pe care trebuiau să le îndeplinească anumiţi experţi. De asemenea, critici au fost aduse şi în ceea ce priveşte criteriul de atribuire, respectiv „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic” (preţul ofertei - 70%, identificarea, descrierea şi argumentarea riscurilor - 30%). S-a constatat că aprecierea riscurilor presupunea subiectivitatea membrilor comisiei de evaluare.

Cele patru procese deschise împotriva Ministerului Transortului şi cel al Fondurilor Europene pentru a se obţine anularea corecţiilor de mai sus au fost pierdute la Curtea de Apel Bucureşti. Aeroportul a contestat deciziile la instanţa supremă. Un alt proces vizează o corecţie de 25.835 de lei, şi anume 5% din valoarea contractului de verificări de laborator. În total, Aeroportului Iaşi nu i-a fost rambursată suma de 15,26 de milioane de lei, această diferenţă fiind suportată din banii proprii.

 

 

„Absolut toate proiectele AM POS T au primit corecţii, în marea lor majoritate corecţii majore. La noi au fost minore, maximum 10%. Proiectul de la Iaşi este dat exemplu chiar de către cei ce au aplicat corecţia. Este printre puţinele, dacă nu chiar singurul, care a fost finalizat înainte de termen, care nu a fost suplimentat  financiar, dimpotrivă, valoarea a fost diminuată prin acte adiţionale şi, cel mai important, este printre puţinele proiecte care şi-au îndeplinit scopul!” Marius Bodea, directorul Aeroportului Iaşi

Aeroportul: S-a procedat legal

Reprezentanţii Aeroportului au susţinut că, anterior semnării contractelor, Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a considerat cerinţele din caietele de sarcini ca fiind legale. „Nu se poate face vorbire despre faptul că cerinţele în cauză au fost în măsură să restricţioneze nejustificat participarea la procedura de atribuire sau nu au promovat concurenţa între operatorii economici, atâta timp cât la fiecare procedură de atribuire au participat mai mulţi ofertanţi (proiectare şi execuţie pistă – 5, consultanţă pistă – 6, supraveghere lucrări pistă – 5, execuţie terminal – 4)”, se arată într-un răspuns al Aeroportului, la solicitarea 7EST.

 

Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Marius Bodea, directorul Aeroportului, a mai arătat că, în toate aceste cazuri, colegii săi nu s-au abătut „niciun milimetru de la legislaţie”. „Orice beneficiar îşi doreşte să implementeze fără cusur un proiect şi atunci are la dispozitie legea, opiniile premergătoare ale instituţiilor. Dacă şi după îndeplinirea tuturor acestor filtre tot nu este bine, înseamnă că există în România de astăzi o problemă generală cu două posibile cauze: fie instituţiile statului, care funcţionează ca filtre în procesul achiziţiilor, nu cunosc nici ele legea şi greşesc în interpretare, şi atunci nu îşi mai găsesc rostul, fie există un exces de zel în etapele de auditare ulterioare”, a explicat Marius Bodea.


EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

Bogdan Șavlovschi nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Contractele cu Apavital sunt ale bunicii de 81 de ani. Ieșit cu numele din Hotarnic SRL, șeful OCPI și-a cedat acțiunile bunicii care trăiește la țară. Numărul de contact de la firmă este chiar telefonul său personal.  Acum, în august, a împușcat 9 contracte cu Apavital, în valoare totală de 110.000 de lei, mai mult de jumătate din cifra de afaceri anuală. Tatăl lui Șavlovschi e tot cadastrist la CJ, instituție care este acționar unic la Apavital. Firma celor doi a încasat și 521.000 de lei de la DADJ.

 

Directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Iași face afaceri în domeniul măsurătorilor cadastrale printr-o firmă din care oficial a ieșit, dar este condusă de bunica sa, în vârstă de 81 de ani. Ion Bogdan Șavlovschi spune că nu mai are demult nicio implicare în SC Hotarnic SRL, firmă pentru care lucrează inclusiv tatăl său, consilier tehnic la Direcția Arhitectului Șef, Compartimentul Cadastru din cadrul CJ Iași.
Firma a primit, în această lună, în aceeași zi, 9 contracte în cascadă, în valoare de 110.000 de lei prin încredințare directă de la Apavital, societate comercială a Consiliului Județean. Este mai mult de jumătate din cifra de afaceri pe care a avut-o firma în 2015, ceea ce asigură directorului OCPI un venit liniștit, ferit de ochii lumii.

 

Bunica topo

„Nu mai am demult nicio legătură cu Hotarnic, nu mai sunt implicat în firmă, nu mă mai preocupă activitatea de acolo”, spune Ion Bogdan Șavlovschi, când este întrebat despre legăturile sale sau ale tatălui său cu Hotarnic SRL. Actele de la Registrul Comerțului îi dau dreptate: acționarii sunt Maria Zugravu, o bătrână de 81 de ani din satul Păușești, comuna Dumești, Iași, și inginerul Dan Pădure.
Maria Zugravu este nimeni alta decât bunica lui Bogdan Șavlovschi, mama consilierului de la Cadastrul Consiliului Județean Dorin Șavlovschi. „Spuneți-mi mie ce lege a încălcat Maria Zugravu fiind acționar în această firmă. Niciuna. Este mama mea, și care-i problema? Poate face și firmă de văruit dacă vrea”, spune Dorin Șavlovschi, tatăl directorului OCPI Iași și consilier tehnic la Cadastrul CJ.

 

Bogdan Șavlovschi e invidios pe succesul bunicii sale, care, la 81 de ani, prinde atâtea contracte cu statul

110.000 de lei dintr-un foc

Fără a exista nici o legătură între firma Hotarnic și cei doi funcționari ai statului, tată și fiu, societatea a primit, pe 23 august, dintr-un foc, 9 contracte de “documentație de actualizare teren și intabulare construcții” de la Apavital. Actele ce vor fi întocmite de către firma bunicii vor ajunge inclusiv la instituția condusă de Bogdan Șavlovschi, pentru avizare. Anunțurile postate pe SEAP de către Apavital mai conțin o informație valoroasă: la datele de contact ale firmei Hotarnic este trecut inclusiv numărul de telefon personal al directorului OCPI Iași. Faptul că este numărul său privat, nu cel de serviciu, este dovedit de utilizarea aceluiași număr de telefon pentru alte anunțuri online unde figurează numele său. Suma de 110.000 de lei reprezintă pentru societate un adevărat colac de salvare: este mai mult de jumătate din toată cifra de afaceri avută de firmă în 2015.

 

Contract cu drumurile județene după ce tatăl le-a administrat

În anul 2008, printr-o hotărâre de CJ, Dorin Șavlovschi, funcționar venit la CJ odată cu președintele de atunci Constantin Simirad, devenea director interimar al Direcției de Administrare a Drumurilor Județene. Anterior, Dorin Șavlovschi fusese șeful Serviciului Cadastru și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Iași. Numirea sa la conducerea Drumurilor Județene a fost de scurtă durată. În februarie 2009 a demisionat.
Doi ani mai târziu, fiind în continuare funcționar în cadrul CJ, la Cadastru, instituția a semnat un contract cu firma Hotarnic, aparținând fiului său, pentru măsurări cadastrale pe drumuri județene, în valoare de 521.406 lei. Contractul a fost semnat în august 2011 și a vizat măsurători pentru intabulare pe drumul județean 249A Iași-Holboca-Cristești-Mânzătești-Bosia. Documentația a fost terminată un an mai târziu.
„Nu am și nu am avut nicio legătură cu firma Hotarnic”, spune acum Dorin Șavlovschi. Totuși, în declarația sa de avere din 2015, declară că a câștigat de la societatea ce este oficial a mamei sale puțin peste 1.000 de lei. “I-am ajutat cu niște verificări și m-au plătit”, mai spune consilierul de la Cadastrul Consiliului Județean.
Fosta adresă a firmei este pe strada Cazărmilor, acolo unde locuiește Dorin Șavlovschi.

 

Tot Iașul e sub acoperirea singurilor cadastriști din tot județul: Șavlovschi tatăl și fiul

Contractul cu DADJ, mană cerească
Pentru anul 2011, cel în care SC Hotarnic a încasat peste 520.000 de lei de la bugetul CJ, cifra de afaceri a firmei a fost de 823.000 de lei. Deci, mai mult de jumătate a fost făcută cu ajutorul contractului cu statul, mai exact cu instituția la care tocmai fusese director.

 

Cheltuieli mari la gradul 1

Firma Hotarnic este clasată la gradul 1, cel mai înalt în cazul firmelor de profil. Un proprietar de firmă de cadastru de gradul 1 ne-a explicat că autorizarea pentru acest nivel presupune cheltuieli foarte mari: sisteme GPS performante, mașini de teren, cadastriști de top, cu salarii de aproximativ 1.000 de euro lunar.

 

Citește și Dezvăluire: au anulat planul parcărilor ca să ia ei banii. Nichita i-a scris lui Chirica: „Rog urgent”

 

Răspunsul Apavital: „Hotarnic a avut singura ofertă corespunzătoare”

Întrebați despre contractele cu Hotarnic, reprezentanții Apavital au precizat că „entitatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări. La momentul la care a apărut necesitatea contractării acestui serviciu, accesând catalogul electronic SEAP, SC Hotarnic SRL era singurul ofertant care avea postată o ofertă corespunzătoare cerințelor societății noastre, motiv pentru care s-a efectuat achiziția”.


Sute de mii de euro și dolari SUA, confiscați la Vama Giurgiu. O femeie a recunoscut că a fost plătită să scoată banii din țară

O femeie a vrut să scoată ilegal din ţară peste 200.000 de euro şi 138.000 de dolari. Poliţiştii de la vama Giurgiu au verificat autocarul în care se afla şi au descoperit bancontele ascunse sub scaunul şoferului, dar şi sub bateria auto. Femeia a recunoscut în faţa poliţiştilor că banii urmau să ajungă în Bulgaria, la doi cetăţeni din Bucureşti.

 

Aceiaşi care au plătit-o pe femeie pentru a trece banii peste graniţă. Banii au fost consfiscați, iar poliştii au deschis o anchetă pentru a afla provenienţa acestora.

 

„În data de 02.09.2016, ora 19.00, la I.T.P.F. Giurgiu - P.T.F. Giurgiu Rutier, s-a prezentat pentru a ieși din țară un cetăţean turc, şofer al unui autocar ce efectua curse pe relaţia Bucureşti - Istanbul si transporta ca pasageri 8 cetăţeni turci și 33 cetățeni români”, informează Poliția de Frontieră într-un comunicat.

 

„Acţionând în baza unor informaţii, poliţiştii de frontiera au efectuat un control amănunțit asupra persoanelor, bagajelor acestora și autocarului. Astfel, în urma controlului, au fost descoperite, ascunse sub scaunul șoferului și sub spaţiul destinat pentru acumulatorii auto, mai multe pachete învelite în folie şi banda adezivă ce conţineau suma totală de 223.000 euro și 138.000 USD”, precizează polițiștii.

 

(Sursa: digi24.ro)


Ipoteză halucinantă lansată de un deputat PSD: după incendiul din Colectiv, România trebuia „spartă” în trei republici independente

Deputatul PSD de Ilfov, Ninel Peia, a postat pe blogul personal un text în care susţine că a existat un plan diabolic imediat după incendiul de la Colectiv. Acesta susţine, nici mai mult nici mai puţin, că se pregătea spargerea României în trei republici independente. Peia spune că printre protestarii care au ieşit în stradă după tragedia din Colectiv ca să ceară demisia guvernului Ponta au fost, infiltraţi, cetăţeni germani. De asemenea, conform deputatului, planul ar fi fost conceput la Budapesta. Ninel Peia este deputat şi doctorand la Academia SRI.

 

Redăm mai jos postarea uluitoare a deputatului Ninel Peia:

 

“Dragii mei, cu toţii vă aduceţi aminte de noaptea în care Piaţa Universităţii a fost ocupată de circa 30.000 de români care, sub emoţia creată de incendiul criminal (pentru că, fără doar şi poate, acolo a fost vorba despre o mână criminală şi nu un accident nenorocit) cereau, sufocaţi de lacrimi, schimbări majore în conducerea şi instituţiile Ţării.

Ei bine, dragi români, acolo, numai gestul unui om politic şi un noroc incredibil a făcut ca România să scape de un plan diabolic: spargerea Ţării în trei Republici. Planul, croit de minţi machiavelice (am ceva informaţii care spun că el a fost conceput în laboratoarele unei Universităţi de la Budapesta, ceea ce nu mai miră pe nici un român de bună credinţă), totul trebuia să plece de la această mare manifestaţie “civică şi spontană”. Nu neg buna credinţă a majorităţii celor prezenţi în Piaţă, ci spun că foarte mulţi au fost manipulaţi şi pregătiţi subliminal pentru un fel de revoluţie, sau mai bine zis o contra-revoluţie dacă stabilim că în ’89 a fost Revoluţie.

Pe scurt, în acea noapte, indivizi infiltraţi printre manifestanţi (s-au notat cazuri de cetăţeni germani, lucru nou pentru mişcările de stradă din România), bazându-se pe forţa degajată de peste 30.000 de oameni, urmăreau incendierea Ministerului de Interne, a Primăriei Sectorului 4, a Guvernului şi, mare atenţie, a Parlamentului României (păzit în aceea noapte de doar 9 jandarmi). Voi forţa un pic nota şi voi face o analogie cu incendierea Reichstagului de către Hitler, în 1933. Lăsând la o parte condiţiile istorice şi adaptându-ne motivelor zilei, distrugerea Parlamentului României este similar cu a pune capăt democraţiei în România. Istoria, cel mai bun profesor, a fost copiată de acest plan care, spre binele nostru, a eşuat. De aici încolo, disoluţia României nu mai era decât un joc de şah făcut, cică, cu masiv sprijin popular.

Repet, ţinta finală pentru acea noapte era Parlamentul României. Nici Jandarmeria nu ar fi putut face faţă celor peste 30.000 de oameni, iar nimeni nu ar fi scos Armata în strada, care oricum ar fi pactizat cu poporul din stradă. Practic, aveau o ţintă foarte uşoară. Infiltraţii, pregătiţi pentru astfel de acţiuni, ar fi dus la bun sfârşit primul pas al acestui diabolic plan cu maximum de succes.

Dar ce ar fi urmat după aceasta? Ei bine, aici intervin “prietenii noştri” care nu ne doresc nimic bine pe lume.

La Cluj, era şi încă este pregătit un “grup de intelectuali, politicieni şi oameni de afaceri” care ar fi dat, în aceeaşi noapte, cu mare sârg, o declaraţie de independenţă a Ardealului şi ar fi constituit imediat Grupul European din Transilvania. În fapt, un fel de Republica Transilvania, cu orientare maghiară, sub protectorat german şi garanţie rusă.

La Iaşi, se afla, şi încă există,un grup similar care ar fi declarat independenţa Moldovei, o Republică Moldova care ar fi urmat să se alipească, într-un an sau doi Basarabiei pentru a forma un stat captat 100% în sfera de influenţă a Moscovei.

Ţara Românească, lipsită de voinţă politică internă nu avea cum să se mai opună acestor mişcări “istorice” ar fi primit ajutor masiv american şi cu speranţa ca scutul de la Deveselu să fie funcţional şi foarte eficient. Bucureştii, cu Ţara ciumpăvită, rămâneau singurul stâlp democratic din fosta biată Românie!

Ei bine, demantelarea acestui scenariu monstruos a fost posibilă printr-un singur gest, un gest responsabil, care a înlăturat distrugerea Parlamentului şi dezmembrarea definitivă a Ţării. Dragi români, demisia lui Victor Ponta a fost acest gest care a dat peste cap întreaga şi veninoasa urzeală. Demisia lui Ponta a scăzut aproape instantaneu motivaţiile celor aflaţi în stradă şi aproape că a anihilat specularea ticăloasă a emoţiilor stârnite de incendiul de la clubul Colectiv. Astfel, din cei peste 30.000 de manifestanţi, doar cinci mii au fost cei care au mai demonstrat în faţa Parlamentului, fără tragerea de inimă de a vandaliza ceva.

Infiltraţii n-au avut de ales şi au plecat spre vizuinele lor.

Evident, Ponta a fost informat despre acest incredibil plan de disoluţie a Ţării de ofiţerii patrioţi, fideli Tricolorului. Şi, prin acest articol, doresc să aduc un omagiu profesionalismului şi dăruirii acestor oameni, eroi neştiuţi, care îşi riscă zilnic viaţa pentru Neam şi Ţară.

Încă odată, prietenia Putin–Merkel şi planurile lor pentru Europa de Est au fost dezamorsate datorită curajoşilor noştri ofiţeri din serviciile secrete.

Din nefericire, mii de minţi luminate româneşti, scolite pe bani străini, bursieri să le zicem, sunt şi vor fi gata să îşi asculte noii stăpâni în detrimentul Ţării, ai părinţilor şi strămoşilor lor.

Deşi lipsit de un Executiv legitim, Parlamentul României există, deci democraţia are şansa ei şi, mult mai important, România rămâne aici, ca un ghimpe în coasta duşmanilor ei”, a scris Peia pe blogul personal.

 

(Sursa: EVZ.ro)


Pagina 1376 din 1385
PMP dreapta
antibiotice fluxiv

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top