Joi, 17 08 2017

Cristi Zavastin

Locuitorii din Ciurchi se opun din nou construirii unui bloc pe amplasamentul unei parcări, după trei ani de acalmie. Constructorii cer intervenția Primăriei. Terenul cumpărat de Conest era în Ciurchi, la nr. 105. Apoi a devenit 109C. Locuitorii din cinci blocuri își parchează mașinile acolo și se opun construcției. Ei spun că amplasamentul inițial era cu 50 de metri mai încolo, dar era prea înghesuit și a fost mutat din pix. Reprezentanții Conest spun că e dreptul lor de a construi și că nu vor scandal cu oamenii: „Primăria să rezolve cazul”.

 

La aproape trei ani de la prima încercare de a construi un loc de locuinţe pe terenul situat pe str. Ciurchi nr. 109C, firma Conest intenţionează să pună în aplicare acum acel proiect.

De câteva zile, în parcarea unde vrea Conest să ridice blocul a fost pus un afiş prin care cetăţenii sunt din nou înştiinţaţi de elaborarea unui plan de urbanism zonal privind ridicarea unui imobil cu patru etaje.

Potrivit acelui anunţ, cetăţenii din zonă sunt invitaţi să trimită propuneri şi observaţii până la finele lunii august la Serviciul Urbanism, din cadrul Primăriei ieşene.

 

Locuitorii din Ciurchi se opun din nou construirii unui bloc pe amplasamentul unei parcări, după trei ani de acalmie. Constructorii cer intervenția Primăriei. Terenul cumpărat de Conest era în Ciurchi, la nr. 105. Apoi a devenit 109C. Locuitorii din cinci blocuri își parchează mașinile acolo și se opun construcției. Ei spun că amplasamentul inițial era cu 50 de metri mai încolo, dar era prea înghesuit și a fost mutat din pix. Reprezentanții Conest spun că e dreptul lor de a construi și că nu vor scandal cu oamenii: „Primăria să rezolve cazul”.

 

La aproape trei ani de la prima încercare de a construi un loc de locuinţe pe terenul situat pe str. Ciurchi nr. 109C, firma Conest intenţionează să pună în aplicare acum acel proiect.

De câteva zile, în parcarea unde vrea Conest să ridice blocul a fost pus un afiş prin care cetăţenii sunt din nou înştiinţaţi de elaborarea unui plan de urbanism zonal privind ridicarea unui imobil cu patru etaje.

Potrivit acelui anunţ, cetăţenii din zonă sunt invitaţi să trimită propuneri şi observaţii până la finele lunii august la Serviciul Urbanism, din cadrul Primăriei ieşene.

 

Înşelăciuni în serie comise de un ieşean: îi păcăleşte pe cei ce vor să închirieze apartament. Paradox: în civilie, militarul Narcis Baltariu trage ţepe de interlopi. Prin agenţia imobiliară care-i poartă numele, el ia banii pentru închirierea unor apartamente şi dispare. Trei tineri din Suceava au rămas astfel fără aproape 1.000 de euro. Nu sunt primele victime ale lui Baltariu. Acesta a fost sancţionat deja de şefii de la ISU pentru „compromiterea onoarei militare”.

 

Subofiţer al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţe (ISU) Iaşi, Narcis Baltariu controlează o firmă care se ocupă de afaceri imobiliare, Narcis Imobiliare SRL, aflată pe numele soţiei acestuia. În ultima perioadă, însă, mai multe persoane îl acuză pe pompierul imobiliar de înşelăciune.

 

Înşelăciuni în serie comise de un ieşean: îi păcăleşte pe cei ce vor să închirieze apartament. Paradox: în civilie, militarul Narcis Baltariu trage ţepe de interlopi. Prin agenţia imobiliară care-i poartă numele, el ia banii pentru închirierea unor apartamente şi dispare. Trei tineri din Suceava au rămas astfel fără aproape 1.000 de euro. Nu sunt primele victime ale lui Baltariu. Acesta a fost sancţionat deja de şefii de la ISU pentru „compromiterea onoarei militare”.

 

Subofiţer al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţe (ISU) Iaşi, Narcis Baltariu controlează o firmă care se ocupă de afaceri imobiliare, Narcis Imobiliare SRL, aflată pe numele soţiei acestuia. În ultima perioadă, însă, mai multe persoane îl acuză pe pompierul imobiliar de înşelăciune.

 

Revoltător: unitatea medicală nu a primit în 2014 şi 2015 nici un leu pentru lucrări efective de reparaţii. Situaţie paradoxală la cel mai mare spital de copii din Moldova, aflat într-o stare deplorabilă. Datele obţinute de un grup ce militează pentru reabilitarea unităţii medicale indică faptul că, în ultimii ani, 1,2 milioane lei primiţi de unitatea medicală de la Consiliul Judeţean s-au cheltuit pentru „întocmirea de hârtii”.

 

Recent, un grup de ieşeni organizaţi sub numele „S.O.S. SPITALUL SFÂNTA MARIA IAŞI“, au avut iniţiativa de a protesta în faţa spitalului ieşean, cerând măsuri grabnice cu privire la aspecte sesizate de părinţi îngrijoraţi de condiţiile de asistenţă medicală din unitatea spitalicească.

 

Revoltător: unitatea medicală nu a primit în 2014 şi 2015 nici un leu pentru lucrări efective de reparaţii. Situaţie paradoxală la cel mai mare spital de copii din Moldova, aflat într-o stare deplorabilă. Datele obţinute de un grup ce militează pentru reabilitarea unităţii medicale indică faptul că, în ultimii ani, 1,2 milioane lei primiţi de unitatea medicală de la Consiliul Judeţean s-au cheltuit pentru „întocmirea de hârtii”.

 

Recent, un grup de ieşeni organizaţi sub numele „S.O.S. SPITALUL SFÂNTA MARIA IAŞI“, au avut iniţiativa de a protesta în faţa spitalului ieşean, cerând măsuri grabnice cu privire la aspecte sesizate de părinţi îngrijoraţi de condiţiile de asistenţă medicală din unitatea spitalicească.

 

Unele dintre cele mai sărace primării din judeţul Iaşi, cu un număr record de asistaţi social, îşi recompensează angajaţii cu sejururi costisitoare din punct de vedere financiar. Mii de angajaţi de primării rurale merg în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală este că se perfecţionează prin cursuri. Titlurile unuia parcă este desprins din show-urile Divertis: „Managementul timpului, priorităţilor şi stresului”. Se ajunge deseori ca facturile pentru cazare să ajungă la 4.000 -6.000 de lei, la hoteluri de patru stele. Primarii recunosc că este o formă de recompensare din bani publici a angajaţilor. Zeci de funcţionari din Bârnova, Moşna, Gropniţa şi Mironeasa au fost sau urmează să plece la munte sau la mare în astfel de condiţii.

 

Zeci de funcţionarii publici din cadrul primăriilor din judeţul Iaşi sunt trimişi în fiecare an în concedii de lux, la mare sau la munte, pe banii angajatorului. Sub acoperirea unor cursuri de perfecţionare, angajaţii sunt recompensaţi, după cum recunosc chiar o parte dintre primari, cu vacanţe în care „să îmbine utilul cu plăcutul“. Şi pentru că firmele care organizează aceste cursuri accept acest lucru, mulţi dintre angajaţi plătesc o diferenţă de preţ şi îşi iau şi soţii sau soţiile, în unele cazuri chiar şi copiii în aceste concedii mascate. Pentru şapte nopţi de cazare, bugetele comunelor plătesc deseori câte 1.000 de euro, în timp ce cursurile costă 800-900 de lei.

 

Unele dintre cele mai sărace primării din judeţul Iaşi, cu un număr record de asistaţi social, îşi recompensează angajaţii cu sejururi costisitoare din punct de vedere financiar. Mii de angajaţi de primării rurale merg în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală este că se perfecţionează prin cursuri. Titlurile unuia parcă este desprins din show-urile Divertis: „Managementul timpului, priorităţilor şi stresului”. Se ajunge deseori ca facturile pentru cazare să ajungă la 4.000 -6.000 de lei, la hoteluri de patru stele. Primarii recunosc că este o formă de recompensare din bani publici a angajaţilor. Zeci de funcţionari din Bârnova, Moşna, Gropniţa şi Mironeasa au fost sau urmează să plece la munte sau la mare în astfel de condiţii.

 

Zeci de funcţionarii publici din cadrul primăriilor din judeţul Iaşi sunt trimişi în fiecare an în concedii de lux, la mare sau la munte, pe banii angajatorului. Sub acoperirea unor cursuri de perfecţionare, angajaţii sunt recompensaţi, după cum recunosc chiar o parte dintre primari, cu vacanţe în care „să îmbine utilul cu plăcutul“. Şi pentru că firmele care organizează aceste cursuri accept acest lucru, mulţi dintre angajaţi plătesc o diferenţă de preţ şi îşi iau şi soţii sau soţiile, în unele cazuri chiar şi copiii în aceste concedii mascate. Pentru şapte nopţi de cazare, bugetele comunelor plătesc deseori câte 1.000 de euro, în timp ce cursurile costă 800-900 de lei.

 

Cel mai bine plătit fotbalist de la Poli este Andrei Cristea, urmat de Kelava, Frăsinescu, Mihalache, Almeida, Mendes, „Platini“ Soares şi Qaka. Remanierea lotului echipei de fotbal de primă ligă a însemnat şi scăderea salariului maxim de la 6.000 de euro la 4.500 de euro pe lună. REPORTER DE IAŞI prezintă în exclusivitate cât câştigă toţi jucătorii echipei de acum. Există câteva cazuri hilare, cele ale juniorilor Danale, Dodan şi Axinte care încasează lunar câte 300 de lei. Pentru acest campionat, finanţele clubului ar mai avea nevoie de 3,7 milioane de lei, sursa fiind incertă. 

 

CSM Politehnica Iaşi are în momentul de faţă datorii de aproximativ 1,5 milioane de lei, fără a lua în calcul plata salariilor pentru luna iulie.

 

Cel mai bine plătit fotbalist de la Poli este Andrei Cristea, urmat de Kelava, Frăsinescu, Mihalache, Almeida, Mendes, „Platini“ Soares şi Qaka. Remanierea lotului echipei de fotbal de primă ligă a însemnat şi scăderea salariului maxim de la 6.000 de euro la 4.500 de euro pe lună. REPORTER DE IAŞI prezintă în exclusivitate cât câştigă toţi jucătorii echipei de acum. Există câteva cazuri hilare, cele ale juniorilor Danale, Dodan şi Axinte care încasează lunar câte 300 de lei. Pentru acest campionat, finanţele clubului ar mai avea nevoie de 3,7 milioane de lei, sursa fiind incertă. 

 

CSM Politehnica Iaşi are în momentul de faţă datorii de aproximativ 1,5 milioane de lei, fără a lua în calcul plata salariilor pentru luna iulie.

 

Pagina 1 din 23

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Clipul zilei

Go to top