Luni, 11 12 2017

Iulian Mofteescu

În Europa construirea blocurilor de apartamente pe persoană fizică a fost interzisă, pentru că imobiliarii furau la plata impozitelor. În România, asiguratorii acceptă investitori persoane fizice, deși răspunderea lor este zero: se urcă în primul avion și dispar dacă structura de rezistență n-a fost ca lumea.

Există un semn de întrebare, și juriștii chiar se gândesc la asta. În caz de un cutremur care ar dovedi că structurile blocurilor au fost ridicate anapoda, furând la materiale, iar blocurile ridicate pe persoană fizică ar cădea, cât i-ar lua unui investitor imobiliar aflat acum în plină glorie să ajungă în Brazilia până se dezmeticesc autoritățile?

 

Problema juridică

Cel mai celebru caz de investitori imobiliari pe persoană fizică din Iași este al fraților Ovidiu și Cristian Negurici. Cartierul lor din Copou, Exclusive Resindence, este ridicat și vândut apoi, apartament cu apartament, pe numele lui Cristian Negurici. Și ca el sunt zeci alți investitori imobiliari în aceeași situație, numai din Iași. Au preferat să deruleze banii la distanță de problemele pe care le-ar fi cauzat o firmă și evitând plata unor impozite consistente. Legislația permite, nu-i nimic ilegal. Dar, juriștii spun că nu este în regulă. “Nu este vorba că statul ar găsi mai ușor o firmă, dacă este cazul, dar este mai simplu să te îndrepți împotriva unei personae juridice din cadrul căreia să răspundă administratorii, acționarii, cei care au semnat. Nu dispar 4-5 persoane dintr-un foc dacă este vreo catastrofă, tot mai ai timp să găsești un responsabil. Dar așa cum este acum, ce faci? Că într-o oră a și ieșit din țară?”, explică un jurist care activează în domeniul imobiliarelor.

 

Problema asigurărilor

Asiguratorii din România permit persoanelor fizice să asigure clădiri de apartamente, fără nici o restricție. “Este același regim care se aplică în cazul unui apartament. Dacă un investitor are un bloc întreg pe numele său, se face asigurare pentru acel bloc sau pentru apartamente, pe fiecare în parte”, explică un agent de asigurări din cadrul Generalli Iași. Este exclusă însă din start plata pentru defecte de fabricație; dacă structura este făcută prost, firma nu despăgubește. Există un alt tip de asigurare care funcționează pe perioada construirii și care funcționează în astfel de situații, dar acea asigurare este obligația firmei care construiește. În rest, imobilul este asigurat ca oricare altul, inclusiv pentru cutremur. Dar, dacă se prăbușește din cauza unui defect, nu se plătește nimic”, mai spune asiguratorul.

Există propuneri să fie interzisă practica

Tocmai pentru că juriștii au ridicat politicienilor această problemă, au fost în spațiul public discuții despre propuneri legislative de interzicere a construirii de imobile de locuințe colective pe persoană fizică. Nu a fost luată o decizie în acest sens. În Europa, cele mai multe țări au intersiz construirea de imnobile cu locuințe colective pe perssoană fizică, din cauza faptului că dezvoltatorii imobiliari păcăleau plata impozitelor.

În Europa construirea blocurilor de apartamente pe persoană fizică a fost interzisă, pentru că imobiliarii furau la plata impozitelor. În România, asiguratorii acceptă investitori persoane fizice, deși răspunderea lor este zero: se urcă în primul avion și dispar dacă structura de rezistență n-a fost ca lumea.

Există un semn de întrebare, și juriștii chiar se gândesc la asta. În caz de un cutremur care ar dovedi că structurile blocurilor au fost ridicate anapoda, furând la materiale, iar blocurile ridicate pe persoană fizică ar cădea, cât i-ar lua unui investitor imobiliar aflat acum în plină glorie să ajungă în Brazilia până se dezmeticesc autoritățile?

 

Problema juridică

Cel mai celebru caz de investitori imobiliari pe persoană fizică din Iași este al fraților Ovidiu și Cristian Negurici. Cartierul lor din Copou, Exclusive Resindence, este ridicat și vândut apoi, apartament cu apartament, pe numele lui Cristian Negurici. Și ca el sunt zeci alți investitori imobiliari în aceeași situație, numai din Iași. Au preferat să deruleze banii la distanță de problemele pe care le-ar fi cauzat o firmă și evitând plata unor impozite consistente. Legislația permite, nu-i nimic ilegal. Dar, juriștii spun că nu este în regulă. “Nu este vorba că statul ar găsi mai ușor o firmă, dacă este cazul, dar este mai simplu să te îndrepți împotriva unei personae juridice din cadrul căreia să răspundă administratorii, acționarii, cei care au semnat. Nu dispar 4-5 persoane dintr-un foc dacă este vreo catastrofă, tot mai ai timp să găsești un responsabil. Dar așa cum este acum, ce faci? Că într-o oră a și ieșit din țară?”, explică un jurist care activează în domeniul imobiliarelor.

 

Problema asigurărilor

Asiguratorii din România permit persoanelor fizice să asigure clădiri de apartamente, fără nici o restricție. “Este același regim care se aplică în cazul unui apartament. Dacă un investitor are un bloc întreg pe numele său, se face asigurare pentru acel bloc sau pentru apartamente, pe fiecare în parte”, explică un agent de asigurări din cadrul Generalli Iași. Este exclusă însă din start plata pentru defecte de fabricație; dacă structura este făcută prost, firma nu despăgubește. Există un alt tip de asigurare care funcționează pe perioada construirii și care funcționează în astfel de situații, dar acea asigurare este obligația firmei care construiește. În rest, imobilul este asigurat ca oricare altul, inclusiv pentru cutremur. Dar, dacă se prăbușește din cauza unui defect, nu se plătește nimic”, mai spune asiguratorul.

Există propuneri să fie interzisă practica

Tocmai pentru că juriștii au ridicat politicienilor această problemă, au fost în spațiul public discuții despre propuneri legislative de interzicere a construirii de imobile de locuințe colective pe persoană fizică. Nu a fost luată o decizie în acest sens. În Europa, cele mai multe țări au intersiz construirea de imnobile cu locuințe colective pe perssoană fizică, din cauza faptului că dezvoltatorii imobiliari păcăleau plata impozitelor.

Cel mai pesimist termen pentru inaugurarea secţiei de arşi de la Iaşi fusese luna octombrie 2017. Termenul a fost depăşit şi acum nu se ştie când va fi dat în folosinţă acest spaţiu crucial pentru salvarea celor aflaţi în stare critică. Banii provin dintr-un credit de la Banca Mondială, iar autorităţile române doar urmau să organizeze licitaţia. Ministrul Bodog a afirmat acum două luni că „am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrului din Iaşi”, dar managerul Bârliba nu ştie nimic despre acest lucru.

 

Dotări în valoare de 17 milioane de lei mai sunt necesare pentru ca victimele unui accident precum a fost cel de la clubul Colectiv să nu mai moară cu zile în spaţii unde colcăie microbii. Clădirea este gata, sterilizată, încuiată, asigurată, cu tot cu aer condiţionat filtrat, montat şi funcţional, precum şi circuit de apă sterilă. Mai trebuie instrumentar, mese de operaţie, aparatură, paturi speciale, medici şi asistente medicale. Clinica ar urma să aibă 15 paturi, dintre care 5 pentru „mari arşi”. Ar prelua orice rănit de acest gen din toată regiunea Moldovei, fără a mai fi necesar transportul până la Bucureşti sau riscul infecţiilor din spitalele de acolo despre care presa centrală a tot scris în ultimii ani.

 

Reparaţii cu anii

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”. Aceasta este denumirea din acte a clinicii care are sediu şi dotări importante, dar nu este încă deschisă. Sediul este în fosta clădire a Clinicii de Dermatologie, care a fost închisă parţial în 1993. Dermatologia a fost mutată în Tătăraşi, iar în 2003 toată clădirea a fost închisă, pentru că bucăţi din tencuială se prăbuşeau peste pietoni. În anul 2012, la un an după ce a început mutarea în cadrul spitalului a Clinicii de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi de la Spitalul de Urgenţe, dezafectat prin crearea Institutului de Oncologie, a început şi reparaţia clădirii. În 2016 se ajunsese cu reparaţiile la 65%, dar, în urma tragediei de la Colectiv şi a deceselor a numeroşi pacienţi arşi din cauza infecţiilor intraspitaliceşti, Ministerul Sănătăţii a urgentat lucrările şi acestea au fost finalizate în câteva luni. „Practic, clădirea în care se va muta Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi este finalizată în totalitate. Cu tot cu instalaţii de apă sterilă, cu tot cu aparatură de climatizare şi de filtrare a aerului”, spune managerul Spitalului, Ioan Bârliba.

 

Mai mult decât un termen pesimist

În luna mai, managerul Bârliba ne-a explicat că Ministerul Sănătăţii face în regim de urgenţă licitaţia pentru dotarea a trei centre de arşi din ţară – Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Exista un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut, totul intrând în linie dreaptă. „Optimist, în septembrie va fi inaugurată clinica. Pesimist, undeva la începutul lunii octombrie. Şi, din acel moment, nu vom mai trimite arşii pe suprafaţă de mai mult de 15-20% la Bucureşti, ei vor fi trataţi aici”, ne spunea Bârliba.

Este luna decembrie şi termenul pesimist a fost depăşit cu aproape două luni. Şi licitaţia nu a fost încă organizată. „Ce am spus atunci, asta era. Acum, nu pot spune decât că ne trebuie aceleaşi lucruri: dotări, personal. Este vorba despre aceeaşi sumă de 17 milioane de lei ca şi atunci”, spune acum managerul Bârliba. A fost singurul care a dat răspunsuri legate de situaţia secţiei.

 

Medici şcoliţi în străinătate

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi va avea 35 de paturi. Dintre acestea, 20 sunt paturi de chirurgie plastică şi reparatorie şi 15 sunt pentru pacienţi arşi. Dintre paturile pentru arşi, 5 sunt pentru “mari arşi” şi 10 pentru arşi (30% din suprafaţa corpului). Pentru pacienţii “mari arşi” (arsuri de peste 50% din suprafaţa corpului) clinica va avea rezerve de 27 de metri pătraţi fiecare. Fiecare rezervă are propriul sistem de filtrare a aerului, cu propria instalaţie de climatizare. Pentru secţia de arşi, există echipament de stocare a apei sterile, echipament medical special, paturi speciale, săli de operaţie cu dotare specifică. În această secţie vor lucra 4 medici, ajutaţi de personal mediu. Toţi ar urma să fie pregătiţi la Bucureşti, în Franţa şi în Germania. Populaţia celor 8 judeţe ale Moldovei este cărora li se adresează clinica este de 4,284 milioane de locuitori. În prezent, funcţionează provizoriu, în condiţii improprii, la Oftalmologie şi la ORL. Orice caz de ars pe mai mult de 20% din suprafaţa corpului este trimis imediat la Bucureşti.

 

În momentul de faţă lucrăm la studiile de fezabilitate pentru centrele noi de arşi. În Bucureşti vor fi două centre noi: unul la spitalul Grigore Alexandrescu şi unul la spitalul Bagdasar. În ţară, vor fi centre la Timişoara, Târgu Mureş şi Iaşi. Iaşi şi Timişoara au o situaţie mai bună. În Timişoara sunt deja câteva boxe de arşi, care vor fi dotate. Parţial, am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrelor din Iaşi şi Timişoara, pe program de Bancă Mondială. Sperăm ca până la sfârşitul anului, primele echipamente să fie deja prezente acolo.(...) Începând cu anul viitor, în funcţie de studiile de fezabilitate şi proiectare, îmi doresc să încep construcţia celorlalte centre de arşi mari”

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, 16 octombrie 2017

Cel mai pesimist termen pentru inaugurarea secţiei de arşi de la Iaşi fusese luna octombrie 2017. Termenul a fost depăşit şi acum nu se ştie când va fi dat în folosinţă acest spaţiu crucial pentru salvarea celor aflaţi în stare critică. Banii provin dintr-un credit de la Banca Mondială, iar autorităţile române doar urmau să organizeze licitaţia. Ministrul Bodog a afirmat acum două luni că „am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrului din Iaşi”, dar managerul Bârliba nu ştie nimic despre acest lucru.

 

Dotări în valoare de 17 milioane de lei mai sunt necesare pentru ca victimele unui accident precum a fost cel de la clubul Colectiv să nu mai moară cu zile în spaţii unde colcăie microbii. Clădirea este gata, sterilizată, încuiată, asigurată, cu tot cu aer condiţionat filtrat, montat şi funcţional, precum şi circuit de apă sterilă. Mai trebuie instrumentar, mese de operaţie, aparatură, paturi speciale, medici şi asistente medicale. Clinica ar urma să aibă 15 paturi, dintre care 5 pentru „mari arşi”. Ar prelua orice rănit de acest gen din toată regiunea Moldovei, fără a mai fi necesar transportul până la Bucureşti sau riscul infecţiilor din spitalele de acolo despre care presa centrală a tot scris în ultimii ani.

 

Reparaţii cu anii

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”. Aceasta este denumirea din acte a clinicii care are sediu şi dotări importante, dar nu este încă deschisă. Sediul este în fosta clădire a Clinicii de Dermatologie, care a fost închisă parţial în 1993. Dermatologia a fost mutată în Tătăraşi, iar în 2003 toată clădirea a fost închisă, pentru că bucăţi din tencuială se prăbuşeau peste pietoni. În anul 2012, la un an după ce a început mutarea în cadrul spitalului a Clinicii de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi de la Spitalul de Urgenţe, dezafectat prin crearea Institutului de Oncologie, a început şi reparaţia clădirii. În 2016 se ajunsese cu reparaţiile la 65%, dar, în urma tragediei de la Colectiv şi a deceselor a numeroşi pacienţi arşi din cauza infecţiilor intraspitaliceşti, Ministerul Sănătăţii a urgentat lucrările şi acestea au fost finalizate în câteva luni. „Practic, clădirea în care se va muta Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi este finalizată în totalitate. Cu tot cu instalaţii de apă sterilă, cu tot cu aparatură de climatizare şi de filtrare a aerului”, spune managerul Spitalului, Ioan Bârliba.

 

Mai mult decât un termen pesimist

În luna mai, managerul Bârliba ne-a explicat că Ministerul Sănătăţii face în regim de urgenţă licitaţia pentru dotarea a trei centre de arşi din ţară – Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Exista un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut, totul intrând în linie dreaptă. „Optimist, în septembrie va fi inaugurată clinica. Pesimist, undeva la începutul lunii octombrie. Şi, din acel moment, nu vom mai trimite arşii pe suprafaţă de mai mult de 15-20% la Bucureşti, ei vor fi trataţi aici”, ne spunea Bârliba.

Este luna decembrie şi termenul pesimist a fost depăşit cu aproape două luni. Şi licitaţia nu a fost încă organizată. „Ce am spus atunci, asta era. Acum, nu pot spune decât că ne trebuie aceleaşi lucruri: dotări, personal. Este vorba despre aceeaşi sumă de 17 milioane de lei ca şi atunci”, spune acum managerul Bârliba. A fost singurul care a dat răspunsuri legate de situaţia secţiei.

 

Medici şcoliţi în străinătate

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi va avea 35 de paturi. Dintre acestea, 20 sunt paturi de chirurgie plastică şi reparatorie şi 15 sunt pentru pacienţi arşi. Dintre paturile pentru arşi, 5 sunt pentru “mari arşi” şi 10 pentru arşi (30% din suprafaţa corpului). Pentru pacienţii “mari arşi” (arsuri de peste 50% din suprafaţa corpului) clinica va avea rezerve de 27 de metri pătraţi fiecare. Fiecare rezervă are propriul sistem de filtrare a aerului, cu propria instalaţie de climatizare. Pentru secţia de arşi, există echipament de stocare a apei sterile, echipament medical special, paturi speciale, săli de operaţie cu dotare specifică. În această secţie vor lucra 4 medici, ajutaţi de personal mediu. Toţi ar urma să fie pregătiţi la Bucureşti, în Franţa şi în Germania. Populaţia celor 8 judeţe ale Moldovei este cărora li se adresează clinica este de 4,284 milioane de locuitori. În prezent, funcţionează provizoriu, în condiţii improprii, la Oftalmologie şi la ORL. Orice caz de ars pe mai mult de 20% din suprafaţa corpului este trimis imediat la Bucureşti.

 

În momentul de faţă lucrăm la studiile de fezabilitate pentru centrele noi de arşi. În Bucureşti vor fi două centre noi: unul la spitalul Grigore Alexandrescu şi unul la spitalul Bagdasar. În ţară, vor fi centre la Timişoara, Târgu Mureş şi Iaşi. Iaşi şi Timişoara au o situaţie mai bună. În Timişoara sunt deja câteva boxe de arşi, care vor fi dotate. Parţial, am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrelor din Iaşi şi Timişoara, pe program de Bancă Mondială. Sperăm ca până la sfârşitul anului, primele echipamente să fie deja prezente acolo.(...) Începând cu anul viitor, în funcţie de studiile de fezabilitate şi proiectare, îmi doresc să încep construcţia celorlalte centre de arşi mari”

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, 16 octombrie 2017

După ce, în martie, REPORTER DE IAŞI a dezvăluit legăturile de afaceri, suspecte de conflict de interese, ale unei firme din Botoşani a familiei viceprimarului, societatea a fost dizolvată în iunie. Harabagiu pune însă desfiinţarea firmei pe seama problemelor personale ale unuia dintre acţionari.

Ecoambalaje Company SRL Botoşani, firmă apropiată de viceprimarul Gabriel Harabagiu, nu mai există. A fost închisă pe 28 iunie, după o procedură care a durat circa două luni. Formalităţile de lichidare au început după dezvăluirile REPORTER DE IAŞI despre acţionariat şi despre legăturile societăţii cu Salubris şi cu firma de salubritate de la Botoşani. Oficial, închiderea business-ului din domeniul reciclării este motivată prin problemele personale ale unuia dintre acţionari.

Motive personale”

Pe 28 iunie 2017, Registrul Comerţului a înregistrat hotărârea de dizolvare şi radiere a Ecoambalaje Company SRL Botoşani, firmă deţinută de către Eco Ambalaje Recycle SA Iaşi (60%) şi Costin Mihail Gheorghiu (40%), ultimul fiind acţionar şi, în acelaşi timp, administrator. Procedurile au fost începute cu mai bine de două luni înainte, în aprilie. REPORTER DE IAŞI a scris prima dată despre afacerile dubioase ale firmei din Botoşani şi ale acţionarilor din Iaşi, din Botoşani şi din Galaţi, în luna martie.

La firma botoşăneană era acţionar majoritar compania familiei viceprimarului Gabriel Harabagiu, Eco Ambalaje Recycle SA. Această din urmă societate este deţinută de către soţia acestuia, Mădălina, împreună cu Ionuţ Dumitriu, proprietarul Eco Prod Services Galaţi, şi Daniela, nora acţionarului firmei din Botoşani, Costin Mihail Gheorghiu, el însuşi fost director la Urban Serv Botoşani (echivalentul Salubrisului). „Sunt motive personale care au condus la lichidarea acelei firme, motive care nu au legătură cu mine şi despre care nu vreau să discut”, spune viceprimarul Gabriel Harabagiu. Neoficial, apropiaţii acţionarilor susţin că închiderea firmei de la Botoşani şi ieşirea din acţionariatul firmei de la Iaşi a lui Ionuţ Dumitriu de la Galaţi au legătură cu dezvăluirile REPORTER DE IAŞI. Oficial, închiderea firmei ar avea însă legătură cu o dorinţă a lui Ionuţ Dumitriu de a lichida toate afacerile tatălui său, Ioan, care a murit anul trecut într-un accident de maşină.

Cum funcţiona „sistemul”

La un an de la înfiinţare, Ecoambalaje Company Botoşani a intrat într-o afacere fără cusur: societatea condusă, în calitate de administrator, de Costin Mihail Gheorghiu, dar deţinută, în calitate de acţionar majoritar, de firma din Iaşi, a semnat un protocol cu Urban Serv-ul unde era şef acelaşi Costin Mihail Gheorghiu, obiectul fiind „reducerea volumului de deşeuri depozitate în spaţiul de stocare temporară, prin sortarea şi valorificarea materialelor reciclabile (plastic, PET, metal, carton)”.

Acelaşi acţionariat a lucrat şi cu Salubrisul din Iaşi. Firma Consiliului Local a vândut PET-uri reciclate firmei Eco Prod Services, al cărei acţionar a fost Ioan Dumitriu şi care este deţinută acum de fiul său. Salubrisul Consiliului Local a avut relaţii contractuale cu firma deţinută de asociaţii soţiei viceprimarului. Cifra de afaceri a firmei Ecoambalaje Company SRL Botoşani a crescut exponenţial. De la 0 în 2011, anul înfiinţării, la 610.000 lei în 2012, 1 milion lei în 2013, 950.000 lei în 2014 şi 750.000 lei în 2015. Profitul net pentru primii 4 ani de existenţă a fost de 100.000 de lei. Ultimul an a fost prost: cifra de afaceri a scăzut la 460.000 de lei, iar profitul s-a transformat într-o pierdere de 19.385 de lei.

 

Soţia viceprimarului, singură în firmă

Gheorghiu a fost, la un moment dat, şeful cel mare de la Urban Serv. În rest a avut funcţii de conducere: director executiv, şef serviciu, şef birou sau şef coloană. La Urban Serv lucrează şi soţia lui Gheorghiu care este şi jurisconsult la Ecoambalaje Company.

În 2014, nora lui Gheorghiu a devenit asociat la firma de ambalaje din Iaşi a lui Harabagiu. Între timp, acţionariatul la Eco Ambalaje Recycle s-a modificat. Ionuţ Dumitriu a ieşit din firmă, la fel Daniela Gheorghiu. Pe documente apare acum doar Mădălina Harabagiu. Viceprimarul Gabriel Harabagiu face puţine comentarii, dar spune că situaţia firmei s-a schimbat faţă de trecut. „A apărut un gigant multinaţional care acaparează toată piaţa, oferind preţuri mai bune decât investitorii locali şi distrugându-i”, explică Harabagiu.

Costin Mihail Gheorghiu de la Botoşani era „la ambele capete”

Afacere datând din 2011

Soţia viceprimarului Gabriel Harabagiu, Mădălina, este acţionar şi administrator, din 2011, la firma Eco Ambalaje Recycle SA din Iaşi, societate care se ocupă de colectarea şi vânzarea deşeurilor reciclabile. Viceprimarul a fost şi el pe statul de plată al firmei, ca director, veniturile încasate în această calitate fiind trecute în declaraţiile de avere.

Tot în 2011, Eco Ambalaje Recycle Iaşi a devenit asociat, cu 60%, într-o firmă cu obiect de activitate similar: Ecoambalaje Company SRL din Botoşani. Restul acţiunilor, precum şi funcţia de administrator, i-au revenit lui Costin Mihail Gheorghiu, şef la Urban Serv SA. „Eu, împreună cu soţia, am fost colegi de facultate cu Răzvan şi Daniela Gheorghiu (fiul, respectiv nora lui Costin Mihail Gheorghiu - n.r.). Aşa a apărut ideea acestei firme. Soţiile s-au asociat şi se ocupă şi acum de firmă. Ne ştim şi suntem prieteni de atunci“, a explicat, în martie 2017, Gabriel Harabagiu.

 

1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 

1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 

În randarea de pe pagina oficială, blocul apare într-un cadru idilic, încojurat de verdeață și dealuri molcome. În realitate, e înghesuit la șosea, între casele și depozitele din Horpaz, sufocând complet zona. Autorizația era pentru demisol, parter și 2-3 etaje, în funcție de tronson. La subsol trebuia să fie parcare. Firma din siajul lui Florin Boca a obținut reautorizare, transformând parcarea în apartamente și mai ridicând încă 1-2 etaje. Paravanul e Lăcrămioara Gabriela Ioniță, cu firma Darcilo, iar pe șantier era văzut Ionel Onofriciuc, prieten al consilierului local Florin Boca (PSD). Ioniță a fost angajata lui Onofriciuc la Dan Mixt Est SRL și agenta de vânzări a lui Boca la proiectul rezidențial Colina Însorită. Onofriciuc a preluat firma ITC Alternativ Consult, după ce s-a „vărsat” afacerea concesionărilor parcărilor din Iași, paravanul fiind tot Lăcrămioara Ioniță.

Regula este că nu mai există reguli. O firmă apropiată de Florin Boca - fost președinte al Comisiei de Urbanism a CL Iași până când, din cauza scandalurilor, a demisionat - ocupă cu un bloc o mare parte dintr-un teren pe care-l deține în CUG.

După Tehnopolis, pe partea stângă pe sensul spre Ciurea, SC Darcilo SRL a construit un imobil cu demisol, parter și 3 etaje, după care a primit aprobare să mai ridice un nivel pe un tronson și două niveluri pe cealalt.

Darcilo SRL aparține Lăcrămioarei Gabrielei Ioniță, care a fost reprezentant de vânzări pentru Rafant Company SRL, firma care aparține, în acte, surorii lui Florin Boca, fiind în realitate a acestuia. Urbanismul Primăriei i-a aprobat fără rezerve planurile de extindere, chiar dacă imobilul este imens, raportat la terenul din jur, și nu există locuri de parcare. Construcția este un exemplu de anti-urbanism, arătând ca un ghetou. Unul însă extrem de profitabil.

Monstruozitatea

Pe Șoseaua Nicolina 165, după Tehnopolis, pe aceeași parte, s-a ridicat pe o fâșie îngustă de teren, direct dintre casele din jur, un imobil cu demisol, parter și două, respectiv 3 etaje. Investiția aparține firmei SC Darcilo SRL, iar proiectul poartă denumirea de Sunny Residence.

Partea de la stradă a clădirii este îngustă. Construcția se duce însă mult în adâncime, spre casele din fundal. Mastodontul ocupă cea mai mare parte din teren, spațiul și casele din jur fiind sufocate. Până în gardul blocului nu sunt mai mult de 4-5 metri, pe fiecare latură.

Demisolul este de fapt un parter puțin scufundat în pământ, parterul este la nivelul etajului 1, în partea din față are 3 etaje, în partea din spate două.

Urbanismul Primăriei nu a avut emoții să autorizeze clădirea. Actele au mers ca unse pentru apropiata lui Florin Boca. În 2016, a obținut autorizația în cinci luni, iar acum blocul este ridicat.

Doar că a mai depus un set de hârtii, în 2017, la Urbanismul Primăriei, iar toate organismele au dat aprobările pe bandă rulantă, în bătaie de joc față de orice reguli: extindere pe verticală, cu încă un etaj în partea din față și cu două în partea din spate și, extrem de grav, transformarea demisolului, care trebuia inițial să fie parcare, în locuințe.

 

POT și CUT

Pe aprobările vechi, oficial, clădirea avea procentul de ocupare al terenului (POT) de 45% (pământ de 1.450 mp, clădirea are undeva la 680 mp), iar coeficientul de utilizare CUT (suprafața desfășurată împărțită la dimensiunea terenului) ar fi fost de 2,1.

Acum, POT-ul oficial nu s-a schimbat, amprenta clădirii a rămas la fel. Ce s-a schimbat dramatic este CUT-ul. La o clădire de 6 nivele, cu 680 mp pe etaj, totalul este de 4.080 mp. Cu un teren de 1.450 mp, CUT-ul ajunge dintr-un foc la 2,8. Care este traducerea arhitecților pentru o asemenea cifră? Sufocare.

Problema care se pune la un CUT mare este cea a numărului de locuri de parcare. Este evident că dacă ai o suprafață mică de teren și construiești enorm pe ea, umfli această cifră, nu vei ajunge la locurile de parcare de care au nevoie, undeva la 1,2-1,5 de fiecare apartament, după standardele actuale”, explică arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Și exact aici a mai lovit o dată Urbansimul Primăriei: în locurile de parcare și așa insuficiente. A doua mare problemă apare la o măsurare cu Google Earth Pro, un instrument precis. Terenul are undeva la 1450 mp, foarte adevărat, doar că imobilul are amprenta la sol mai mare cu peste 60 mp: aproximativ 740, nicidecum 680. În aceste condiții, CUT-ul ar fi de fapt, pentru cele 6 nivele, de 3,06.

 

Cum se face modificarea

Înălțarea cu un etaj pe o parte, două pe alta, și renunțarea la locurile de parcare nu a trecut prin Comisia de Urbanism a CL. Nu a fost nevoie, legislația este permisivă, chiar dacă înseamnă sufocare. „Nu a trecut așa ceva prin fața noastră. Noi am aprobat proiectul inițial, cu acei parametri prevăzuți acolo: locuri de parcare suficiente pentru numărul de apartamente, cu o anumită situație a parcării, în demisol. Exclus să aprobăm vreodată un bloc fără locuri de parcare suficiente sau să avizăm anularea unor locuri de parcare”, explică Ciprian Bostan, membru al Comisiei de Urbanism a CL.

Cum s-a făcut modificarea? Din pix, direct la Serviciul de Urbanism al Primăriei. „Au mai fost cazuri. Vine beneficiarul acolo cu o hârtie cu explicații tehnice că firma de construcții nu poate face acolo parcare, este un teren infiltrat sau sunt alte probleme. Pe baza acelei hârtii, primește autorizație pentru modificare. La fel și în cazul supraînălțării. Ea nu mai trece prin comisie, merge direct la Urbanism. Au voie să adauge până la 20% pe verticală, conform legii”, mai spune Ciprian Bostan.

La Comisia de Urbanism sunt însă depuse alte cereri de reautorizare de către alți investitori care vor să-și extindă clădirile. Faptul că Darcilo, interpusa lui Onofriciuc și Boca, n-a mai fost nevoită să treacă prin Consiliul Local, fiind suficientă aprobarea Serviciului de Urbanism al Primăriei, arată că Lăcrămioara Ioniță, o modestă agentă de vânzări, e printre cele mai influente persoane din Iași, la ora aceasta.

Lăcrămioara Gabriela Ioniță, proprietarul Darcilo SRL, a lucrat în trecut la Rafant, unde a fost agent de vânzări. Legătura dintre Ioniță și Boca este clară: în 2016, reporterii Ziarului de Iași au discutat cu Gabriela Ioniță despre apartamente de vânzare într-un bloc ridicat de Rafant în Păcurari. Imobilul fusese autorizat inițial drept o vilă, apoi societatea condusă în acte de sora lui Florin Boca, pe atunci președinte al Comisiei de Urbanism din CL, a făcut un bloc cu 14 apartamente.

În timpul discuției telefonice cu reporterii care jucau rolul unor posibili cumpărători, Gabriela Ioniță a precizat că apartamentele din blocul din Păcurari sunt vândute toate, dar Rafant construiește alt bloc la ieșirea din Iași, în capăt CUG.

La amplasamentul indicat, însă – bloc cu 3 etaje, cu 38 de apartamente – aceștia au descoperit că, de fapt, constructor este Darcilo, firma Lăcrămioarei Ioniță de la Rafant.

Boca: „Nu am treabă cu Darcilo”

 

Florin Boca nu a negat atunci că o cunoaște, cum nu a negat nici acum, doar că, susține el, nu are nici o legătură cu Darcilo sau cu Rafant. „Sunteți greșit informați. Nu am treabă cu Darcilo, cu blocul făcut de ei, nu am treabă nici cu Rafant Company”, ne-a spus Florin Boca.

Aceeași Lăcrămioara Gabriela Ioniță a fost implicată, printr-o altă firmă – ITC Alternativ Construct SRL, într-o tentativă de a prelua parcările din Iași, la o licitație de la finalul lui 2014. Licitația a fost până la urmă anulată. Numai că, imediat ce a mai fost întrebat și despre acest subiect și legăturile cu Ioniță, Florin Boca a demisionat de la conducerea Comisiei de Urbanism a CL.

 

Onofriciuc – „Sex cu minore”

 

Ionel Onofriciuc a preluat pachetul majoritar de la ITC Alternativ Construct după ce-a picat afacerea cu parcările. Ulterior, a dat firma mai departe, rămânând cu un număr infim de acțiuni. Onofriciuc este implicat în Dosarul „Sex cu minore”, fiind trimis în judecată, procesul fiind acum în apel.

Trebuie menționat faptul că Darcilo SRL a cumpărat terenul de la CUG în aprilie 2016, iar în septembrie, cinci luni mai târziu, avea autorizația de construcție deja. Președintele Comisiei de Urbanism era Florin Boca, care a demisionat în octombrie 2016.

Ioniță bagă capul la cutie

REPORTER DE IAȘI a încercat să ia legătura cu Gabriela Lăcrămioara Ioniță, pe un număr de telefon lăsat la contact în datele firmei Darcilo SRL. Dar, în realitate, numărul aparține unui birou de contabilitate. Nu avem altă legătură cu doamna, doar i-am ținut contabilitatea la firme”, ne-au explicat angajații.

Contactată pe Facebook, unde apărea online, Lăcrămioara Ioniță nu a dorit să ne răspundă la întrebări.

 

În randarea de pe pagina oficială, blocul apare într-un cadru idilic, încojurat de verdeață și dealuri molcome. În realitate, e înghesuit la șosea, între casele și depozitele din Horpaz, sufocând complet zona. Autorizația era pentru demisol, parter și 2-3 etaje, în funcție de tronson. La subsol trebuia să fie parcare. Firma din siajul lui Florin Boca a obținut reautorizare, transformând parcarea în apartamente și mai ridicând încă 1-2 etaje. Paravanul e Lăcrămioara Gabriela Ioniță, cu firma Darcilo, iar pe șantier era văzut Ionel Onofriciuc, prieten al consilierului local Florin Boca (PSD). Ioniță a fost angajata lui Onofriciuc la Dan Mixt Est SRL și agenta de vânzări a lui Boca la proiectul rezidențial Colina Însorită. Onofriciuc a preluat firma ITC Alternativ Consult, după ce s-a „vărsat” afacerea concesionărilor parcărilor din Iași, paravanul fiind tot Lăcrămioara Ioniță.

Regula este că nu mai există reguli. O firmă apropiată de Florin Boca - fost președinte al Comisiei de Urbanism a CL Iași până când, din cauza scandalurilor, a demisionat - ocupă cu un bloc o mare parte dintr-un teren pe care-l deține în CUG.

După Tehnopolis, pe partea stângă pe sensul spre Ciurea, SC Darcilo SRL a construit un imobil cu demisol, parter și 3 etaje, după care a primit aprobare să mai ridice un nivel pe un tronson și două niveluri pe cealalt.

Darcilo SRL aparține Gabrielei Ioniță, care a fost reprezentant de vânzări pentru Rafant Company SRL, firma care aparține, în acte, surorii lui Florin Boca, fiind în realitate a acestuia. Urbanismul Primăriei i-a aprobat fără rezerve planurile de extindere, chiar dacă imobilul este imens, raportat la terenul din jur, și nu există locuri de parcare. Construcția este un exemplu de anti-urbanism, arătând ca un ghetou. Unul însă extrem de profitabil.

Monstruozitatea

Pe Șoseaua Nicolina 165, după Tehnopolis, pe aceeași parte, s-a ridicat pe o fâșie îngustă de teren, direct dintre casele din jur, un imobil cu demisol, parter și două, respectiv 3 etaje. Investiția aparține firmei SC Darcilo SRL, iar proiectul poartă denumirea de Sunny Residence.

Partea de la stradă a clădirii este îngustă. Construcția se duce însă mult în adâncime, spre casele din fundal. Mastodontul ocupă cea mai mare parte din teren, spațiul și casele din jur fiind sufocate. Până în gardul blocului nu sunt mai mult de 4-5 metri, pe fiecare latură.

Demisolul este de fapt un parter puțin scufundat în pământ, parterul este la nivelul etajului 1, în partea din față are 3 etaje, în partea din spate două.

Urbanismul Primăriei nu a avut emoții să autorizeze clădirea. Actele au mers ca unse pentru apropiata lui Florin Boca. În 2016, a obținut autorizația în cinci luni, iar acum blocul este ridicat.

Doar că a mai depus un set de hârtii, în 2017, la Urbanismul Primăriei, iar toate organismele au dat aprobările pe bandă rulantă, în bătaie de joc față de orice reguli: extindere pe verticală, cu încă un etaj în partea din față și cu două în partea din spate și, extrem de grav, transformarea demisolului, care trebuia inițial să fie parcare, în locuințe.

 

POT și CUT

Pe aprobările vechi, oficial, clădirea avea procentul de ocupare al terenului (POT) de 45% (pământ de 1.450 mp, clădirea are undeva la 680 mp), iar coeficientul de utilizare CUT (suprafața desfășurată împărțită la dimensiunea terenului) ar fi fost de 2,1.

Acum, POT-ul oficial nu s-a schimbat, amprenta clădirii a rămas la fel. Ce s-a schimbat dramatic este CUT-ul. La o clădire de 6 nivele, cu 680 mp pe etaj, totalul este de 4.080 mp. Cu un teren de 1.450 mp, CUT-ul ajunge dintr-un foc la 2,8. Care este traducerea arhitecților pentru o asemenea cifră? Sufocare.

Problema care se pune la un CUT mare este cea a numărului de locuri de parcare. Este evident că dacă ai o suprafață mică de teren și construiești enorm pe ea, umfli această cifră, nu vei ajunge la locurile de parcare de care au nevoie, undeva la 1,2-1,5 de fiecare apartament, după standardele actuale”, explică arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Și exact aici a mai lovit o dată Urbansimul Primăriei: în locurile de parcare și așa insuficiente. A doua mare problemă apare la o măsurare cu Google Earth Pro, un instrument precis. Terenul are undeva la 1450 mp, foarte adevărat, doar că imobilul are amprenta la sol mai mare cu peste 60 mp: aproximativ 740, nicidecum 680. În aceste condiții, CUT-ul ar fi de fapt, pentru cele 6 nivele, de 3,06.

 

Cum se face modificarea

Înălțarea cu un etaj pe o parte, două pe alta, și renunțarea la locurile de parcare nu a trecut prin Comisia de Urbanism a CL. Nu a fost nevoie, legislația este permisivă, chiar dacă înseamnă sufocare. „Nu a trecut așa ceva prin fața noastră. Noi am aprobat proiectul inițial, cu acei parametri prevăzuți acolo: locuri de parcare suficiente pentru numărul de apartamente, cu o anumită situație a parcării, în demisol. Exclus să aprobăm vreodată un bloc fără locuri de parcare suficiente sau să avizăm anularea unor locuri de parcare”, explică Ciprian Bostan, membru al Comisiei de Urbanism a CL.

Cum s-a făcut modificarea? Din pix, direct la Serviciul de Urbanism al Primăriei. „Au mai fost cazuri. Vine beneficiarul acolo cu o hârtie cu explicații tehnice că firma de construcții nu poate face acolo parcare, este un teren infiltrat sau sunt alte probleme. Pe baza acelei hârtii, primește autorizație pentru modificare. La fel și în cazul supraînălțării. Ea nu mai trece prin comisie, merge direct la Urbanism. Au voie să adauge până la 20% pe verticală, conform legii”, mai spune Ciprian Bostan.

La Comisia de Urbanism sunt însă depuse alte cereri de reautorizare de către alți investitori care vor să-și extindă clădirile. Faptul că Darcilo, interpusa lui Onofriciuc și Boca, n-a mai fost nevoită să treacă prin Consiliul Local, fiind suficientă aprobarea Serviciului de Urbanism al Primăriei, arată că Lăcrămioara Ioniță, o modestă agentă de vânzări, e printre cele mai influente persoane din Iași, la ora aceasta.

Gabriela Ioniță, proprietarul Darcilo SRL, a lucrat în trecut la Rafant, unde a fost agent de vânzări. Legătura dintre Ioniță și Boca este clară: în 2016, reporterii Ziarului de Iași au discutat cu Gabriela Ioniță despre apartamente de vânzare într-un bloc ridicat de Rafant în Păcurari. Imobilul fusese autorizat inițial drept o vilă, apoi societatea condusă în acte de sora lui Florin Boca, pe atunci președinte al Comisiei de Urbanism din CL, a făcut un bloc cu 14 apartamente.

În timpul discuției telefonice cu reporterii care jucau rolul unor posibili cumpărători, Gabriela Ioniță a precizat că apartamentele din blocul din Păcurari sunt vândute toate, dar Rafant construiește alt bloc la ieșirea din Iași, în capăt CUG.

La amplasamentul indicat, însă – bloc cu 3 etaje, cu 38 de apartamente – aceștia au descoperit că, de fapt, constructor este Darcilo, firma Gabrielei Ioniță de la Rafant.

oca: „Nu am treabă cu Darcilo”

 

Florin Boca nu a negat atunci că o cunoaște, cum nu a negat nici acum, doar că, susține el, nu are nici o legătură cu Darcilo sau cu Rafant. „Sunteți greșit informați. Nu am treabă cu Darcilo, cu blocul făcut de ei, nu am treabă nici cu Rafant Company”, ne-a spus Florin Boca.

Aceeași Gabriela Ioniță a fost implicată, printr-o altă firmă – ITC Alternativ Construct SRL, într-o tentativă de a prelua parcările din Iași, la o licitație de la finalul lui 2014. Licitația a fost până la urmă anulată. Numai că, imediat ce a mai fost întrebat și despre acest subiect și legăturile cu Ioniță, Florin Boca a demisionat de la conducerea Comisiei de Urbanism a CL.

 

Onofriciuc – „Sex cu minore”

 

Ionel Onofriciuc a preluat pachetul majoritar de la ITC Alternativ Construct după ce-a picat afacerea cu parcările. Ulterior, a dat firma mai departe, rămânând cu un număr infim de acțiuni. Onofriciuc este implicat în Dosarul „Sex cu minore”, fiind trimis în judecată, procesul fiind acum în apel.

Trebuie menționat faptul că Darcilo SRL a cumpărat terenul de la CUG în aprilie 2016, iar în septembrie, cinci luni mai târziu, avea autorizația de construcție deja. Președintele Comisiei de Urbanism era Florin Boca, care a demisionat în octombrie 2016.

Ioniță bagă capul la cutie

REPORTER DE IAȘI a încercat să ia legătura cu Gabriela Lăcrămioara Ioniță, pe un număr de telefon lăsat la contact în datele firmei Darcilo SRL. Dar, în realitate, numărul aparține unui birou de contabilitate. Nu avem altă legătură cu doamna, doar i-am ținut contabilitatea la firme”, ne-au explicat angajații.

Contactată pe Facebook, unde apărea online, Lăcrămioara Ioniță nu a dorit să ne răspundă la întrebări.

 

Iaşul nu va avea PUG nici în prima jumătate a lui 2018. Documentaţia este acum la firma arhitectului Daniel Vişan, care spune că se află în etapa de delimitare clară a zonei protejate din centrul oraşului.  „Zona este foarte mare. Dacă o declarăm protejată pe toată, nu se mai poate construi în centru nimic”, spune arhitectul Vişan.

Ultimul Plan Urbanistic General (PUG) valabil al Iaşului a expirat în anul 2006. Fusese realizat în 1995 şi aplicat efectiv din 1996. Ulterior, s-a mers pe „prelungiri” şi, de foarte mulţi ani, pe aprobarea de construcţii cu ajutorul unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri).

 

Fără blocuri noi în centru?

PUG-ul oraşului, „Biblia urbanismului”, documentul pe care s-ar baza orice certificat, orice autorizaţie care se eliberează la Iaşi, care ar reglementa regimuri de înălţime, zone unde se poate sau nu construi, în funcţie de dezvoltarea în perspectivă, este un subiect despre care se discută ani în şir, fără efect. Există o formă finală, dar nu are toate avizele, ceea ce înseamnă că documentul nu există. În prezent, PUG-ul a ajuns la firma arhitectului Daniel Vişan, care a prezentat documentul, în octombrie, la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Comisia a făcut recomandări care dau fiori dezvoltatorilor imobiliari: tot Centrul, Copoul, partea de case a Păcurariului să fie zonă protejată, adică fără construcţii noi. Se încearcă acum delimitarea zonei protejate ţinând cont de interesele tuturor celor implicaţi.

 

Un subiect de care depinde totul

Aşadar, firma arhitectului Vişan delimitează acum, pe harta oraşului, care va fi, în noul PUG, zona protejată a oraşului. Cea în care nu se va putea construi, chiar şi în imediata apropiere a monumentelor. „Se face o delimitare a siturilor arhitectonice de valoare. Avem o suprafaţă foarte mare în atenţie, care nu cuprinde doar platoul central. Este şi Copoul, de la Poliţia Judeţului, pe Sărărie, pe Păcurari, cu valea Bahluiului între Podu Roş şi Podul de Piatră. În prezent, facem o delimitare justă a zonelor unde se poate construi şi unde este interzis total. De aceea şi durează o astfel de acţiune, pentru că ar fi uşor să spui că toată zona centrală este arie protejată. Dar, ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi”, explică Daniel Vişan.

 

Şi monumentele izolate sunt incluse

Arhitectul spune că acelaşi aviz va include în noul PUG şi regimul de înălţime în zona unor monumente istorice, dar şi felul în care urbaniştii vor putea face legătura cu structurile noi ce vor apărea. În plus, vor fi incluse şi monumentele istorice izolate. „Avem Cetăţuia, Frumoasa, Galata, Spitalul Socola, care tot în PUG-ul Iaşului intră, cu tot cu zonele lor. Şi acolo vor fi reglementări clare de urbanism”, mai spune arhitectul.

Acesta a prezentat deja Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice o primă variantă a delimitărilor din centru, dar le-a primit înapoi cu recomnadarea „să mai lucreze”. „Comisia face o serie de recomandări atunci când un arhitect prezintă viziunea sa. Arhitectul ţine cont de recomandări, le include în PUG pentru următoarea şedinţă. Timişoara, spre exemplu, se luptă de cinci ani la comisie cu noul PUG. Şedinţele sunt lunare. Deci, noi vom ajunge în comisie în luna decembrie, cu noile propuneri”, mai explică arhitectul Vişan.

 

Mediu, Ape, Monumente, Ministerul Dezvoltării

Viceprimarul Radu Botez spune că PUG-ul este efectiv finalizat din noiembrie 2016, iar acum este la faza obţinerii ultimelor patru avize necesare, după ce a primit deja 29. „La Mediu şi la Ape ne-au primit documentaţia, practic au aprobat-o, doar că mai este necesar, în fiecare caz, realizarea a câte unui raport de evaluare. Aceste rapoarte de evaluare se fac obligatoriu de către firme private, nu a fost buget pentru ele. Acum avem sumele, sunt în desfăşurare procedurile de achiziţie, estimăm că le vom avea în noiembrie-decembrie acest an şi primim avizele. În afară de acestea, mai sunt avizele de la Monumente, unde PUG-ul este prezentat de arhitectul Vişan, şi de la Ministerul Dezvoltării, unde va ajunge tot la o comisie”, explică Radu Botez.

Viceprimarul Iaşului spune că, de fapt, PUG-ul Iaşului este aproape de a primi toate avizele. „Comisia de Monumente este extrem de subiectivă în interpretarea pe care o are. Au cerut delimitarea unei zone de protecţie care cuprindea tot centrul, dealurile din jur. Dar, aşa ceva nu se poate. Şi aşa Iaşul va avea un regim foarte restrictiv în privinţa construcţiilor”, mai spune Botez.

Suntem unici în “aşa nu”

Dintre marile oraşe, Iaşul este singurul care funcţionează în baza unui PUG de peste 20 de ani vechime şi cu clădiri realizate prin PUZ-uri. Braşovul are PUG valabil până în 2021, Cluj-Napoca încă 5 ani, Timişoara merge pe un PUG prelungit, dar aflat încă în perioadă de valabilitate. Craiova are PUG aprobat, la fel şi Constanţa. Bucureştiul deţine PUG valabil până în 30 decembrie 2018, după ce, în 2015, în decembrie, i-a fost prelungită valabilitatea cu încă 3 ani.

Ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi

Arhitect Daniel Vişan

 

Pagina 1 din 23

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Clipul zilei

Go to top