Luni, 20 08 2018

Iulian Mofteescu

Din aprilie se așteaptă terminarea lucrărilor: nu se întâmplă nimic, doar nervi în culise. Lucrările de pe Șoseaua Națională sunt abandonate din cauza schimbării soluției tehnice licitate. Acest lucru impune un nou proiect din partea beneficiarului – Primăria Iași. Constructorii invocă, printre altele, și faptul că, în ultimul an, au crescut enorm prețurile la materie primă și forță de muncă. Locuitorii din zonă sunt disperați, dar fac și haz de necaz: „E noroi dar ne-am obișnuit cu liniștea”.

Din luna aprilie nu s-a mai mișcat nimic pe Șoseaua Națională, arteră-cheie în zona Podu Roș-Podu de Piatră. Lucrările s-au poticnit când mai erau de făcut 900 de metri, între spălătoria auto din Podu de Piatră și intersecția din Podu Roș. Tot de atunci, constructorii trimit săptămânal adrese la Primărie, pentru continuarea lucrărilor. Totul stă într-un proiect care nu mai apare. În acest timp, locuitorii fac băi de nămol, înghit tone de praf, dar găsesc timp de glume: „S-o lase parc cu copaci și verdeață, ar fi mai ieftin.”.

Din aprilie se așteaptă terminarea lucrărilor: nu se întâmplă nimic, doar nervi în culise. Lucrările de pe Șoseaua Națională sunt abandonate din cauza schimbării soluției tehnice licitate. Acest lucru impune un nou proiect din partea beneficiarului – Primăria Iași. Constructorii invocă, printre altele, și faptul că, în ultimul an, au crescut enorm prețurile la materie primă și forță de muncă. Locuitorii din zonă sunt disperați, dar fac și haz de necaz: „E noroi dar ne-am obișnuit cu liniștea”.

Din luna aprilie nu s-a mai mișcat nimic pe Șoseaua Națională, arteră-cheie în zona Podu Roș-Podu de Piatră. Lucrările s-au poticnit când mai erau de făcut 900 de metri, între spălătoria auto din Podu de Piatră și intersecția din Podu Roș. Tot de atunci, constructorii trimit săptămânal adrese la Primărie, pentru continuarea lucrărilor. Totul stă într-un proiect care nu mai apare. În acest timp, locuitorii fac băi de nămol, înghit tone de praf, dar găsesc timp de glume: „S-o lase parc cu copaci și verdeață, ar fi mai ieftin.”.

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

Decizie fără precedent a instanţei: daune pentru întârzierea punerii în posesie. Umilit timp de peste 10 ani de Primărie, Cadastru, Prefectură şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar, un ieşean a primit despăgubiri de 20.000 de lei în instanţă. Decizia a fost atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În luna mai, ieşeanul Iulian Popescu a câştigat la Curtea de Apel Iaşi 20.000 de lei despăgubiri pentru că instituţiile din Iaşi i-au tergiversat mai mult de 10 ani emiterea unui titlu de proprietate pentru un teren de 2,3 hectare. Avocatul său susţine că este importantă această despăgubire, pentru ca nici un alt român să nu mai fie umilit de o instituţie care refuză să-şi facă treaba.

Decizie fără precedent a instanţei: daune pentru întârzierea punerii în posesie. Umilit timp de peste 10 ani de Primărie, Cadastru, Prefectură şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar, un ieşean a primit despăgubiri de 20.000 de lei în instanţă. Decizia a fost atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În luna mai, ieşeanul Iulian Popescu a câştigat la Curtea de Apel Iaşi 20.000 de lei despăgubiri pentru că instituţiile din Iaşi i-au tergiversat mai mult de 10 ani emiterea unui titlu de proprietate pentru un teren de 2,3 hectare. Avocatul său susţine că este importantă această despăgubire, pentru ca nici un alt român să nu mai fie umilit de o instituţie care refuză să-şi facă treaba.

Zeci de ieşeni din Podu Roş s-au opus unui proiect imobiliar, dar Primăria i-a ignorat. După câteva reclamaţii depuse la Primărie, oamenii care locuiesc în vecinătatea fostului magazin Mercur Mary obţinuseră o promisiune: nu va fi eliberată autorizaţia de construire pentru un bloc fără consultarea lor. Minciună: investitorul a intrat în forţă pe şantierul unde va fi ridicat un bloc cu şase etaje, iar acordul asociaţiei de proprietari din zonă nu a fost cerut. Imobilul se află la numai 10 metri distanţă de un bloc vecin.

 

În aprilie 2017, Asociaţia de Proprietari C1 din Podu Roş obţinea de la Primăria Iaşi promisiunea că, dacă va fi aprobat un proiect imobiliar în locul magazinului  Mercur Mary, aceasta se va face doar după acceptul lor. Primăria s-a spălat atunci pe mâini cu o hârtie în care a scris asta, precizând că acolo există doar o autorizaţie de modernizare a unui spaţiu comercial. Un an şi câteva luni mai târziu, autorizaţia s-a transformat într-un P plus 6, macaralele şi-au început treaba, iar oamenilor nu le vine a crede că au crezut vorbele celor care ar trebui să le reprezinte interesele.

Zeci de ieşeni din Podu Roş s-au opus unui proiect imobiliar, dar Primăria i-a ignorat. După câteva reclamaţii depuse la Primărie, oamenii care locuiesc în vecinătatea fostului magazin Mercur Mary obţinuseră o promisiune: nu va fi eliberată autorizaţia de construire pentru un bloc fără consultarea lor. Minciună: investitorul a intrat în forţă pe şantierul unde va fi ridicat un bloc cu şase etaje, iar acordul asociaţiei de proprietari din zonă nu a fost cerut. Imobilul se află la numai 10 metri distanţă de un bloc vecin.

 

În aprilie 2017, Asociaţia de Proprietari C1 din Podu Roş obţinea de la Primăria Iaşi promisiunea că, dacă va fi aprobat un proiect imobiliar în locul magazinului  Mercur Mary, aceasta se va face doar după acceptul lor. Primăria s-a spălat atunci pe mâini cu o hârtie în care a scris asta, precizând că acolo există doar o autorizaţie de modernizare a unui spaţiu comercial. Un an şi câteva luni mai târziu, autorizaţia s-a transformat într-un P plus 6, macaralele şi-au început treaba, iar oamenilor nu le vine a crede că au crezut vorbele celor care ar trebui să le reprezinte interesele.

Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Pagina 1 din 36

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top