Luni, 20 11 2017

Nelu PĂUNESCU

Cifre halucinante în cheltuielile pentru evenimentele din 23-24 noiembrie. Bani guvernamentali cheltuiţi aiurea la Iaşi, pe 23 şi 24 noiembrie, cu ocazia marcării Centenarului Marii Uniri. Mai mult de jumătate din cei 6 milioane de lei alocaţi de Guvern sunt pentru afişe, postere, pliante, creare website şi mediatizare a evenimentului în media. „Balul Centenarului” pare să fie al mileniului: va costa 500.000 de lei, în timp ce pentru câteva concerte de operă şi balet sunt alocaţi 325.000 de lei. Unele preţuri sunt umflate, cum este cazul amenajării unui parc la Ciurea: 460.000 de lei. Evenimentele marchează refugiul la Iaşi al regelui şi al Guvernului, între 1916 şi 1918, precum şi faptul că aici Ferdinand a luat decizia Marii Uniri.

 

Tabelul în care Guvernul României a alocat, pe 6 octombrie, 5,95 milioane lei pentru marcarea, la Iaşi, pe 23 şi 24 noiembrie, a „Centenarului Marii Unirii şi al Primului Război Mondial. Iaşi – capitala Regatului României 1916-1918 şi Moldova – leagăn al Marii Uniri” este o dovadă a modului în care banii publici sunt cheltuiţi discreţionar. Banii au fost viraţi Consiliului Judeţean Iaşi care are însă ocazia de a ajusta preţurile şi a economisi o bună parte din bani. Frapează însă „mâna spartă” a unui Guvern cu emoţii la capitolul finanţe.

 

Cifre halucinante în cheltuielile pentru evenimentele din 23-24 noiembrie. Bani guvernamentali cheltuiţi aiurea la Iaşi, pe 23 şi 24 noiembrie, cu ocazia marcării Centenarului Marii Uniri. Mai mult de jumătate din cei 6 milioane de lei alocaţi de Guvern sunt pentru afişe, postere, pliante, creare website şi mediatizare a evenimentului în media. „Balul Centenarului” pare să fie al mileniului: va costa 500.000 de lei, în timp ce pentru câteva concerte de operă şi balet sunt alocaţi 325.000 de lei. Unele preţuri sunt umflate, cum este cazul amenajării unui parc la Ciurea: 460.000 de lei. Evenimentele marchează refugiul la Iaşi al regelui şi al Guvernului, între 1916 şi 1918, precum şi faptul că aici Ferdinand a luat decizia Marii Uniri.

 

Tabelul în care Guvernul României a alocat, pe 6 octombrie, 5,95 milioane lei pentru marcarea, la Iaşi, pe 23 şi 24 noiembrie, a „Centenarului Marii Unirii şi al Primului Război Mondial. Iaşi – capitala Regatului României 1916-1918 şi Moldova – leagăn al Marii Uniri” este o dovadă a modului în care banii publici sunt cheltuiţi discreţionar. Banii au fost viraţi Consiliului Judeţean Iaşi care are însă ocazia de a ajusta preţurile şi a economisi o bună parte din bani. Frapează însă „mâna spartă” a unui Guvern cu emoţii la capitolul finanţe.

 

O Dacie ruginită, care abia se târâie, e mașina de ecarisaj. N-am văzut nicio captură. Recordurile naționale de câini eutanasiați la Iași nu se regăsesc în viața reală, pe teren. Hingherii refuză să spună câte animale capturează: „Nu stăm să le numărăm”. Oficial, se prind 20/zi, cifră neatinsă de niciun oraș din țară. Serviciul externalizat de eutanasiere se ridică la 11.000 de euro/lună.

 

Am mers trei ore pe urmele echipei de ecarisaj de la Padoc și n-am văzut niciun câine prins. Oficial, sunt 400 pe lună, adică 20 pe zi. Conducerea Salubris are buzele lipite: transmite cifre bombastice, dar nu vrea să spună câți câini au fost prinși luni, vineri, joi, în ultimele zile. Șefa Padocului Tomești, Anca Tărăboanță, a fost cea mai hilară: „De ce mă chinuiți? Nu vă pot spune nimic. Întrebați-i pe șefi”.

O Dacie ruginită, care abia se târâie, e mașina de ecarisaj. N-am văzut nicio captură. Recordurile naționale de câini eutanasiați la Iași nu se regăsesc în viața reală, pe teren. Hingherii refuză să spună câte animale capturează: „Nu stăm să le numărăm”. Oficial, se prind 20/zi, cifră neatinsă de niciun oraș din țară. Serviciul externalizat de eutanasiere se ridică la 11.000 de euro/lună.

 

Am mers trei ore pe urmele echipei de ecarisaj de la Padoc și n-am văzut niciun câine prins. Oficial, sunt 400 pe lună, adică 20 pe zi. Conducerea Salubris are buzele lipite: transmite cifre bombastice, dar nu vrea să spună câți câini au fost prinși luni, vineri, joi, în ultimele zile. Șefa Padocului Tomești, Anca Tărăboanță, a fost cea mai hilară: „De ce mă chinuiți? Nu vă pot spune nimic. Întrebați-i pe șefi”.

Relu Fenechiu încă nu ne face onoarea de a trimite unul dintre volumele sale la o bibliotecă din Iaşi. Ani la rând au fost căutate de jurnalişti, a fost plin Internetul de titlurile lor, DNA a pornit o anchetă, dar nimeni din spaţiul public nu le-a văzut nici măcar coperţile. Este vorba de cărţile „scriitorilor de puşcărie” Relu şi Lucian Fenechiu, precum şi a complicelui lor, Mihai Bogdan Damian. REPORTER DE IAŞI a găsit două dintre aceste volume în Iaşi: sunt pline de greşeli şi au un stil de şcoală primară. În schimb, operele lui Relu Fenechiu se lasă încă aşteptate la Iaşi.

 

Asemenea celebrei triplete Gogu Steriade, Trandafir şi Patraulea din „Brigada diverse în alertă”, la fel au procedat şi greii din Dosarul Transformatorul, respectiv Relu Fenechiu, Lucian Fenechiu şi Bogdan Damian. Au intrat cu toţii la închisoare pentru o găinărie de 5,7 milioane de lei, au recitat „Înger, îngeraşul meu” în fiecare seară înainte de culcare şi s-au reprofilat pe teologie. Au împărţit aşezămintele monahale din Moldova şi au scos, pe bandă rulantă, trei cărţi viu colorate: „Itinerarii duhovniceşti în judeţul Iaşi”, autor Relu Fenechiu, „Itinerarii duhovniceşti în judeţul Bacău” - Lucian Fenechiu şi „Itinerarii duhovniceşti în judeţul Vaslui” - Bogdan Damian.

 

Relu Fenechiu încă nu ne face onoarea de a trimite unul dintre volumele sale la o bibliotecă din Iaşi. Ani la rând au fost căutate de jurnalişti, a fost plin Internetul de titlurile lor, DNA a pornit o anchetă, dar nimeni din spaţiul public nu le-a văzut nici măcar coperţile. Este vorba de cărţile „scriitorilor de puşcărie” Relu şi Lucian Fenechiu, precum şi a complicelui lor, Mihai Bogdan Damian. REPORTER DE IAŞI a găsit două dintre aceste volume în Iaşi: sunt pline de greşeli şi au un stil de şcoală primară. În schimb, operele lui Relu Fenechiu se lasă încă aşteptate la Iaşi.

 

Asemenea celebrei triplete Gogu Steriade, Trandafir şi Patraulea din „Brigada diverse în alertă”, la fel au procedat şi greii din Dosarul Transformatorul, respectiv Relu Fenechiu, Lucian Fenechiu şi Bogdan Damian. Au intrat cu toţii la închisoare pentru o găinărie de 5,7 milioane de lei, au recitat „Înger, îngeraşul meu” în fiecare seară înainte de culcare şi s-au reprofilat pe teologie. Au împărţit aşezămintele monahale din Moldova şi au scos, pe bandă rulantă, trei cărţi viu colorate: „Itinerarii duhovniceşti în judeţul Iaşi”, autor Relu Fenechiu, „Itinerarii duhovniceşti în judeţul Bacău” - Lucian Fenechiu şi „Itinerarii duhovniceşti în judeţul Vaslui” - Bogdan Damian.

 

Aproape 6.400 de lei: suma ce mai mare achitată de municipalitate pentru un autovehicul stricat. Municipalitatea are pe rol zeci de procese în care i se impută plata reparaţiilor necesare maşinilor care se strică în gropile din municipiul Iaşi. Despăgubirile rezultate din dosarele încheiate în perioada recentă se ridică la circa 20.000 de lei. Asfaltatorul Primăriei susţine că numărul proceselor a scăzut după ce au fost modernizate multe străzi din oraş.

 

Anual, Primăria Iaşi pierde zeci de procese cu firmele de asigurări, motivul fiind dat de gropile din carosabil. Citadin, societatea de asfaltări a Primăriei, este prinsă la mijloc şi strânsă cu uşa de către municipalitate să îşi asume o parte din vină, în calitate de chemat în garanţie. Procesele pot dura şi până la 5 ani de zile, media soluţiilor nefavorabile Primăriei fiind net superioară celor câştigate.

 

Aproape 6.400 de lei: suma ce mai mare achitată de municipalitate pentru un autovehicul stricat. Municipalitatea are pe rol zeci de procese în care i se impută plata reparaţiilor necesare maşinilor care se strică în gropile din municipiul Iaşi. Despăgubirile rezultate din dosarele încheiate în perioada recentă se ridică la circa 20.000 de lei. Asfaltatorul Primăriei susţine că numărul proceselor a scăzut după ce au fost modernizate multe străzi din oraş.

 

Anual, Primăria Iaşi pierde zeci de procese cu firmele de asigurări, motivul fiind dat de gropile din carosabil. Citadin, societatea de asfaltări a Primăriei, este prinsă la mijloc şi strânsă cu uşa de către municipalitate să îşi asume o parte din vină, în calitate de chemat în garanţie. Procesele pot dura şi până la 5 ani de zile, media soluţiilor nefavorabile Primăriei fiind net superioară celor câştigate.

 

Gest caritabil impresionant făcut de o ieşeancă pentru prietena sa aflată în nevoie. A străbătut 729 de kilometri prin grohotişul Spaniei, pe Calea Sfântului Iacob, pentru a împlini un vis, al ei şi al prietenei ei nevăzătoare. Roxana nu mai vede de la 16 ani, iar visul ei este să se califice la Campionatul European de Popice pentru Nevăzători. 

 

Daniela Cadar, preşedinta Fundaţiei Slujirea Vieţii, a parcurs pe jos traseul Camino din munţii Spaniei. 729 de kilometri în 42 de zile pentru a împlini un vis al Roxanei, o tânără nevăzătoare din Iaşi, dar şi o călătorie iniţiatică programată cu trei ani înainte.

 

Gest caritabil impresionant făcut de o ieşeancă pentru prietena sa aflată în nevoie. A străbătut 729 de kilometri prin grohotişul Spaniei, pe Calea Sfântului Iacob, pentru a împlini un vis, al ei şi al prietenei ei nevăzătoare. Roxana nu mai vede de la 16 ani, iar visul ei este să se califice la Campionatul European de Popice pentru Nevăzători. 

 

Daniela Cadar, preşedinta Fundaţiei Slujirea Vieţii, a parcurs pe jos traseul Camino din munţii Spaniei. 729 de kilometri în 42 de zile pentru a împlini un vis al Roxanei, o tânără nevăzătoare din Iaşi, dar şi o călătorie iniţiatică programată cu trei ani înainte.

 

Pagina 1 din 19

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Go to top