Condamnatul pentru șantaj îl asaltează pe primar cu astfel de cereri, iar acesta se execută fără să crâcnească. În urmă cu o săptămână, Claudiu Asimionesei, patronul BZI, dăduse anunț pe OLX că vinde un teren de 379 mp în zona Purcica pe care se poate construi ditamai blocul cu 8 nivele. Nu are PUZ, dar pentru el un POT monstruos de 70% este o formalitate. Mai cere de la Primărie 400 mp ca să-și facă blocul.

Ghiocel Asimionesei, patronul informal al ziarului Bună Ziua Iași, vrea să vândă pielea ursului din pădure. Folosindu-se de un tertip ieftin, Asimionesei, prin firma Grafic Beta Trust, vrea să dea un teren cu un adaos de 390%. L-a achiziționat în 2017 cu 35.000 de euro și l-a scos la vânzare, recent, cu 136.800 euro. Profit curat de 100.000 de euro.

Pușcașu s-a învățat minte, a pierdut 550.000 de euro. La a doua licitație nu s-a mai prezentat nimeni. S-a anunțat a treia licitație pentru hotel, după ce la a doua cinci firme au cumpărat caietul de sarcini dar nu s-au mai prezentat. Litigiile complexe, pretențiile administrației publice, termenul de doar 15 zile pentru plată și garanția extrem de mare fac imposibilă tranzacția. Cei interesați de hotel spun că lichidatorul judiciar nu este de bună credință.

A treia încercare. Hotelul Traian a fost scos iar la vânzare prin licitație publică cu strigare. Procedura va avea loc pe 24 august la sediul lichidatorului din București.

Pușcașu s-a învățat minte, a pierdut 550.000 de euro. La a doua licitație nu s-a mai prezentat nimeni. S-a anunțat a treia licitație pentru hotel, după ce la a doua cinci firme au cumpărat caietul de sarcini dar nu s-au mai prezentat. Litigiile complexe, pretențiile administrației publice, termenul de doar 15 zile pentru plată și garanția extrem de mare fac imposibilă tranzacția. Cei interesați de hotel spun că lichidatorul judiciar nu este de bună credință.

A treia încercare. Hotelul Traian a fost scos iar la vânzare prin licitație publică cu strigare. Procedura va avea loc pe 24 august la sediul lichidatorului din București.

Primarul exclus de Dragnea nu poate pierde controlul Consiliului Local, pentru că 9 din 14 reprezentanți PSD au primit cadouri de la Mihai Chirica de sute de mii sau milioane de euro. Primăria e practic făcută pentru ei, nu pentru oraș. I se cerea demisia lui Paul Boișteanu, șeful Comisiei de Urbanism, dar primarul i-a angajat fiica la DAPPP în urmă cu 8 luni. Viceprimarul Gabriel Harabagiu a pus mâna pe o avere, 1,5 ha lângă Spitalul Regional, terenul fiind luat din rezerva ADS. Toți au obligații față de primar: Florin Boca face bani cu blocuri ilegale, unde depășește cu 500 mp autorizația de construcție; Vlad Nedelcu ridică o vilă în 4 luni, fără autorizație, când alții așteaptă câte 3 ani; la fel Daniela Tăutu și Bogdan Crucianu, au obținut dispense de „șmecheri” la construcții care încalcă regulile de urbanism. Cel mai dator îi este Mihail Pintilei, fericit că a rămas în politică, deși PSD îl trimisese la pensie, iar Chirica l-a întors din drum.

Cel puțin 9 din cei 14 consilieri locali ai PSD îi sunt fideli primarului Mihai Chirica. Prin diferite favoruri făcute, de la faptul că au fost puși pe lista la alegerile locale din 2016, până la angajarea unor rude în Primărie sau până la obținerea de autorizații de construire, aceștia îi sunt datori lui Chirica. Iată de ce, deși 14 din 27 de consilieri locali înseamnă 51,8% din voturi, PSD nu deține controlul în Consiliul Local. Pentru că PSD nu-și controlează propriii aleși.

Administraţia locală, ediţia de vară: soţia lui Chirica este asociată cu Gafiţa, soacra lui Gafiţa e şefă la o subordonată a lui Chirica, contractele curg de la subordonată la firma lui Gafiţa. Pentru a treia oară în ultimii patru ani, edilul-şef se intersectează în concediu cu Dragoş Gafiţa, abonat la contracte cu instituţii subordonate Primăriei: Servicii Publice, Ateneul Tătăraşi şi Salubris. Mihai Chirica a locuit într-un ansamblu de lux pentru care preţul la o vilă în această perioadă este de 4.200 de euro pe opt zile. Chirica şi Gafiţa s-au cazat în locuri diferite şi după ce în Iaşi s-a auzit de o întâlnire a lor, s-au evitat.

Mihai Chirica, şeful oraşului, nu a fost în concediu, la mare în Grecia, cu Dragoş Gafiţa, om de afaceri, abonat la contracte cu societăţile subordonate Primăriei. Doar s-au întâlnit acolo. Ce mică-i planeta Pământ! În plus, în cercul de prieteni din jurul edilului a fost şi Bianca Pavel, vecină gard în gard cu Gafiţa, şi ea cu lipici la contracte pe bani publici. Şi în 2014 şi 2015 s-a întâmplat la fel. Chirica s-a dus ca tot omul în concediu la Constanţa, iar pe plajă la Mamaia, surpriză: a dat nas în nas cu Gafiţa şi Pavel.

Administraţia locală, ediţia de vară: soţia lui Chirica este asociată cu Gafiţa, soacra lui Gafiţa e şefă la o subordonată a lui Chirica, contractele curg de la subordonată la firma lui Gafiţa. Pentru a treia oară în ultimii patru ani, edilul-şef se intersectează în concediu cu Dragoş Gafiţa, abonat la contracte cu instituţii subordonate Primăriei: Servicii Publice, Ateneul Tătăraşi şi Salubris. Mihai Chirica a locuit într-un ansamblu de lux pentru care preţul la o vilă în această perioadă este de 4.200 de euro pe opt zile. Chirica şi Gafiţa s-au cazat în locuri diferite şi după ce în Iaşi s-a auzit de o întâlnire a lor, s-au evitat.

Mihai Chirica, şeful oraşului, nu a fost în concediu, la mare în Grecia, cu Dragoş Gafiţa, om de afaceri, abonat la contracte cu societăţile subordonate Primăriei. Doar s-au întâlnit acolo. Ce mică-i planeta Pământ! În plus, în cercul de prieteni din jurul edilului a fost şi Bianca Pavel, vecină gard în gard cu Gafiţa, şi ea cu lipici la contracte pe bani publici. Şi în 2014 şi 2015 s-a întâmplat la fel. Chirica s-a dus ca tot omul în concediu la Constanţa, iar pe plajă la Mamaia, surpriză: a dat nas în nas cu Gafiţa şi Pavel.

Suspiciune: posibilă şmecherie pentru a obţine un teren curat, numai bun pentru o vilişoară cu termopane. În iunie, un medic din Iaşi a obţinut de la Primărie autorizaţie pentru efectuarea unor amenajări la o casă pe care a cumpărat-o în Copou. În prezent, casa nu mai există. Proprietarul spune că imobilul s-a prăbuşit singur în timpul lucrărilor, fiind foarte vechi. Inspectoratul în Construcţii va face verificări.


Reabilitarea unei case de pe strada Grigore Vieru s-a transformat, în doar câteva zile de la începerea lucrărilor, în demolare. „În timpul lucrărilor am constatat că n-avea fundaţie. Când am dat jos câţiva pereţi interiori, pentru recompartimentare, s-a dărâmat”, a declarat Cătălin Bucur, proprietarul imobilului. Acesta susţine că a anunţat autorităţile şi că va reconstrui casa exact aşa cum era. De cealaltă parte, reprezentanţii statului susţin că schimbarea operaţiunilor de reabilitare, reparaţii şi recompartimentare în demolare nu se poate face la simpla voinţă a proprietarului. „Noi am dat aviz pentru reparaţii, nu pentru demolare. În cazul demolării, trebuie supraveghere arheologică pentru că acolo e zonă de protecţie”, a declarat Virgil Băbîi, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu. La rândul său, Radu Lupăşteanu, şeful Inspectoratul Judeţean în Construcţii, a spus că va demara propriile verificări.

Suspiciune: posibilă şmecherie pentru a obţine un teren curat, numai bun pentru o vilişoară cu termopane. În iunie, un medic din Iaşi a obţinut de la Primărie autorizaţie pentru efectuarea unor amenajări la o casă pe care a cumpărat-o în Copou. În prezent, casa nu mai există. Proprietarul spune că imobilul s-a prăbuşit singur în timpul lucrărilor, fiind foarte vechi. Inspectoratul în Construcţii va face verificări.


Reabilitarea unei case de pe strada Grigore Vieru s-a transformat, în doar câteva zile de la începerea lucrărilor, în demolare. „În timpul lucrărilor am constatat că n-avea fundaţie. Când am dat jos câţiva pereţi interiori, pentru recompartimentare, s-a dărâmat”, a declarat Cătălin Bucur, proprietarul imobilului. Acesta susţine că a anunţat autorităţile şi că va reconstrui casa exact aşa cum era. De cealaltă parte, reprezentanţii statului susţin că schimbarea operaţiunilor de reabilitare, reparaţii şi recompartimentare în demolare nu se poate face la simpla voinţă a proprietarului. „Noi am dat aviz pentru reparaţii, nu pentru demolare. În cazul demolării, trebuie supraveghere arheologică pentru că acolo e zonă de protecţie”, a declarat Virgil Băbîi, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu. La rândul său, Radu Lupăşteanu, şeful Inspectoratul Judeţean în Construcţii, a spus că va demara propriile verificări.