Duminica, 19 08 2018
ReporterIS - Items filtered by date: Joi, 25 Ianuarie 2018

Laviniu Lăcustă, președintele USLIP, Sindicatul din învățământul preuniversitar Iași, acuză Ministerul Educației de ipocrizie prin publicarea listei cu mii de școli din țară care au grupuri sanitare în exterior, Liviu Pop luându-și angajamentul de a remedia situația „în următorii 3 ani”. Liderul de sindicat ieșean spune că situația este arhicunoscută și că trebuia rezolvată încă de acum 10 ani. Laviniu Lăcustă nu are încredere în angajamente patriotice, fără o bază financiară concretă, cerând suplimentarea bugetului Educației în 2018 și suplimentarea sumelor pentru investiții în infrastructura școlară.

Iată comunicatul integral dat publicității de USLIP Iași:

„USLIP IAŞI a luat act de materialul transmis de către Ministerul Educaţiei Naţionale ce vizează starea dezastruoasă a infrastructurii din mediul rural.

Faptul că 2418 şcoli din întreaga ţară au încă toaletele în curte nu mai este o surpriză pentru nimeni din sistemul educaţional! De asemenea, nu ne surprinde că în fruntea topului sunt judeţe din Moldova: Vaslui - 389, Suceava - 219, Iaşi – 207 şi Botoşani – 207.

Fondurile alocate educaţiei în ultimii 10 ani au menţinut sistemul la limita avariei!

            Afirmaţiile unor politicieni că învăţământul nu are pe ce cheltui 6% din PIB dacă ar fi acordaţi sunt în acest context cel puţin o insultă.

            Precizăm că există şi alte lucruri grave la mii de unităţi din mediul rural: şcoli în care elevii şi profesorii stau cu paltoanele pe ei în clase din cauza temperaturii ambientale foarte mici, lipsa apei curente, corpuri de clădiri care pun într-un real pericol elevii şi profesorii din cauza vechimii acestora.

            Trebuie însă identificaţi şi principalii responsabili ai acestei stări de fapt:

  1. Autorităţile locale care în aceşti ani nu au făcut nimic pentru a îmbunătăţi lucrurile.
  2. Inspectoratele Şcolare Judeţene care au minimalizat şi au ţinut sub preş aceste aspecte. În acest sens dorim să subliniem obedienţa şi slugărnicia acestor structuri în faţa Ministerului Educaţiei Naţionale. Aşa-zisa apărare a imaginii sistemului şi a unităţilor şcolare în acest context este hilară!
  3. Ministerul Educaţiei Naţionale care a avut şi are ştiinţă de aceste realităţi. Miniştrii şi secretarii de stat care s-au succedat la conducere au avut o atitudine delăsătoare şi nu au reacţionat pentru a nu supăra şefii partidului din care făceau parte.
  4. Nu în ultimul rând, acuzăm ipocrizia partidelor politice care în fiecare campanie electorală au “decretat” că învăţământul va fi “prioritate naţională”.

Ne adresăm pe această cale domnului Liviu Dragnea, viitorului Prim-Ministru Viorica Dăncilă şi nu în cele din urmă, domnului Preşedinte al României Klaus Iohhanis să intervină pentru a remedia acum şi nu în următorii “3 ani” aspectele semnalate!

Apreciem că este necesară o reanalizare a bugetului acordat Ministerului Educaţiei Naţionale şi dispunerea în regim de urgenţă a suplimentării sumelor pentru investiţii!”

Published in Actualitate

Ritmul alarmant al scăderii numărului de studenți ce urmează cursurile unităților de învățământ superior din Iași,  ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru conducerea Primăriei Municipiului Iași. Ca reper, în anul 2007, universitățile ieșene au avut cel mai mare număr de studenți: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” avea înregistrat un număr  42.319 de studenți, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”  aproape 6.000 de studenți, iar Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” 17.497 de studenți.

La aproape 10 ani de la acel moment radiografia numărul de studenți înregistrați la universitățile relevă o scădere dramatică.  Astfel, conform ultimelor date oficiale disponibile,  la UAIC sunt înregistrați 23.132 de studenți, la UTI 13.269 de studenți, iar la UMF 4.347 de studenți.

„De ce numărul studenților a scăzut atât de mult, mai ales că mai marii administrației ieșene vorbesc toată ziua despre  Iași, oraș universitar? În primul rând, cred că  este vorba despre lipsa de viziune a celor ce conduc Iașul. Se observă o lipsă profundă a manifestărilor artistice și a festivalurilor majore, o lipsă cu desăvârșire a suportului acordat studenților , a programelor dedicate acestora.

Municipalitatea nu este doar un loc unde să mergem să plătim taxele, este locul care în primul rând trebuie să genereze mecanismele pentru  bunăstare locală. Dacă ar fi să ne comparăm cu orașul Cluj, vom observa ca diferența este colosală, iar acest lucru se observă doar din modul lor de a  atrage studenții, a căror număr este undeva la 70.000, pe când noi nu ne putem mândri decât cu un număr de 45.000. Colegii noștri din Cluj ne povestesc în permanență despre viața lor socială de acolo, despre programele municipalității și despre viitorul sigur în branșele pentru care se pregătesc”, a spus Andrei Chirilă, preşedintele Clubului Studenţesc Liberal Iaşi.

Marius Bodea, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Iaşi, a adus în discuţie faptul că Iaşul nu are o strategie de PR public la fel ca Oradea sau Clujul.

„Acum, când ne gândim la oraşele cele mai interesante, din punct de vedere al vietii sociale, ne vin în minte Cluj, Oradea sau Timişoara. Acolo se duc mulţi tineri să studieze pentru că viaţa comunitară a acelor oraşe este mai dinamică, au loc evenimente, au ceea ce se numeşte „PR public”. Timişoara a luat titlul de capitală europeană a culturii, Clujul la fel, pe când Iaşul, în ciuda oamenilor valorosi de aici, din păcate, se zbate în mediocritate. Un oraş de dimensiunea Iaşului are nevoie de o sală polivalentă modernă, de peste 10.000 de locuri, cu bazin olimpic,  are nevoie de o sală dedicată manifestărilor culturale de peste 3000 de locuri, unde să poata fi găzduite și concertele filarmonice și cele ale operei, și, atunci când se impune, mari manifestări muzicale de anvergură internațională. Dacă ar fi după mine, aș investi într-o astfel de sală  multi -culturală, unde, pe lângă funcționalitate, arhitectura ei să reprezinte o atracție în sine.  Am propus aceste lucruri de nenumărate ori, dar efectiv nu ai cu cine discuta astăzi. Nu este vina universităților pentru acest exod al tinerilor, dimpotrivă, acestea performează în pofida  lipsurilor sociale și culturale perpetuate de către municipalitate.

 Iașului îi lipsește politica de diplomaţie publică la nivelul municipalităţii, o componentă fundamental importantă pentru că suntem în competiţie pentru atragerea de tineri din regiune şi din Republica Moldova care să vină să studieze aici şi, mai important, să rămână aici după finalizarea studiilor. Tot ce ofera cu consecvență municipalitatea, cu ocazia unor manifestari culturale, politice sau religioase,  rămâne, din păcate, tradiționala fasole cu carnați sau plăcinte cu varză, în funcție de gusturile de moment ale Primarului Mihai Chirica. O mentalitate primitivă, umilitoare, ce nu are nicio legatură cu așteptările tinerilor ieșeni, care aleg în cele din urmă să plece de aici. Când cei ce și-au asumat să conducă destinele comunității vor înțelege ce valoare uriasă au creierele tinere, ce trebuiesc convinse să rămână și să producă valoare Iașului, și cât de puțin importantă este coafarea politică a unei mediocriotăți personale a unui primar sau altul, atunci putem spune că intrăm pe drumul cel bun ” a spus Marius Bodea, preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi.

Published in Actualitate

Sancţiuni la Universitatea ”Apollonia” din Iaşi după o dispută între două angajate. Acestora li s-a redus salariul cu 10% pe o perioadă de trei luni după ce „şicanele” schimbate prin e-mail au ajuns la colegii din toată instituţia. Una dintre sancţiuni a fost contestată în instanţă.

 

Disputa dintre Anca Raluca Purcaru, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării, şi Doina Platon, specialist în programe europene, şef Departament Programe, ambele de la Universitatea „Apollonia” din Iaşi, ar fi pornit de la examenul pe care trebuia să-l susţină fiica celei din urmă.

Aceasta trebuia să fie examinată la disciplina predată de Purcaru, în afara sesiunii. Pe marginea acestui subiect, între mama tinerei şi cadrul didactic ar fi avut loc un schimb de mail-uri, pe care lectorul universitar le-ar fi făcut cunoscute, ulterior, unor colegi. Atât Raluca Purcaru, cât şi Doina Platon s-au plâns conducerii universităţii. O comisie de Disciplină a hotărât ca ambele angajate să fie sancţionate cu reducerea salariului cu 10% pe o perioadă de trei luni.

 

Cere anularea sancţiunii

Lectorul universitar Raluca Purcaru a cerut însă în instanţă anularea sancţiunii aplicate în luna decembrie a anului trecut pentru nerespectarea regulilor de confidenţialitate, precum şi restituirea sumelor reţinute din salariu sau înlocuirea sancţiunii cu avertisment.

Cadrul universitar susţine, în plângerea adresată instanţei, că şi-a desfăşurat activitatea exemplar, neavând nicio neînţelegere cu colegii de serviciu sau o altă persoană. Însă, la începutul lunii octombrie, ar fi fost supusă „unei agresiuni psihice şi verbale” din partea Doinei Platon. „Mi-a adresat o serie de reproşuri neadevărate, acuzându-mă că am refuzat să-i examinez fiica, deşi studenţii care au susţinut examenul de Psihologia comunicării şi asistenţă colegială pot confirma absenţa ei la data şi ora stabilită pentru examinare, că stau la «bârfă» şi «urlu» la colegi în timpul serviciului, doar pentru că am schimbat câteva vorbe personale, din politeţe, cu asistenta după examen, deci în timpul liber, că îi persecut fiica (pentru că am refuzat să o examinez în afara sesiunii fără cerere, conform regulamentului privind examinarea şi notarea studenţilor)”, a precizat Raluca Purcaru în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

 

Nu mi se poate reproşa nimic”

Aceasta mai susţine că discuţiile purtate cu Doina Platon nu erau confidenţiale şi le-a adus la cunoştinţă altor colegi raportat la modul cum au degenerat lucrurile, iar ei nu i se poate reproşa nimic, din moment ce a vrut să se conformeze regulamentului instituţiei.

Subsemnata am fost sancţionată disciplinar pentru că am refuzat să examinez o studentă în afara sesiunii, fără aprobare din partea conducerii universităţii. În plus, a trebuit să suport jignirile şi ameninţările mamei studentei, care e colegă cu mine, cu toate că eu, deşi am avut un comportament corect, am fost sancţionată disciplinar”, a concluzionat Purcaru în acţiunea depusă la Tribunal împotriva Universităţii „Apollonia”.

 

A mai stat o oră povestind despre divorţul dumneai”

Contactată de REPORTER DE IAŞI, Doina Platon a susţinut că, în sesiunea ordinară, a adus-o personal pe fiica ei la examenul pe care îl avea la disciplina predată de Raluca Purcaru, după ce a susţinut un alt examen la Universitatea de Medicină şi Farmacie, unde studiază în paralel. „Doamna Purcaru a refuzat examinarea întâi spunând că fiica mea a întârziat 10 minute şi nu are timp să stea pentru că a terminat examenul. (..) Examenul abia începuse si noul motiv de refuz a fost ca fata nu e pregatită, aşa ştia doamna Purcaru. După aceea a mai stat o oră povestind despre divorţul dumneai colegei asistente”, a precizat Doina Platon, care susţine că atunci nu a mai comentat sau insistat.

 

Tertipuri pentru a şicana studenta”

Însă, în toamna anului trecut, de la secretariatul Facultăţii i s-ar fi explicat să ia legătura cu cadrul didactic pentru a stabili condiţiile de examen. Deşi, iniţial, ar fi decis să susţină proba într-o zi de miercuri, lectorul Purcaru ar fi modificat data, cu o zi mai devreme, şi ar fi solicitat o cerere de reexaminare semnată de rector. „Nu puteam găsi rectorul luni, iar vineri era deja târziu aşa ca am întrebat-o pe doamna Purcaru de ce nu mi-a spus aceste lucruri în timp util, joi, când am vorbit, mai ales că nu se semnează de rector cererile de examinare nicăieri, ci de decan. Doamna Purcaru a spus ca să citesc legea, că am obligaţia să o ştiu. I-am spus doamnei Purcaru ca mi se pare rea-voinţă şi că şicanează studenta cu diverse tertipuri”, a mai subliniat Platon.

 

Doina Platon spune că a intervenit în calitate de mamă

 

Nu am intervenit pentru notă”

Ulterior, lectorul ar fi comunicat săli diferite pentru examen. În cele din urmă, studenta a fost examinată şi a luat nota 7. „Nu am intervenit pentru notă sau favoruri, ci, pur şi simplu ca părinte, am dorit examinarea în mod legal şi cu acordul cadrului didactic”, a adăugat Doina Platon, arătând că lectorul ar mai fi avut o divergenţă cu o altă colegă.

Reprezentanţii Universităţii „Apollonia” nu şi-au exprimat un punct de vedere până la închiderea ediţiei. Avocatul Ralucăi Purcaru nu a dorit să facă alte declaraţii pe acest subiect, iar aceasta nu a putut fi contactată.

Published in Reportaje

La Moșna, angajații Primăriei sunt bogații satului. Salariile brute sunt între 9.063 de lei și 2.175 de lei. Odată cu creșterea salariului minim, le mai cresc o dată lefurile. Georgel Popa ajunge la amețitorul nivel de 11.875 de lei brut – 7.500 de lei net. Primarul comunei: „Prioritatea mea este să le conserv salariile angajaților, să nu scadă acum”. În sat nimeni n-a mai văzut asemenea lefuri. Moșna e un apendice al comunei Răducăneni, mult mai mare, care are, la rândul său, 60 de angajați la Primărie. Comunismul s-a întors.

 

La Moșna, o comună de la marginea județului, lipită de o altă comună cu mult mai mare, Răducăneni, are, doar pe hârtie, peste 6.700 de locuitori. Activitatea Primăriei nu este extrem de complicată: are în derulare un proiect de 300.000 de euro pentru o grădiniță și câteva proiecte în așteptare prin PNDL. Certificate de naștere, de deces, registrul agricol, alte acte administrative, deszăpezire iarna, reparat câteva drumuri vara și cam atât.

Totul s-ar putea foarte bine desfășura și la Răducăneni, dacă cele două primării ar fi comasate, pentru reducerea cheltuielilor de personal. Pentru că, la Moșna, salariile sunt de top. Se uită la cifre, cu invidie, chiar și angajații de nivel mediu din companiile private din Iași. Primarul are acum peste 9.000 de lei brut, iar odată cu creșterea salariului minim ajunge, în februarie, la 11.875 de lei. Spune chiar primarul că are leafă lunară netă câte un leu pentru fiecare locuitor: peste 6.500 net. Este ca și cum Mihai Chirica ar avea la Iași un salariu net de 400.000 de lei.

 

Salarii de vis

Indemnizația actuală a primarului Georgel Popa este de 9.063 de lei brut – 6.400 de lei net. De altfel, primarul nici nu știe exact câți bani ia, trebuie să întrebe contabila. S-a ajuns la această sumă aplicând maximul din grila prevăzută de legea 153/2017: coeficient 5.

Calculul se face la salariul minim de 1.450 de lei (înmulțit cu 5), la care se aplică, tot conform legii, un spor de 25% pentru proiecte europene. „Avem în derulare un proiect european de 300.000 de euro pentru repararea unei grădinițe”, explică primarul de la ce i se trage sporul.

Viceprimarul are și el de patru ori salariul minim – 5.800 de lei. Secretarul comunei primește 5.075 de lei. Un consilier din Primărie are salariu de 3.165 de lei, având gradul 2, iar un consilier al primarului primește 4.000 de lei lunar.

Muncitorii angajați la Primărie au undeva la 2.200–2.600 de lei, în funcție de grad. Un consilier cu studii superioare are 2.800 de lei, altul cu studii superioare și gradul 5 are 3.500 de lei. Există și un consilier bibliotecar cu 4.000 de lei, șeful formației de pompieri are 3.055 de lei. În total, Primăria Moșna are, cu viceprimar și primar, 20 de angajați.

 

Moșna, venituri proprii: 40.000 de euro

 

Bugetul prevăzut pentru salariile Primăriei, în 2018, este de 1,2 milioane de lei. Dintr-un buget total estimat la 4,6 milioane de lei, dacă vin toate alocările bugetare promise. Și aici vine partea cea mai frumoasă. Veniturile proprii ale comunei sunt de doar 200.000 de lei. Cu noul salariu al primarului, după ce salariul minim va fi de 1.900 de lei (11.875 de lei), doar leafa acestuia va topi toate veniturile proprii dintr-un an. Diferența trebuie să vină de la bugetul central.

În aceste condiții, singura grijă a primarului este să nu cumva să scadă salariile angajaților, odată cu trecerea contribuțiilor la angajat. „Există acest pericol, pentru că de crescut nu cred că vor mai crește salariile. Și vreau să fiu sigur că nu le vor scădea”, mai spune Georgel Popa.

 

Economia comunei: 1 bar și 3 magazine

În total, la Moșna există 20 de firme și PFA-uri. Dintre acestea, afaceri fac, efectiv, doar patru: o cârciumă și trei magazine. Aceasta este toată economia comunei, iar salariile sunt pe măsură. „Sunt salariile minime pe economie la noi, ăsta este nivelul, nu avem mai mult”, explică vânzătorul de la un magazin mixt din centrul comunei.

„Da, avem puține firme aici, puține și majoritatea fără activitate”, spune și primarul Georgel Popa.

Există, însă, 60 de familii din sat care primesc lunar venitul minim garantat. „Avem numărul acesta în plată, acum. Vreo 10 cazuri dintre sunt oameni care nu au venituri de nici un fel și pe care i-am ajutat cu dosarele pentru a beneficia de asigurări de sănătate. Au operații de făcut, asta era singura posibilitate. Dar pe cei mai mulți dintre beneficiari îi folosim la munci în sat. Chiar acum îi avem la curățat zăpada”, mai spune primarul Popa.

 

Adevărul demografic

Pe hârtie, Moșna are 6.738 de locuitori, evidență făcută la zi. În realitate, numărul locuitorilor ajunge la 2.000. Nici măcar primarul nu știe câți sunt, de fapt. Pentru că în comună și-au făcut buletine peste 4.200 de cetățeni basarabeni. Acesta este și motivul pentru care coeficienții de comună sunt pentru localități între 5.000 și 10.000 de locuitori.

Veniturile din Primărie ar trebui să fie mai mici, doar că la număr a ieșit pe altă grilă. „Adevărul este că nici eu nu mai știu cîți locuitori sunt, de fapt. La recensământul din 2011, au fost 1.800. Nici acela nu a fost corect, erau ceva mai mulți, unii nu au înțeles întrebările. Cred că sunt undeva la 2.500. Avem și o problemă din cauza basarabenilor: există, la noi, 900 de dosare de alocații pentru copii, în ultimii 4 ani”, mai spune primarul.

 

S-ar putea uni cu Răducăneni

Până la Moșna, există Răducăneni. Comună mare, cu blocuri de locuințe, câteva sate, secție de Poliție, Parchet, unitate de Poliție de Frontieră. Este un paradox, dar aici salariile din Primărie sunt identice cu Moșna, deși diferența este uriașă. De altfel, la Moșna se ajunge doar cu GPS-ul, pentru că nu există un indicator clar spre localitate, la intersecția din satul Bohotin.

Răducăneniul este la șosea, are câteva zeci de firme, unele cu activitate și cifră de afaceri mare. Cu toate acestea, salariul primarului Viorel Ilie este mai mic decât al omologului din Moșna. Îi lipsește cota de 25% pentru proiecte europene, acum este 7.250 de lei brut, după majorarea salariului minim ajunge la 9.500 de lei.

Diferă și numărul funcționarilor din Răducăneni: personalul Primăriei este de trei ori mai numeros decât la Moșna, ba chiar există și poliție locală. Bugetul Răducăneniului pentru 2018 este de aproximativ 6 milioane de lei. Bugetul salariilor din Răducăneni, lunar, este de 156.474 de lei – 1,877 milioane lei pe an. Media salariului brut în Primăria Răducăneani este de 2.607 lei. Media netului ajunge la 1.642 de lei, în condițiile în care există numeroși angajați cu 1.700 de lei salariu brut și chiar două jumătăți de normă de educatori, cu 754 de lei lunar fiecare.

O comună cât 10 blocuri mari din Iași

Există în Tătărași 6 blocuri turn în linie, unul după altul, pe Vasile Lupu, între Dispecer și Flux. Fiecare bloc are 6 apartamente pe nivel, de la parter la 10: în total 60 de apartamente. La o medie de 3 persoane în fiecare apartament, fiecare bloc adăpostește cel puțin 180 de persoane.

În 10 blocuri de același calibru locuiește, de fapt, toată populația comunei Moșna. Fără a avea nevoie de o primărie cu 20 de funcționari plătiți cu media pe economie. Tot pentru comparație, viitorul cartier Vișoianu, cu 8 turnuri de 10 etaje, cu peste 200 de apartamente în fiecare bloc, ar putea avea, la aceeași medie de 3 locatari, dublul comunei Moșna.

 

1,2 milioane de lei, fondul de salarii pe 2018 la Primăria Moșna. Venituri proprii, doar 200.000 de lei.

 

 

4.100 de lei, salariul mediu brut în Primăria Moșna.

 

 

1.900  de lei net, cel mai mic salariu la Moșna, pe care îl ia paznicul Primăriei.

 

Mari proiecte de viitor

Pentru viitorul comunei Moșna, primarul are depuse proiecte la PNDL: extindere de școală și prelungirea unei canalizări de 7,5 km cu încă 12. L-ar mai mulțumi și asfaltarea pe un drum de 5 km și-i gata treaba.

Published in Reportaje

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top