Vineri, 14 12 2018
ReporterIS - Items filtered by date: Duminica, 07 Ianuarie 2018

Nicolina-CUG este cea mai mare problemă a traficului din Iași, traficul din Ciurea, Ezăreni, Miroslava descărcându-se în această zonă. E nevoie de o șosea paralelă cu actuala Nicolina, care să plece din Lunca Cetățuii, pe traseul liniei de tren, să treacă prin spatele platformei CUG, să traverseze Pasajul de la Rond Vechi și să aibă ieșire în Socola-Drumul Hoților printr-o nouă pasarelă. Costuri minime: 65 milioane de euro, dar proiectul poate fi etapizat pe 10 ani.

Cea mai mare presiune pe trafic este în Nicolina-CUG și Bucium. Sunt și zonele pentru care ar trebui alocate, în următorii 10 ani, toate resursele pentru infrastructură. Pe un plan clar, desenat de un arhitect ieșean și îmbrățișat până la urmă de Primărie: o nouă rută care să scoată mașinile din capăt CUG-Lunca Cetățuii în Poitiers, Socola, Nicolae Iorga. Altă soluție nu există și calculele arată că Primăria nu își permite să deconteze rapid toată suma, dar își permite să aloce câteva milioane de euro anual pentru această gravă problemă. Altfel, orașul va paraliza.

 

12 km de drum nou

Ruta propusă de către arhitectul Andrei Ciuhodaru ar urma actuala cale ferată care trece prin baza Dealului Cetățuia, dincolo de fostul CUG. Varianta ocolitoare pentru actuala șosea care aduce mii de mașini în oraș, dimineața, dinspre Ciurea, Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Ezăreni, ar începe exact unde se termină șoseaua de centură a Iașului, după Lunca Cetățuii.

Șoseaua poate fi așezată pe oricare parte a căii ferate, în Lunca Cetățuii. Conform arhitectului, drumul ar urma calea ferată prin spatele fostului CUG, ar trece pe sub pasajul Poitiers (Rond Vechi CUG) și ar urma calea ferată pe sub Pasajul Bucium, cu intersecție, apoi la Trei Fântâni, până la intersecția cu drumul către Tomești, și în continuare spre Aeroport.

Primăria susține această variantă, cu încă o parte în plus: „O rută pentru Gara Internațională-Nicolae Iorga”, după cum spune viceprimarul Radu Botez. Și cu două zone de ieșire, desenate de arhitect: una către Nicolae Iorga, prin mijlocul unui viitor cartier ce va apărea pe locul fostei fabrici Nicolina, cealaltă către Socola.

Un plan pe termen lung

Ideea nu este fantezistă, dar costul realizării întregului proiect în termen scurt este imposibilă pentru bugetul Iașului. De aceea, singura soluție este etapizarea proiectului pe 10 ani, cu alocarea unor bugete anuale.

Pe scurt, 14 km de drum nou înseamnă 4,2 milioane de euro, la prețul realist de 300.000 euro/km de asfalt. Se adaugă trei pasaje, foarte costisitoare – 20 de milioane de euro fiecare. Astfel că suma, la prima vedere, este de 65 de milioane de euro. „Sunt bani mulți, bugetul nu are cum să acopere așa ceva. Nici măcar nu putem estima în câți ani ar fi realizabil. Încercăm să rezolvăm problemele grave din oraș, dar sigur avem în vedere această variantă”, a mai spus Radu Botez.

 

Ruta actuală și ruta propusă

Miile de șoferi care intră dimineața în oraș și pleacă seara spre casă au la dispoziție un singur drum până în Podul Roș, cu o variantă către Bucium: Poitiers. Ruta propusă de arhitect și de către viceprimarul Radu Botez ar dubla-o, mergând aproape paralel până în zona Poitiers, dar având apoi ieșiri extrem de importante în alte bulevarde mai încăpătoare: Socola, Nicolae Iorga. Și cu un capăt în drumul spre Tomești, cu o prelungire spre Aeroport, dacă vor exista vreodată fonduri. Noul inel rutier ar lua presiunea de pe șoseaua Nicolina-Podu Roș și din zona Pasajului Bucium, oferind alternative.

 

Un mare X deasupra Podului Roș

 

 

Construirea noilor pasaje cu o singură bandă și sens unic ar urma să înceapă în acest an

Există deja trei variante de design pentru pasajele ce vor traversa Podul Roș, pe malurile Bahluiului. Dintre cele trei variante, una este agreată și va intra la proiectare: un fel de X imens deasupra podului actual, cu cele două pasaje supraterane de pe splaiuri unite în zona de mijloc.

 

Proiect pentru 2018

Construirea celor două pasaje care vor traversa Podul Roș va începe, cel mai probabil, în 2018. S-a ajuns deja la design, iar una dintre variante are cele mai mari șanse să fie adoptată. „Nu există încă randări, dar am convenit asupra câtorva elemente. În mare, este vorba despre un design ca un fel de X. Cele două pasaje vor fi unite în zona de mijloc, deasupra podului actual, cu un element de legătură”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez.

O singură bandă și sens unic

Pasajele, denumite supratraversări, vor avea o singură bandă carosabilă, vor fi fără trotuare, iar rampele de urcare/coborâre vor fi dimensionate astfel încât să nu ocupe mai mult de o bandă de pe carosabilul existent acum. Într-o primă fază, pasajul malului stâng va fi sens unic pe direcţia bd. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatră. Pasajul de pe malul drept va fi construit în prelungirea noii străzi construite acolo, în locul liniei de tramvai. Va fi, tot în primă fază, sens unic pe direcţia Podul de Piatră - Tudor Vladimirescu.

 

În viitor se modifică sensurile

Acum, se circulă dinspre Tudor Vladimirescu spre Podul de Piatră pe Splaiul Stâng și în sens invers pe Splaiul Drept. În momentul finalizării proiectului, edilii vor să schimbe sensurile, studiile arătând că fluidizarea traficului ar fi mai bună.

Published in Slideshow HOMEPAGE

Nicolina-CUG este cea mai mare problemă a traficului din Iași, traficul din Ciurea, Ezăreni, Miroslava descărcându-se în această zonă. E nevoie de o șosea paralelă cu actuala Nicolina, care să plece din Lunca Cetățuii, pe traseul liniei de tren, să treacă prin spatele platformei CUG, să traverseze Pasajul de la Rond Vechi și să aibă ieșire în Socola-Drumul Hoților printr-o nouă pasarelă. Costuri minime: 65 milioane de euro, dar proiectul poate fi etapizat pe 10 ani.

Cea mai mare presiune pe trafic este în Nicolina-CUG și Bucium. Sunt și zonele pentru care ar trebui alocate, în următorii 10 ani, toate resursele pentru infrastructură. Pe un plan clar, desenat de un arhitect ieșean și îmbrățișat până la urmă de Primărie: o nouă rută care să scoată mașinile din capăt CUG-Lunca Cetățuii în Poitiers, Socola, Nicolae Iorga. Altă soluție nu există și calculele arată că Primăria nu își permite să deconteze rapid toată suma, dar își permite să aloce câteva milioane de euro anual pentru această gravă problemă. Altfel, orașul va paraliza.

 

12 km de drum nou

Ruta propusă de către arhitectul Andrei Ciuhodaru ar urma actuala cale ferată care trece prin baza Dealului Cetățuia, dincolo de fostul CUG. Varianta ocolitoare pentru actuala șosea care aduce mii de mașini în oraș, dimineața, dinspre Ciurea, Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Ezăreni, ar începe exact unde se termină șoseaua de centură a Iașului, după Lunca Cetățuii.

Șoseaua poate fi așezată pe oricare parte a căii ferate, în Lunca Cetățuii. Conform arhitectului, drumul ar urma calea ferată prin spatele fostului CUG, ar trece pe sub pasajul Poitiers (Rond Vechi CUG) și ar urma calea ferată pe sub Pasajul Bucium, cu intersecție, apoi la Trei Fântâni, până la intersecția cu drumul către Tomești, și în continuare spre Aeroport.

Primăria susține această variantă, cu încă o parte în plus: „O rută pentru Gara Internațională-Nicolae Iorga”, după cum spune viceprimarul Radu Botez. Și cu două zone de ieșire, desenate de arhitect: una către Nicolae Iorga, prin mijlocul unui viitor cartier ce va apărea pe locul fostei fabrici Nicolina, cealaltă către Socola.

Un plan pe termen lung

Ideea nu este fantezistă, dar costul realizării întregului proiect în termen scurt este imposibilă pentru bugetul Iașului. De aceea, singura soluție este etapizarea proiectului pe 10 ani, cu alocarea unor bugete anuale.

Pe scurt, 14 km de drum nou înseamnă 4,2 milioane de euro, la prețul realist de 300.000 euro/km de asfalt. Se adaugă trei pasaje, foarte costisitoare – 20 de milioane de euro fiecare. Astfel că suma, la prima vedere, este de 65 de milioane de euro. „Sunt bani mulți, bugetul nu are cum să acopere așa ceva. Nici măcar nu putem estima în câți ani ar fi realizabil. Încercăm să rezolvăm problemele grave din oraș, dar sigur avem în vedere această variantă”, a mai spus Radu Botez.

 

Ruta actuală și ruta propusă

Miile de șoferi care intră dimineața în oraș și pleacă seara spre casă au la dispoziție un singur drum până în Podul Roș, cu o variantă către Bucium: Poitiers. Ruta propusă de arhitect și de către viceprimarul Radu Botez ar dubla-o, mergând aproape paralel până în zona Poitiers, dar având apoi ieșiri extrem de importante în alte bulevarde mai încăpătoare: Socola, Nicolae Iorga. Și cu un capăt în drumul spre Tomești, cu o prelungire spre Aeroport, dacă vor exista vreodată fonduri. Noul inel rutier ar lua presiunea de pe șoseaua Nicolina-Podu Roș și din zona Pasajului Bucium, oferind alternative.

 

Un mare X deasupra Podului Roș

 

 

Construirea noilor pasaje cu o singură bandă și sens unic ar urma să înceapă în acest an

Există deja trei variante de design pentru pasajele ce vor traversa Podul Roș, pe malurile Bahluiului. Dintre cele trei variante, una este agreată și va intra la proiectare: un fel de X imens deasupra podului actual, cu cele două pasaje supraterane de pe splaiuri unite în zona de mijloc.

 

Proiect pentru 2018

Construirea celor două pasaje care vor traversa Podul Roș va începe, cel mai probabil, în 2018. S-a ajuns deja la design, iar una dintre variante are cele mai mari șanse să fie adoptată. „Nu există încă randări, dar am convenit asupra câtorva elemente. În mare, este vorba despre un design ca un fel de X. Cele două pasaje vor fi unite în zona de mijloc, deasupra podului actual, cu un element de legătură”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez.

O singură bandă și sens unic

Pasajele, denumite supratraversări, vor avea o singură bandă carosabilă, vor fi fără trotuare, iar rampele de urcare/coborâre vor fi dimensionate astfel încât să nu ocupe mai mult de o bandă de pe carosabilul existent acum. Într-o primă fază, pasajul malului stâng va fi sens unic pe direcţia bd. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatră. Pasajul de pe malul drept va fi construit în prelungirea noii străzi construite acolo, în locul liniei de tramvai. Va fi, tot în primă fază, sens unic pe direcţia Podul de Piatră - Tudor Vladimirescu.

 

În viitor se modifică sensurile

Acum, se circulă dinspre Tudor Vladimirescu spre Podul de Piatră pe Splaiul Stâng și în sens invers pe Splaiul Drept. În momentul finalizării proiectului, edilii vor să schimbe sensurile, studiile arătând că fluidizarea traficului ar fi mai bună.

Published in Reportaje

Cea mai mare afacere imobiliară din istoria Iașului, peste Palas ca valoare. Asta se pune la cale, în această perioadă, pe dealul Șorogari. Planul urbanistic pentru construirea Spitalului Regional de Urgențe (200 milioane de euro) va fi adoptat în primele luni ale lui 2018. În paralel, în preajma amplasamentului acestuia, se pregătesc afaceri imobiliare de ordinul zecilor de milioane de euro. Controversatul basarabean Ion Drăniceru împreună cu alte trei firme vrea să ridice pe 10.000 mp o pensiune, patru clădiri de birouri și un centru de sănătate. Tot în zonă, Mircea Apostu, un interpus de-al lui Drăniceru, a cumpărat pe nimica toată 3 hectare de pământ de la fostul comisar de poliție Alexandru Tărnăuceanu. Terenul este situat pe malul lacului Aroneanu, iar Apostu vrea să ridice acolo 24 de blocuri a câte trei etaje. În total, 300-400 de apartamente. În aceeași zonă, a devenit proprietară pe 1,5 hectare de teren Maria Țamboi, soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Buluc de pe VIP-uri în cea mai „fierbinte” zonă imobiliară a Iașului.

Profit minim: 25 milioane euro
Astfel, pe cea mai mare suprafață, cea de 3 hectare, Mircea Apostu, mâna dreaptă a lui Drăniceru, vrea să ridice 24 de blocuri. Există un PUZ supus spre consultare publică (pe numele lui Tărnăuceanu, anteriorul proprietar) prin care coeficientul de utilizare a terenului (CUT) este unul generos de 1,4. Concret, pe cei 30.000 mp se pot construi 42.000 mp. Fiind prevăzute 24 de blocuri, fiecare P+3, rezultă aproximativ 1.750 mp de fiecare bloc.
Vor fi așadar, 300-400 de apartamente și spații comerciale în apropierea viitorului Spital Regional de Urgențe, a Sălii Polivalente și a HUB-ului IT anunțat de primar. Viitorul cartier va fi la 10 minute de mers cu mașina până-n Piața Unirii. În plus, i se va face o legătură nouă direct peste deal cu CA Rosetii și, mai departe, cu șoseaua Ștefan cel Mare și intrarea în Iași prin capătul de sus al Copoului. Ca și calcul, aici se poate construi cu 500 euro/mp la care se adaugă 200 euro/mp celelalte amenajări (utilități, drumuri, asfalt, gazon, parcări). Rezultă un preț de construcție de 700 de euro/mp. Lejer, ulterior se poate vinde la 1.300 euro/mp, adică un profit de 600 euro/mp. La cei 42.000 mp construiți vorbim despre un profit de peste 25 milioane de euro.

 

A tras lozul câștigător
Dar cum a ajuns Mircea Apostu, sponsorul echipei de fotbal feminin Navobi, să dețină acest teren, adevărată cloșcă cu puii de aur? L-a cumpărat la preț derizoriu de la comisarul de poliție (acum pensionar) Alexandru Radu Tărnăuceanu.
După câțiva ani în care s-a chinuit să intre în posesia pământului moștenit de la tatăl său, comisarul șef de poliție Tărnăuceanu a tras, vara aceasta, lozul cel mare. În luna iunie fost pus în posesie pe 3 hectare de teren, în extravilanul municipiului Iași, zona Podgoria Copou. Mai simplu spus, pe malul lacului Aroneanu, la maxim 1,5 – 2 kilometri de viitorul Spital Regional de Urgențe. Titlul de proprietate a fost datat cu 17 iulie 2017. ”E o zonă excelentă, cu potențial uluitor în viitor. Nu oricine primește așa teren. Punerea în posesie aici s-a făcut pe relația Primărie – Agenția Domeniilor Statului”, a afirmat un expert imobiliar.

Tot Tărnăuceanu a cerut PUZ
Acesta a fost doar un capăt al afacerii. În septembrie, Alexandru Tărnăuceanu a devenit unic proprietar în baza contractului de partaj voluntar încheiat cu sora sa pentru ca în octombrie, fostul comisar șef să vândă toate cele trei hectare. Nu înainte ca tot el să ceară un PUZ de la Primărie. Imediat, acesta a primit un aviz favorabil de la Comisia de Oportunitate. Între timp, terenul a ajuns la Mircea Apostu,
fost director al Tavernei „La Salcia” de pe strada Arcu, un apropiat al omului de afaceri basarabean Ion Drăniceru. Apostu intenționează să ridice un cartier de blocuri. A refuzat discuția pe acest subiect cu jurnaliștii de la REPORTER DE IAȘI. „Sunt pe pârtie acum, nu pot vorbi. Și nici nu am semnal”, au fost singurele cuvinte ale lui Apostu.

 

A dat cu piciorul la 1,5 milioane euro

În tranzacția Tărnăuceanu – Apostu sunt două mari semne de întrebare. Pe de o parte, e prețul tranzacției: 268.138 lei, echivalentul a doar 60.000 de euro. Adică, cele 3 hectare vândute cu doar 2 euro/mp în condițiile în care acum prețul de vânzare în zonă e de minim 25 euro/mp. În plus, experții imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro când Spitalul Regional va fi gata.
În al doilea rând, potrivit contractului de vânzare – cumpărare dintre Tărnăuceanu și Apostu, acest preț de 60.000 de euro a fost parte a unei compensări. „Declar că mi-a fost achitat integral prin compensare cu creanța în valoarea de 60.000 euro datorată de mine, Tărnăuceanu Alexandru-Radu către cumpărătorul Apostu Mircea”, se arată în act.

„N-am nevoie de bani”
Practic, Tărnăuceanu, un om bolnav, diabetic, așa cum singur a susținut, a obținut 3 hectare de teren compact în cea mai râvnită zonă a Iașului și, la doar câteva săptămâni, l-a vândut rapid, ieftin și fără regrete.
„Am vrut să-l dau tot, repede. Eu n-am nevoie de bani, sunt și bolnav, am diabet, nu mă mai apuc eu acum de construit”, a spus Tărnăuceanu pentru REPORTER DE IAȘI acum trei săptămâni.

 

Alte VIP-uri: Drăniceru și Harabagiu

Tot în zonă, basarabeanul Ion Drăniceru și firmele Lifecamp SRL, Sănătate vie SRL și Viața vie SRL vor să construiască pe 10.000 mp o pensiune, clădiri de birouri și un centru de sănătate. Terenul este deținut conform unor contracte de donație și de superficie. Regimul de înălțime ar fi de D+P+2E, la o înălțime maximă de 11 metri.
În vecinătatea acestor terenuri, recent,
a devenit proprietară pe 1,5 hectare soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Coincidență, fișa de punere în posesie s-a întocmit pe numele rudelor lui Harabagiu chiar de Primărie, la doar câteva zile după ce Guvernul a avizat amplasamentul în Moara de Vânt (adică în apropiere) a Spitalului Regional de Urgențe. Ulterior, Maria Țamboi, soacra viceprimarului Harabagiu, a cumpărat întreaga moștenire de la celelalte rude la un preț derizoriu, de doar 4,9 euro pe metrul pătrat.

Basarabeanul Drăniceru, de la cărbune la imobiliare

Basarabeanul Ion Drăniceru este una dintre figurile controversate ale mediului de afaceri din Iași. Acum 11 ani, Drăniceru era cunoscut pentru afacerile cu cărbune pe care le derula. A câștigat licitații și la CET Iași, însă se lăuda cu
livrări de cărbune în Franța, Rusia și Republica Moldova. „Ziarul de Iași” a scris, în 2006, că numele lui Drăniceru a fost legat în 2002 de arestarea unui ofițer al Serviciului Român de Informații. Basarabeanul a fost considerat principalul denunțător al ofițerul ieșean Tiberiu Adrian Mirică. Ofițerul SRI a fost arestat pentru că ar fi încercat să vândă date ale SRI către Drăniceru.

Oleg Drăniceru (fiul lui Ion) este pe lista celor mai căutați infractori români în toată lumea. Acesta are cetăţenie dublă, română şi moldo­venească. Oleg Drăniceru a fost condamnat la peste 9 ani de închisoare pentru infracţiunile de înşe­lăciune, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi conducerea unui autovehicul fără permis de conducere.

Marile proiecte se mută în Moara de Vânt

Pentru construirea Spitalului Regional de Urgență (2023 – termen estimat de finalizare), Primăria a pus la dispoziție 12 hectare de teren. Din această suprafață, spitalul va ocupa efectiv puțin peste 3,5 hectare, diferența urmând a reprezenta drumurile și parcările (2,4 ha), rutele pietonale (1,2 ha) și spațiile verzi (aproape 5 ha). Potrivit planului, SRU va avea două niveluri în subteran, parter și cinci etaje. Accesul principal către spital se va face pe o rută nou creată care va lega SRU de bulevardul CA Rosetti. Costurile cu ridicarea spitalului, inclusiv dotările, sunt estimate la aproximativ 200 milioane de euro, bani europeni, fonduri guvernamentale, dar și împrumuturi.
În imediata apropiere, Primăria intenționează și construirea unei săli polivalente. Pentru aceasta, are rezervată o suprafață de teren de aproape 5,5 hectare. Sala ar urma să aibă, potrivit proiectului PUZ, o înălțime maximă de 25 metri, însemnând subsol, parter și patru etaje. Viceprimarul Radu Botez a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că se ia în calcul inclusiv cooptarea unui privat pentru a investi în construcția sălii. Un plan cu bătaie lungă prevede, alături de Sala Polivalentă și de Spitalul Regional de Urgență și ridicare, în aceeași zonă, a unui nou stadion de fotbal.

Published in Slideshow HOMEPAGE

Cea mai mare afacere imobiliară din istoria Iașului, peste Palas ca valoare. Asta se pune la cale, în această perioadă, pe dealul Șorogari. Planul urbanistic pentru construirea Spitalului Regional de Urgențe (200 milioane de euro) va fi adoptat în primele luni ale lui 2018. În paralel, în preajma amplasamentului acestuia, se pregătesc afaceri imobiliare de ordinul zecilor de milioane de euro. Controversatul basarabean Ion Drăniceru împreună cu alte trei firme vrea să ridice pe 10.000 mp o pensiune, patru clădiri de birouri și un centru de sănătate. Tot în zonă, Mircea Apostu, un interpus de-al lui Drăniceru, a cumpărat pe nimica toată 3 hectare de pământ de la fostul comisar de poliție Alexandru Tărnăuceanu. Terenul este situat pe malul lacului Aroneanu, iar Apostu vrea să ridice acolo 24 de blocuri a câte trei etaje. În total, 300-400 de apartamente. În aceeași zonă, a devenit proprietară pe 1,5 hectare de teren Maria Țamboi, soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Buluc de pe VIP-uri în cea mai „fierbinte” zonă imobiliară a Iașului.

Profit minim: 25 milioane euro
Astfel, pe cea mai mare suprafață, cea de 3 hectare, Mircea Apostu, mâna dreaptă a lui Drăniceru, vrea să ridice 24 de blocuri. Există un PUZ supus spre consultare publică (pe numele lui Tărnăuceanu, anteriorul proprietar) prin care coeficientul de utilizare a terenului (CUT) este unul generos de 1,4. Concret, pe cei 30.000 mp se pot construi 42.000 mp. Fiind prevăzute 24 de blocuri, fiecare P+3, rezultă aproximativ 1.750 mp de fiecare bloc.
Vor fi așadar, 300-400 de apartamente și spații comerciale în apropierea viitorului Spital Regional de Urgențe, a Sălii Polivalente și a HUB-ului IT anunțat de primar. Viitorul cartier va fi la 10 minute de mers cu mașina până-n Piața Unirii. În plus, i se va face o legătură nouă direct peste deal cu CA Rosetii și, mai departe, cu șoseaua Ștefan cel Mare și intrarea în Iași prin capătul de sus al Copoului. Ca și calcul, aici se poate construi cu 500 euro/mp la care se adaugă 200 euro/mp celelalte amenajări (utilități, drumuri, asfalt, gazon, parcări). Rezultă un preț de construcție de 700 de euro/mp. Lejer, ulterior se poate vinde la 1.300 euro/mp, adică un profit de 600 euro/mp. La cei 42.000 mp construiți vorbim despre un profit de peste 25 milioane de euro.

 

A tras lozul câștigător
Dar cum a ajuns Mircea Apostu, sponsorul echipei de fotbal feminin Navobi, să dețină acest teren, adevărată cloșcă cu puii de aur? L-a cumpărat la preț derizoriu de la comisarul de poliție (acum pensionar) Alexandru Radu Tărnăuceanu.
După câțiva ani în care s-a chinuit să intre în posesia pământului moștenit de la tatăl său, comisarul șef de poliție Tărnăuceanu a tras, vara aceasta, lozul cel mare. În luna iunie fost pus în posesie pe 3 hectare de teren, în extravilanul municipiului Iași, zona Podgoria Copou. Mai simplu spus, pe malul lacului Aroneanu, la maxim 1,5 – 2 kilometri de viitorul Spital Regional de Urgențe. Titlul de proprietate a fost datat cu 17 iulie 2017. ”E o zonă excelentă, cu potențial uluitor în viitor. Nu oricine primește așa teren. Punerea în posesie aici s-a făcut pe relația Primărie – Agenția Domeniilor Statului”, a afirmat un expert imobiliar.

Tot Tărnăuceanu a cerut PUZ
Acesta a fost doar un capăt al afacerii. În septembrie, Alexandru Tărnăuceanu a devenit unic proprietar în baza contractului de partaj voluntar încheiat cu sora sa pentru ca în octombrie, fostul comisar șef să vândă toate cele trei hectare. Nu înainte ca tot el să ceară un PUZ de la Primărie. Imediat, acesta a primit un aviz favorabil de la Comisia de Oportunitate. Între timp, terenul a ajuns la Mircea Apostu,
fost director al Tavernei „La Salcia” de pe strada Arcu, un apropiat al omului de afaceri basarabean Ion Drăniceru. Apostu intenționează să ridice un cartier de blocuri. A refuzat discuția pe acest subiect cu jurnaliștii de la REPORTER DE IAȘI. „Sunt pe pârtie acum, nu pot vorbi. Și nici nu am semnal”, au fost singurele cuvinte ale lui Apostu.

 

A dat cu piciorul la 1,5 milioane euro

În tranzacția Tărnăuceanu – Apostu sunt două mari semne de întrebare. Pe de o parte, e prețul tranzacției: 268.138 lei, echivalentul a doar 60.000 de euro. Adică, cele 3 hectare vândute cu doar 2 euro/mp în condițiile în care acum prețul de vânzare în zonă e de minim 25 euro/mp. În plus, experții imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro când Spitalul Regional va fi gata.
În al doilea rând, potrivit contractului de vânzare – cumpărare dintre Tărnăuceanu și Apostu, acest preț de 60.000 de euro a fost parte a unei compensări. „Declar că mi-a fost achitat integral prin compensare cu creanța în valoarea de 60.000 euro datorată de mine, Tărnăuceanu Alexandru-Radu către cumpărătorul Apostu Mircea”, se arată în act.

„N-am nevoie de bani”
Practic, Tărnăuceanu, un om bolnav, diabetic, așa cum singur a susținut, a obținut 3 hectare de teren compact în cea mai râvnită zonă a Iașului și, la doar câteva săptămâni, l-a vândut rapid, ieftin și fără regrete.
„Am vrut să-l dau tot, repede. Eu n-am nevoie de bani, sunt și bolnav, am diabet, nu mă mai apuc eu acum de construit”, a spus Tărnăuceanu pentru REPORTER DE IAȘI acum trei săptămâni.

 

Alte VIP-uri: Drăniceru și Harabagiu

Tot în zonă, basarabeanul Ion Drăniceru și firmele Lifecamp SRL, Sănătate vie SRL și Viața vie SRL vor să construiască pe 10.000 mp o pensiune, clădiri de birouri și un centru de sănătate. Terenul este deținut conform unor contracte de donație și de superficie. Regimul de înălțime ar fi de D+P+2E, la o înălțime maximă de 11 metri.
În vecinătatea acestor terenuri, recent,
a devenit proprietară pe 1,5 hectare soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Coincidență, fișa de punere în posesie s-a întocmit pe numele rudelor lui Harabagiu chiar de Primărie, la doar câteva zile după ce Guvernul a avizat amplasamentul în Moara de Vânt (adică în apropiere) a Spitalului Regional de Urgențe. Ulterior, Maria Țamboi, soacra viceprimarului Harabagiu, a cumpărat întreaga moștenire de la celelalte rude la un preț derizoriu, de doar 4,9 euro pe metrul pătrat.

Basarabeanul Drăniceru, de la cărbune la imobiliare

Basarabeanul Ion Drăniceru este una dintre figurile controversate ale mediului de afaceri din Iași. Acum 11 ani, Drăniceru era cunoscut pentru afacerile cu cărbune pe care le derula. A câștigat licitații și la CET Iași, însă se lăuda cu
livrări de cărbune în Franța, Rusia și Republica Moldova. „Ziarul de Iași” a scris, în 2006, că numele lui Drăniceru a fost legat în 2002 de arestarea unui ofițer al Serviciului Român de Informații. Basarabeanul a fost considerat principalul denunțător al ofițerul ieșean Tiberiu Adrian Mirică. Ofițerul SRI a fost arestat pentru că ar fi încercat să vândă date ale SRI către Drăniceru.

Oleg Drăniceru (fiul lui Ion) este pe lista celor mai căutați infractori români în toată lumea. Acesta are cetăţenie dublă, română şi moldo­venească. Oleg Drăniceru a fost condamnat la peste 9 ani de închisoare pentru infracţiunile de înşe­lăciune, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi conducerea unui autovehicul fără permis de conducere.

Marile proiecte se mută în Moara de Vânt

Pentru construirea Spitalului Regional de Urgență (2023 – termen estimat de finalizare), Primăria a pus la dispoziție 12 hectare de teren. Din această suprafață, spitalul va ocupa efectiv puțin peste 3,5 hectare, diferența urmând a reprezenta drumurile și parcările (2,4 ha), rutele pietonale (1,2 ha) și spațiile verzi (aproape 5 ha). Potrivit planului, SRU va avea două niveluri în subteran, parter și cinci etaje. Accesul principal către spital se va face pe o rută nou creată care va lega SRU de bulevardul CA Rosetti. Costurile cu ridicarea spitalului, inclusiv dotările, sunt estimate la aproximativ 200 milioane de euro, bani europeni, fonduri guvernamentale, dar și împrumuturi.
În imediata apropiere, Primăria intenționează și construirea unei săli polivalente. Pentru aceasta, are rezervată o suprafață de teren de aproape 5,5 hectare. Sala ar urma să aibă, potrivit proiectului PUZ, o înălțime maximă de 25 metri, însemnând subsol, parter și patru etaje. Viceprimarul Radu Botez a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că se ia în calcul inclusiv cooptarea unui privat pentru a investi în construcția sălii. Un plan cu bătaie lungă prevede, alături de Sala Polivalentă și de Spitalul Regional de Urgență și ridicare, în aceeași zonă, a unui nou stadion de fotbal.

Published in Reportaje

„Este vorba de modul în care se efectuează circulația atmosferică, de felul în care s-au așezat centrii barici. În mod normal, în această perioadă ar fi trebuit să avem un centru de presiune ridicată, foarte ridicată în zona Rusiei, de acolo vin temperaturile scăzute și precipitațiile sub formă de ninsoare. De această dată, acea formațiune din zona Americii a determinat deplasarea unor zone cu aer mai cald către teritoriul continentului Europei și acest lucru a determinat o advecție (mișcarea aerului în direcție orizontală, n.r.) de aer cald, tropical, o advecție de aer din zona de nord a Africii către teritoriul țării noastre și aș putea spune chiar și către mare parte a continentului european, partea de sud, de centru”, spune meteorologul Alina Șerban.

„Exceptând zilele trecute, când un ciclon extrem de extins a determinat în vestul Europei acele catastrofe de care am auzit cu toții, vânt intens, precipitații, acum temperaturile au crescut în mare parte a continentului european. Este vorba de o structură barică, o structură a centrilor de presiune atmosferică care s-au poziționat astfel în acest moment al timpului”, explică meteorologul.

Alina Șerban spune însă că, deși e un fenomen rar, nu putem vorbi de un record de temperatură.

„În 2001, la Oravița, temperatura a urcat până spre 22 cu 2 grade Celsius. La București am avut 17 grade. Recordul maxime al zilei de astăzi pentru zona Capitalei este de 16 grade. Este un fenomen rar întâlnit, neobișnuit, dar nu este nemaiîntâlnit pentru această perioadă”, spune Alina Șerban.

Published in Vremea
Duminica, 07 Ianuarie 2018 17:31

Noi cazuri de rujeolă în România

Săptămâna aceasta au fost raportate 28 de noi cazuri de rujeolă.

De asemenea, aautorităţile medicale au menţionat că un al 38-lea deces cauzat de această boală este în curs de investigare. Este vorba de un copil în vârstă de doi ani, nevaccinat, din Suceava.

Ministrul sănătăţii, Florian Bodog, a reiterat la Radio România Actualităţi că vaccinarea este singura modalitate de a preveni anumite boli.

Referindu-se la panourile stradale antivaccinare, ministrul a spus că direcţiile de sănătate publică vor face verificări şi vor da amenzi cuprinse între zece şi 25.000 de lei, dacă vor constata că legea este încălcată.

(Rador/FOTO arhivă romaniatv.net)

Published in Sanatate

Ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, a dispus dublarea numărului de locuri scoase la concurs pentru admiterea la Institutul Medico-Militar, în vederea formării medicilor militari.

‘În urma analizelor privind resursa umană specializată în domeniul medico-militar, ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, a dispus dublarea numărului de locuri pentru formarea medicilor militari. În anul de învăţământ 2018-2019, 100 de locuri vor fi scoase la concurs la admiterea în Institutul Medico-Militar, în loc de 50 de locuri deja cuprinse în planul de şcolarizare’, se precizează într-un comunicat al MApN transmis sâmbătă AGERPRES.

În acest context, arată sursa citată, ministrul Mihai Fifor a discutat cu Liviu Pop, ministrul educaţiei naţionale, care a înţeles demersul MApN şi a oferit tot suportul necesar.

‘Locurile vor fi repartizate după cum urmează: 80 pentru specialitatea medicină de familie, 10 locuri pentru farmacie şi 10 pentru stomatologie. În cazul în care cele două catedre ale Institutului Medico-Militar, Bucureşti şi Târgu-Mureş, nu vor putea asigura formarea celor 100 de medici militari, atunci se va lua în calcul colaborarea şi cu alte centre universitare de prestigiu din România’, se mai menţionează în comunicat.

Sursa citată precizează că această măsură vine, în principal, să acopere necesităţile operaţionale ale Armatei României şi oferta scăzută de specialişti în domeniul medical la nivel naţional.

MApN mai arată că pentru formarea unui medic specialist militar este nevoie de 10-15 ani de pregătire: 6 ani facultate, 4-7 ani rezidenţiat, la care se adaugă modulele de pregătire medicală de urgenţă şi operaţională.

(Agerpres/FOTO arhivă nonguvernamental.org)

Published in Parlament

Ministrul Carmen Dan a afirmat sâmbătă că în Ministerul Afacerilor Interne vor fi în acest an aproximativ 6.000 de angajaţi noi, adăugând că se doreşte ca în cel mult patru ani să se poată acoperi deficitul de 23.000 de oameni.

‘În anul 2018 vom avea alături de noi, în marea familie a ministerului, aproximativ 6.000 de noi angajaţi. Este o strategie pe care trebuie să o urmăm cu insistenţă, pentru că eu îmi doresc în trei-patru ani cel mult să reuşim să acoperim deficitul uriaş de 23.000 de oameni pe care îl avem. Îmi face o bucurie să vorbesc despre dotare; e important să spun că în acest an vom avea cu 70% buget mai mare pentru acest capitol’, a declarat Carmen Dan la TVR1.

(Agerpres/FOTO arhivă antena3.ro)

Published in Joburi

Comunicat de presă – Societatea Naţională de Medicina Familiei: CNAS este responsabilă de amânarea acordării serviciilor medicale către pacienţii noştri

Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) precizează că în acest moment protestul medicilor de familie va CONTINUA sub alte forme. Revendicările noastre principale nu au fost onorate şi în ultima noastră formă de protest am fost nu doar ignoraţi, dar mai ales, am trecut printr-o încercare de îngenunchere fără precedent.

După comunicatul CNAS din 4 ianuarie a.c. am aflat de la medicii de familie din ţară că se fac presiuni inimaginabile asupra lor, fiindu-le refuzată semnarea prelungirii contractelor. În aceste condiţii,casele de asigurări de sănătate judeţene NU îşi vor onora obligaţiile de a asigura servicii medicale pentru cetăţenii asiguraţi, mai mult, prin iniţierea unei proceduri de începere a unei noi perioade de contractare cu furnizorii, CNAS cere caselor de asigurări locale să prelungească nejustificat perioada în care asiguraţii, pacienţii noştri,vor fi excluşi de la drepturile de lor!

CNAS se contrazice astfel singură şi deviază grav de la activitatea ei de bază prevăzută în lege.

Medicii de familie apreciază că această abordare agresivă şi abuzivă este doar o formă organizată de pedepsire a lor şi o încercare a CNAS să îi transforme în exemple negative pe cei care reclamă nedreptăţi şi cer remedieri pentru pacienţii lor. Aceasta este o situaţie fără precedent!

SNMF şi FNPMF solicită fiecărui preşedinte-director general al caselor de asigurări de sănătate judeţene să acţioneze cu maximă responsabilitate şi doar în interesul asiguraţilor din judeţul lor, respectând în acelaşi timp contractul pe care îl au cu furnizorii de servicii medicale. Medicii de familie au dat măsura responsabilităţii lor profesionale consultând pacienţii pe toată durata protestului.

Dacă în anumite judeţe casele de asigurări răspund la instigările CNAS şi îşi privează din acest moment asiguraţii de asistenţa medicală primară, noi apreciem că responsabilitatea le revine în totalitate!

Suntem în continuare deschişi la reluarea dialogului prin asociaţiile şi patronatele noastre locale şi prin reprezentanţii noştri la nivel naţional cu toţi cei care afirmă că sunt interesaţi cu adevărat de situaţia medicilor de familie şi a pacienţilor lor.

Biroul de presă al SNMF

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)

Published in Sanatate
Duminica, 07 Ianuarie 2018 17:16

Noua şcoală se numeşte smartphone

În şcoli, mesajele din mână în mână, pe un colţ de hârtie, au fost înlocuite cu postări pe Facebook şi accesarea altor site-uri de pe internet cu ajutorul telefoanelor mobile. Reglementările care interzic utilizarea acestor aparate sunt parţial aplicate şi devin un joc de-a şoarecele şi pisica între elevi şi profesori, cu consecinţe asupra receptării informaţiilor de la ore.

Recent, ministrul educaţiei din Franţa, Jean-Michel Blanquer, a anunţat că, din ianuarie 2018, elevii nu mai pot veni cu telefoane mobile la şcoală. La noi, legislaţia actuală, prin Statutul Elevului, prevede că elevii nu pot să utilizeze telefoanele mobile în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor. Prin excepţie de la această prevedere, este permisă utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, numai cu acordul cadrului didactic, în situaţia folosirii lor în procesul educativ sau în situaţii de urgenţă.

 

Inspector General: „Factor perturbator în învăţare”

Introducerea în şcoală a telefoanelor mobile şi utilizarea lor în aceste situaţii de excepţie este reglementată la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin Regulamentul de Ordine Interioară, asumat de şcoală.

Unităţile de învăţământ din Iaşi pot stabili modul în care se gestionează utilizarea telefoanelor, la anumite discipline şcolare ca mijloc de învăţare, la anumite clase-liceale, de exemplu, amenajarea unui spaţiu în clasă unde trebuie să fie depozitate toate telefoanele înainte de începerea orei“, spune Inspectorul Şcolar General, profesor Genoveva Farcaş.

Şefa Inspectoratului ieşean consideră interzicerea telefoanelor ca una benefică, deoarece utilizarea acestora în timpul orei distrage atenţia elevilor.

Măsura avansată de decidenţii din sistemul de educaţie francez şi chiar de ministerul nostru de resort, aceea de a interzice introducerea telefoanelor în şcoală este susţinută, din păcate, de realitatea educaţională care, în multe situaţii, confirmă faptul că telefonul purtat de elev în timpul orelor de curs este un factor perturbator în învăţare, um mijloc care aduce mai degrabă prejudicii elevului, care, în loc să fie atent la ceea ce se prezintă în cadrul orei de curs, este tentat de a intra prin intermediul telefonului în comunicare cu alţi colegi/alte persoane, de a accesa diverse canale de comunicare on-line în scopuri diferite de cele abordate de lecţia respectivă“, afirmă Genoveva Farcaş.

 

Deputat Gavrilă: interzicerea, „o măsură drastică”

Deputatul PSD Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, susţine că interzicerea telefoanelor mobile în şcoli ar fi una excesivă: „Nu sunt adepta interdicţiilor radicale. Ce li se interzice, mai ales adolescenţilor, devine o atracţie şi mai mare. Asta ţine de psihologia tinerilor. Telefoanele mobile la şcoală creează o problemă atunci când tinerii, nefiind atraşi de ce spun anumiţi profesori la ore, preferă să se conecteze la lumile virtuale oferite de smartphone-uri. Aş merge pe varianta întâlnită în multe proiecte internaţionale, una de mijloc. Adică utilizarea telefonului să fie interzisă în oră, dacă nu are scop didactic şi libertatea folosirii acestuia în pauze, când tinerii pot lua legătura cu familia sau cu prietenii“.

Ca măsuri de blocare a accesului elevilor la telefoanele mobile în timpul orei, deputatul ieşean oferă şi câteva soluţii: „În Regulamentul Intern al unor şcoli există deja prevederi legate de aplicarea anumitor sancţiuni pentru cei care nu-şi închid telefonul mobil în timpul orei sau sunt create nişte spaţii în clasă unde elevii să-şi pună telefonul mobil în timpul orelor.“

 

Un efect: lipsa socializării

Dincolo de folosirea telefoanelor mobile în timpul orelor, şefa Inspectoratului Şcolar atrage atenţia şi asupra pericolului legat de diminuarea socializării. „Fără a minimiza tehnologiile inovative, între care telefonul mobil deţine un rol important, trebuie să aducem în atenţie şi riscul sporit pe care îl are utilizarea acestuia în spaţiul şcolar şi din perspectiva diminuării socializării elevilor, a construirii unor legături directe, de comunicare reală şi permanentă“, spune Farcaş.

Şi Gavrilă este de acord cu acest pericol: „Nu de puţine ori am văzut întâlniri sau petreceri de tineri, unde aceştia preferau să stea pe reţele de socializare virtuale, în loc să interacţioneze cu cei de lângă ei.“

 

Gadgeturile, o nevoie pentru învăţare

În ceea ce priveşte tableta sau alte gadgeturi ce permit accesul la internet, Gavrilă susţine că acestea sunt deja folosite în multe şcoli ieşene. „În multe şcoli se folosesc acele tablete pentru înlesnirea acumulării de cunoştinţe. Dacă predai, spre exemplu, un curent literar, imediat poţi accesa o pictură. Sau dacă predai o poezie şi nu ai cartea la îndemână, imediat o accesezi pe internet. E clar că aceste gadgeturi au un aspect util, didactic, de care trebuie să beneficiem“, adaugă Gavrilă.

 

Inspectorul Farcaş a găsit o “nişă” benefică a smartphone-urilor

Doar cu scop de ajutorare

Inspectorul General Farcaş crede, totuşi, că telefonul poate fi folosit ca suport tehnologic: „Doar în contextul în care telefonul ar putea fi utilizat la nivelul unei clase întregi ca suport tehnologic în eficientizarea învăţării în clasă, ar fi justificabilă opţiunea de a lăsa telefoanele elevilor şi de a le utiliza la orele de curs. Dar şi aici apare o problemă legată de o posibilă inegalitate între elevi, fiind defavorizaţi cei care nu au posibilitatea achiziţionării unui smartphone care să faciliteze învăţarea pe suport digital. Soluţia în această situaţie este nu cea a telefoanelor mobile, ci a dotării şcolii cu tablete/alte suporturi digitale care să se constituie în mijloace de învăţare.“

Orice elev are acces la un laptop şcolar şi de obicei la telefonul personal, ceea ce poate fi un stimulent toxic. (…) Cel mai urât lucru pe care-l pot face elevii e să nu-şi scoată privirea din telefon. Dacă un elev este cu totul absorbit de telefon, atunci asta îi instigă şi pe ceilalţi.”

Daniel, profesor de fizică cu o vechime de 21 de ani, într-o declaraţie pentru site-ul vice.com, 7 martie 2017

Published in Slideshow HOMEPAGE
Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top