fbpx
 

Items filtered by date: Marti, 27 Februarie 2018

Gheaţa poate provoca dificultăţi chiar şi acelora care încearcă să facă acţiuni zilnice, obişnuite. O cameră de supraveghere a surprins o fată din Oklahoma (SUA) care a întâmpinat mici dificultăţi să aducă tomberonul de gunoi de pe şosea.

 

Aproape două minute, tânăra, pe nume Alexis, încearcă să-şi facă drum pe solul acoperit de gheaţă. Dar, se pare că se blochează mereu într-un singur loc, cam la jumătatea drumului. După mai multe încercări şi căzături, ea şi tumberonul reuşesc să se întoarcă acasă.

„Acesta este într-adevăr un mod de a-ţi păstra determinarea, Alexis!!", a scris pe Facebook postul de televiziune KFOR-TV.

O scenă amuzantă în care putem să ne recunoaştem uşor, văzând condiţiile meteorologice din acest an.

 

Sursa: Epoch Times


Publicat in Media

Cel mai mare salt este în Sănătate. Salariile profesorilor au crescut mult mai puțin decât s-a promis. E bine și la Poliția Locală: cu norma de hrană, salariul se apropie de 1.000 de euro. Coșul lunar al unei familii a crescut cu circa 20% în 10 ani, dar inflația în 2018 va mai înghiți din creșterile salariale. Un ieșean a ajuns în medie la 500 de euro net lunar, cu 40-50% mai puțin decât în Cehia, Grecia sau Ungaria, dar PIB-ul pe cap de locuitor în România este de două ori mai mic. Din acest motiv, creșterile s-ar putea să nu fie sustenabile.

Salariul mediu în România aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, conforn Institutului Național de Statistică (INS), în timp ce valoarea „coșului lunar” al unei familii cu doi adulți și un copil a crescut cu doar 20%. În 2008, la Iași salariul mediu brut era de 1.709 lei, iar acum este dat de INS la 3.310 lei. Oficial, românii respiră, au mai mulți bani, iar prețurile, chiar dacă au crescut, nu anulează majorările salariale.

Criticile vin însă din partea economiei private, care acuză că majoritatea creșterilor salariale sunt în mediul bugetar, acoperit de stat prin tăierea investițiilor, și că această presiune salarială nu se reflectă în creșterea randamentului economic. Astfel, bula nu va ține prea mult.

REPORTER DE IAȘI a făcut recensământul principalelor creșteri: cele mai mari salarii se dau în Sănătate, sector strategic pentru actualul Guvern, iar în administrație lefurile s-au mărit, de asemenea, consistent. Salariile profesorilor au crescut prea puțin față de cât li s-a promis, dar se așteapta majorarea de 20% din martie.

 

Un șef de clinică ajunge la 3.000 de euro

În urma majorărilor din ianuarie, un şef de clinică de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ are un salariu net, cu tot cu sporuri şi cu gărzi, de peste 12.000 lei. Un medic de la Terapie intensivă sau de la blocul operator are un venit lunar net, cu tot cu sporuri şi cu gărzi de 10.800 – 11.000 lei.

Venituri nete lunare de aproximativ 8.500 – 9.000 lei au şi ceilalţi medici primari. Doar rezidenţii au salarii mult mai mici, ce pot ajunge la cel mult 2.500 lei, cu tot cu gărzi. Un asistent debutant are un salariu, cu tot cu gărzi, de aproximativ 2.200 lei, în timp ce un asistent grad III ia, cu tot cu sporuri şi cu gărzi, 3.700 lei, iar un asistent grad V ajunge la aproape 5.000 lei.

 

Diferență mare față de 2008

Salariile nu au crescut foarte mult de la 1 ianuarie. Practic bonurile de masă au fost incluse în salariu şi s-au mai majorat nişte sporuri. E vorba de 200-300 lei în plus la un asistent şi de 500-600 lei în cazul doctorilor. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă în martie“, ne-a spus un asistent de la unitatea spitalicească cu aluzie la faptul că luna viitoare salariile medicilor şi asistenţilor urmează să fie din nou majorate, cu 20%.

În 2008, un medic primar avea un salariu net de cel mult 2.300 de lei, un asistent medical 1.300 de lei, o infirmieră lua 700 de lei, iar un medic rezident putea ajunge la cel mult 1.500 de lei.

 

Salariile profesorilor, mai mari cu 20%

Potrivit liderului de sindicat al Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi, Laviniu Lăcustă, salariile cadrelor didactice au crescut de la 1 ianuarie 2018 cu 4%. „Un profesor debutant are un salariu mediu net de 1.500 lei, un profesor cu grad didactic II – 1.600 lei, iar un profesor cu cadru didactic I, adică are vechime de cel puţin 10-15 ani – 1.800 lei“, spune Laviniu Lăcustă.

Conform sindicalistului, raportat la anul 2008, salariile cadrelor didactice din preuniversitar au crescut cu aproximativ 20-25%: „În 2008, un profesor debutant avea un salariu mediu de net de aproximativ 1.200 lei.“

Şi profesorii vor beneficia de la 1 martie de o majorare cu 20% a salariilor.

 

Polițist local superior: 3.500 lei

La Poliţia Locală Iaşi, directorul general adjunct are de la 1 ianuarie un salariu net de 7.817 lei, un şef serviciu – 5.846 lei, iar un şef birou – 5.140 lei. Salariul net al unui poliţist local debutant variază între 1.374 lei şi 1.684 lei, în timp ce un poliţist local asistent are între 2.014 lei şi 2.500 lei, unul principal ia între 2.236 lei şi 2.785 lei, în timp ce un poliţist local superior are între 2.769 lei şi 3.442 lei.

În 2008, un poliţist comunitar avea un salariu de 800-900 lei, un şef birou lua aproximativ 1.200 lei, iar un şef serviciu, cel mult 1.600 lei.

 

Primari de comune, peste 1.600 euro

În topul salariilor nete încasate de primarii din comunele ieşene, pe primul loc este edilul din Deleni, Dumitru Prigoreanu, cu 7.641 lei. Pe poziţia a doua este edilul din Moşna, Georgel Popa, cu aproximativ 7.500 de lei. Salarii de aproape 7.000 de lei au şi primarii din Lespezi (Ioan Lazăr), Ruginoasa (Dănuţ Nechifor), Tătăruşi (Costel Iosub) şi Ion Neculce (Gheorghe Văleanu), toţi cu 6.946 lei.

Urmează primarul din Gorban, Dănuţ Rotaru, cu 6.251 lei. Interesant este faptul că doi primari din zona metropolitană - Tomeşti şi Holboca, au salarii mai mici, de 6.113 lei.

Restul primarilor din comunele ieşene încasează lunar între 4.900 şi 5.500 lei. Cele mai mici salarii au primarii din Dolheşti (Gelu Iacob), Drăguşeni (Viorel Ciobotaru), Alexandru Iaon Cuza (Vasile Baciu), Ţuţora (Cristinel Albu) şi Fântânele (Sorin Chelariu) – 4.400 lei.

În anul 2008, salariile primarilor din comunele ieşene erau de cel mult 1.200 lei.

 

Venituri de 14.000 lei în IT

În domeniul IT din Iaşi, salariile nu au suferit mari modificări faţă de anul trecut. Trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat i-a determinat pe primii să majoreze lefurile în aşa fel încât acestea să fie la nivelul anului trecut. „Nu ne permitem să pierdem angajaţi şi de aceea am majorat salariile în aşa fel încât angajatul să nu sufere din cauza acestei treceri. Toată vânzoleala creată de scutirea de impozit în domeniul IT cred că va duce până la urmă la anularea acesteia şi la afectarea firmelor româneşti din domeniu“, spune Dorin Cristea, patronul firmei Romsoft.

În momentul de faţă, un „junior level“ în domeniul IT are un salariu net de aproximativ 3.000 lei. Media salariilor pe piaţa IT din Iaşi este de 8-9.000 lei, dar un angajat cu ani de experienţă poate ajunge la venituri lunare de aproximativ 14.000 lei.

5-6.000 lei, salariul unui inginer în construcţii

Pe piaţa construcţiilor din Iaşi salariile sunt la nivelul anului trecut sau chiar mai mari, iar patronii susţin că angajaţii nu au fost afectaţi de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. „Eu am majorat salariile brute pentru ca angajaţii să nu piardă la net. Mai mult, le-am indexat lefurile cu rata inflaţiei“, zice patronul firmei Terramold Invest, Gabriel Surdu.

În momentul de faţă, un muncitor în construcţii în Iaşi nu are un salariu mai mic de 2.000 lei net, după cum precizează Surdu, iar un inginer în construcţii are un venit lunar de aproape 6.000 lei: „E foarte greu să găseşti oameni în construcţii pentru că mulţi aleg să plece în străinătate. Un inginer bun în construcţii ia undeva în jur de 1.200-1.300 euro.“

 

Salarii şi pensii dublate în 10 ani

Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi, în luna ianuarie a anului 2008, înainte de criză, salariul mediu brut în Iaşi era de 1.709 lei, în timp ce salariul mediu net era de 1.251 lei. În industrie şi construcţii, salariul mediu net era de 930 lei, în timp ce în domeniul serviciilor ajungea la 1.433 lei.

În administraţia publică, salariu mediu brut era de 3.284 lei, iar cel mediu net de 2.365 lei, în timp ce în învăţământ brutul era de 2.368 lei, iar netul de 1.691 lei. În sănătate, salariul mediu brut era de 1.641 lei, iar netul de 1.205 lei. Pensia medie în Iaşi, la finele lui 2007, era de 480 lei.

În Bucureşti, la sfârşitul lui 2007, salariu mediu net era de 1.607 lei, în timp ce în judeţul Cluj – 1.228 lei, iar la nivelul ţării – 1.200 lei.

Brutul a crescut în 10 ani, la unii s-a triplat

 

La sfârşitul anului 2017, salariul mediu brut la nivelul judeţului Iaşi a fost aproape dublu faţă de ianuarie 2008, ajungând la 3.310 lei, în timp ce salariul mediu net a ajuns la 2.380 lei.

În industrie şi construcţii, salariul mediu net a urcat la 1.965 lei, în timp ce în domeniul serviciilor a fost de 2.560 lei. În administraţia publică, salariu mediu brut a crescut la 5.584 lei, iar cel mediu net la 3.952 lei, în timp ce în învăţământ brutul a urcat la 3.468 lei lei, iar netul la 2.462 lei. În sănătate, salariul mediu brut aproape s-a triplat, ajungând la 3.784 lei, iar netul la 2.696 lei. Pensia medie în Iaşi, la finele lui 2017, a ajuns la 1.106 lei.

În Bucureşti, la sfârşitul lui 2017, salariu mediu net aproape s-a dublat faţă de 2007, ajungând la 3.164 lei, în Cluj a crescut de 2,2 ori, ajungând la 2.783 lei, iar la nivelul ţării s-a dublat, fiind de 2.464 lei.

2008: 2.000 de lei coșul lunar de alimente

2018: 2.400 de lei același coș pentru doi adulți și un copil

 

Coșul zilei în anul 2008

Potrivit calculelor făcute de Jurnalul Naţional în 2008, coşul calculat pentru un consum minim lunar în Iaşi ajungea la circa 2.000 lei. În calcul s-a avut în vedere coşul minim de consum lunar pentru „familia de 2,804 persoane“.

Pentru produse alimentare se cheltuiau aproximativ 752,15 lei lunar, la care se adăuga un cost al produselor nealimentare de 420 lei pe lună (tricotaje, confecţii, încălţăminte, medicamente, rechizite şcolare, produse de igienă), 200 de lei cheltuiţi pe „alte produse“, facturi la apă/canal/salubritate – 50 lei/lună; energie electrică – 36,16 lei/lună; energie termică (la două camere) – 250 lei/lună; gaze – 30 lei/lună; abonament radio-tv – 40 lei/lună; telefon – 40 lei/lună; transport – 52,5 lei/lună; servicii medicale – 30 lei/lună; altele – 100 lei/lună. Rezulta un total cheltuieli lunare de 2.000,81 lei.

Coșul zilei în 2018

Respectând componentele şi valoarea coşului minim de consum lunar (CMCL) stabilite în Comisia Naţională de Indexare (CNI), care a funcţionat ca organ consultativ pe lângă Guvernul României în anul 2000, REPORTER DE IAŞI a calculat consumul lunar pentru familia de „aproape trei persoane“, pentru anul 2018, şi a rezultat un cost lunar minim de 2.320 lei.

În condiţiile în care preţurile la produsele alimentare nu s-au modificat foarte mult, a rezultat un cost de 770 lei lunar. La acesta se adaugă cheltuieli cu produse nealimentare de 500 lei, 200 de lei cheltuiţi pe „alte produse“, facturi la apă/canal/salubritate – 70 lei/lună; energie electrică – 80 lei/lună; energie termică (la două camere) –350 lei/lună; gaze – 50 lei/lună; telefon – 50 lei/lună; transport – 200 lei/lună; servicii medicale – 50 lei/lună; altele – 100 lei/lună. Rezultă un total cheltuieli lunare de 2.420 lei.


Publicat in Reportaje

Mutarea contribuțiilor modifică prețurile ferme din contractele de construcții finanțate de entitățile publice. Astfel, nu se primesc facturi de la constructori, pentru că lipsește o prevedere care să lămurească problema. Guvernul s-a împleticit în propria revoluție. Constructorii țipă după bani, suntem aproape în martie și Olguța, Teodorovici și Dăncilă nu fac o modificare simplă, afectând sute de firme cu zeci de mii de angajați.

Așa zisa „revoluție fiscală” a produs o adevărată brambureală pe relația companii de construcții–instituții ale statului. Mai exact, prin mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat s-au adus modificări în modul de facturare a contractelor cu impact asupra valorii acestora.

 

Modificare a prețului cu doar 1%

Au fost afectate investițiile la drumuri, școli, rețele de apă, tot ce înseamnă contract public de lucrări. „Investițiile de stat sunt blocate. Situațiile de lucrări și devizele își modifică forma. Trebuie un act oficial de la Ministerul de Finanțe”, a spus Titel Sinescu, directorul Iasicon. S-a ajuns, astfel, la blocaje în ianuarie și februarie. Constructorii n-au putut factura lucrările efectuate.

Culmea, din analiza noastră, la nivelul valorii totale a contractelor, modificările nu depășesc 1%. Iar prin modificare trebuie să înțelegem că majoritatea contractelor vor scădea”, a declarat Irina Forgo, director de programe al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).

Soluția există: eliminarea unui articol de lege care împiedică posibilitatea de ajustare a prețului contractului.

Investițiile publice, blocate

Și constructorii și reprezentanții autorităților publice susțin că prin mutatea contribuțiilor de la angajator la angajat se modifică modul formal în care constructorii își facturează lucrările. Dar se schimbă și valoarea contractelor. De regulă, în minus, adică în avantajul autorităților publice.

Cu toate acestea există un blocaj din cauza faptului că Guvernul nu a luat în calcul aceste modificări și nu există o metodologie. „Constructorii au niște propuneri, dar ele trebuie oficializate prin act normativ. Într-adevăr, n-am mai facturat nimic în ianuarie și februarie. Investițiile statului ar putea fi blocate din această cauză”, a afirmat Titel Sinescu, directorul Iasicon.

Acesta a precizat că responsabilii din Ministerul de Finanțe ar putea rezolva simplu, făcând o precizare general valabilă.

 

Eliminarea unui articol din lege

FPSC, o federație care cuprinde sute de constructori, a identificat problema, dar a oferit și soluția. Astfel, din textul legii să fie scoasă afirmația cum că ajustarea prețului se poate face doar dacă aceasta a fost precizată în documentația de atribuire cât și în contract. 90% dintre contractele de lucrări nu conțin clauze de ajustare. Deci, nu este posibilă.

Noi am propus o reformulare a respectivului articol. Cei de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice ne-au comunicat că vor elimina definitiv acel articol. Ceea ce ar fi foarte bine. Doar că nu știm când se va întâmpla”, a afirmat Irina Forgo, director de programe FPSC.

Pe simulările făcute, Forgo susține că valoarea totală a contractelor va fi relativ aceeași după aplicarea noilor contribuții, ba chiar multe vor scădea.

 

Valoarea nu se modifică

La nivelul administrației locale, fiecare se descurcă cum poate. „Avem discuții cu constructorul să vedem cum vom face. Din calculele noastre, contractul se va încadra în aceeași sumă”, a afirmat Dumitru Prigoreanu, primarul comunei Deleni. Acesta are două proiecte în derulare, asfaltarea unui drum cu 1 milion de euro, fonduri nerambursabile, dar și reabilitarea sediului Primăriei din fonduri locale.

Oricum ianuarie și februarie erau luni dificile pentru constructori până la aprobarea bugetului. Dar, într-adevăr, situația trebuie rezolvată cât mai repede”, a adăugat Prigoreanu.

Alți primari, cum ar fi cazul celor de la Tansa și Mircești, Daniel Voinescu, respectiv Petre Antăluț, nu au contracte de lucrări în derulare, dar sunt în proceduri de licitație. „Am auzit de aceste probleme de la ceilalți. Noi suntem în licitații, sperăm ca până le încheiem să se fi lămurit toate aceste lucruri”, a afirmat primarul Voinescu.

O rezolvare a găsit Ion Toma, directorul ApaVital. „Unde avem contracte ce implică manoperă, facem acte adiționale”, a explicat acesta.

Împreună să găsim soluţia care ar «linişti» piaţa şi ar ajuta atât autorităţile contractante, cât şi antreprenorii, să poată duce la bun sfârşit contractele începute.”

Irina Forgo, director de programe al Federației Patronatelor Societăților din Construcții într-o adresă către Agenția Națională pentru Achiziții Publice

 

 

 

 

 

 


Publicat in Reportaje