Am fost să vedem ce fac mentorii de la Politehnica Iași pentru 1,5 milioane de lei. Mare diferență între ce scrie în proiect și realitate. După ce a stat jumătate de oră din cele patru prevăzute, antrenorul de la grupa lui l-a îndemnat pe Bădic să plece. Toată lumea știe că asistă la o farsă, dar se prevalează de faptul că este o găselniță legală. O șmecherie girată de Primărie.
Am fost să vedem ce fac mentorii de la Politehnica Iași pentru 1,5 milioane de lei. Mare diferență între ce scrie în proiect și realitate. După ce a stat jumătate de oră din cele patru prevăzute, antrenorul de la grupa lui l-a îndemnat pe Bădic să plece. Toată lumea știe că asistă la o farsă, dar se prevalează de faptul că este o găselniță legală. O șmecherie girată de Primărie.
Amenajarea de terenuri lângă şcoli: Primăria a făcut un prim pas spre schimbarea unei situaţii ruşinoase. Doar 1,1% din elevii din municipiul Iaşi practică unul dintre sporturile populare gen fotbal, baschet sau handbal. S-a ajuns aici inclusiv din cauza faptului că nu există baze sportive. În acest timp, micii sportive, câţi au mai rămas, sunt chinuiţi de parcă s-ar dori să se lase şi ei de antrenamente.
Aproximativ 1.500 de copii şi juniori mai practică fotbal, baschet şi handbal în oraşul Iaşi, în condiţiile în care în şcoli sunt înregistraţi peste 130.000 de elevi. Toţi antrenorii consideră că marea problemă o reprezintă lipsa terenurilor şi a sălilor de sport. Iar această lipsă alungă copiii în afara fenomenului, baza de selecţie fiind din ce în ce mai mică.
Aproximativ 700 de copii la fotbal
La ora actuală, în oraşul Iaşi, aproximativ 700 de copii şi juniori practică fotbalul în cadru organizat. Aproximativ 400 dintre aceştia provin de la grupele de copii şi juniori de la CSM Politehnica şi Liceul cu Program Sportiv (LPS). Restul joacă la cele 10 cluburi private din oraş.
Mai bine de jumătate dintre aceşti sportivi se pregătesc pe terenul sintetic din Complexul «Emil Alexandrescu». O altă variantă agreată de antrenorii de la Steaua Magică, Poli Moldova sau Didi Junior este stadionul „Tineretului“. Alte cluburi aleg terenurile sintetice de la Magic Sport Center sau sălile de sport private. „Iaşul are nevoie, la ora actuală, de aproximativ 10 terenuri sintetice de 60 pe 40 de metri, pentru grupele mari şi de 50 pe 30 de metri, pentru grupele mici. Până la vârsta de 16-18 ani, copiii se pot pregăti pe terenuri sintetice fără nicio problemă. E dificil să ceri cuiva să facă terenuri cu iarbă. Cine are grijă de ele? Plus că, dacă plouă, aşa cum a fost în ultimele zile, nu poţi intra pe ele, iar riscul de accidentare este foarte mare“, spune Dan Cănănău, unul dintre cei mai cunoscuţi antrenori de juniori de la CSM Politehnica.
Bătaie pe terenurile din Complexul „Emil Alexandrescu“
Preşedintele executiv al CSM Politehncia, Florin Prunea, acuză faptul că toate grupele de copii şi juniori de la gruparea din Dealul Copoului sunt nevoite să se înghesuie pe două terenuri. „De când a fost introdusă regula jucătorului Under 21 la echipele de Liga I, a început lumea să vorbească de juniori. Nu poţi promova asemenea jucători la prima echipă atâta timp cât toate grupele de copii şi juniori de la noi sunt nevoite să se pregătească pe unul dintre cele două terenuri din cadrul Complexului «Emil Alexandrescu». Cum crede municipalitatea că, în asemenea condiţii, se poate face performanţă şi se pot găsi juniori care să facă saltul la prima echipă? Baza de selecţie este din ce în ce mai mică şi nimeni nu vrea să facă nimic în acest sens!“, a spus Prunea.
O sală de sport normal din Denver-SUA
Înghesuială pe Stadionul „Tineretului“
Pe lângă echipele de Liga a V-a care se pregătesc pe Stadionul „Tineretului“, mai multe grupe de copii şi juniori, de la cluburi private de fotbal, se chinuie să găsească săptămânal măcar câteva ore pentru a face antrenament. În plus, pe acest teren se pregătesc şi echipele de juniori ale secţiei de rugby de la CS Politehnica Iaşi, dar şi de la secţia de rugby fete.
În aceste condiţii de suprasolicitare, terenurile de joc nu sunt de cea mai bună calitate, iar riscul de accidentări este mare.
Micii baschetbalişti se pregătesc pe unde apucă
În Iaşi există opt cluburi de baschet pentru copii şi juniori, în marea lor majoritate private. Lipsa unor terenuri şi a unor săli de sport fac ca aceste cluburi să caute tot felul de soluţii pentru a-şi putea desfăşura activitatea.
În total, sunt puţin peste 400 de copii care merg la baschet, iar cluburile sunt nevoite să plătească pentru a închiria sălile de sport ale unor şcoli sau licee din Iaşi. „E greu să faci pregătire pe bitum, mai ales că vorbim de nişte copii care sunt în plină dezvoltare. Noi vrem să atragem cât mai mulţi copii, dar nu sunt condiţii. Cum îi poţi convinge pe părinţi să-şi dea copiii la baschet? Noi ne desfăşurăm activitatea în sala Şcolii «B.P Haşdeu», unde plătim chirie. Primarul a spus că vrea să facă investiţii în Polivalentă, dar nu a primit încă acceptul de la minister“, a declarat antrenorul Petre Măgurean de la Baschet Club Moldova.
„E o problemă cu care se confruntă întreg sportul românesc, nu doar fotbalul. Atâta timp cât nu mai există terenuri în cartiere, unde copiii să poată bate mingea, e greu să mai ai de unde să faci o selecţie. Există riscul ca, în câţiva ani, să nu mai avem o bază de selecţie“ Antrenor Dan Cănănău
Handbal, doar la LPS
Dacă în anii anteriori Iaşul era renumit pentru şcoala de handbal, acum doar aproape 300 de copii mai practică acest sport. „LPS a rămas singurul liceu din Iaşi unde se mai face handbal. Înainte erau campionate între licee, cu meciuri care puteau rivaliza uşor cu cele din ligile secunde de acum. Marea problemă este că nu se mai face handbal în şcolile generale şi că nu există săli unde să se practice acest sport. E greu să joci afară, în curtea şcolii, pe bitum“, a afirmat antrenorul de handbal Costel Schender, profesor la LPS Iaşi.
Citește și Palas, păzea! Cârciuma-autobuz vine cu viteză din Ciurea
Municipalitatea vrea să facă terenuri
Primăria Iaşi a anunţat că pregăteşte investiţii în amenajarea terenurilor de sport aferente unităţilor şcolare. Pentru asta, municipalitatea a lansat o procedură de achiziţie publică a serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate. Valoarea documentaţiei tehnice a fost evaluată la peste 83.000 lei, iar firma căreia îi va fi încredinţat contractul va fi responsabilă inclusiv cu întocmirea actelor pentru obţinerea actelor de autorizare în urbanism. Purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga, şi directorul tehnic Dumitru Tomorug au pasat de la unul la altul responsabilitatea oferirii unor detalii, fără ca vreunul dintre ei să mai furnizeze informaţiile.
Teren de sport din curtea unei şcoli din Hunedoara, aşa cum sunt destul de multe şi în Iaşi
Acces interzis în curtea şcolilor
În şcolile şi liceele ieşene, accesul copiilor pe terenurile de sport este strict interzis, explicaţia fiind dată de purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Sabina Manea. „Pe terenurile de sport ale şcolilor este interzis accesul deoarece, în cazul unor accidente sau în cazul oricăror alte probleme, toată lumea ar spune de ce s-a permis intrarea. Nimeni nu poate garanta că se asigură condiţiile necesare pentru desfăşurarea unor activităţi sportive. Dacă aceste lucruri ar fi asigurate, atunci şcolile ar putea permite accesul copiilor din cartiere pe terenuri”, susţine Manea.
Grija Primăriei pentru sănătatea viitorilor contribuabili este zero. Copiii nu au unde juca fotbal sau baschet gratuit în Iași, oraș cu peste 350.000 de locuitori. În toate cartierele din București și în toate orașele și comunele din Occident există terenuri sintetice, cu nocturnă, pentru mini-fotbal și baschet. În Iași, terenurile de la școli stau închise, iar cele cu plată sunt doar pentru corporatiști, cererea fiind și-aici foarte mare, jucându-se până la 1 noaptea. Un teren de mini-fotbal costă doar 25.000 de euro. La Iași ar trebui să avem măcar 50 de spații amenajate pentru copii în cartiere. Dar nu există niciun plan, copiii din Iași nu mai știu cum e să dea la poartă sau să arunce la coș. Pentru șefii Primăriei subiectul nu există.
Reducând subiectul la esență, fotbalul și baschetul sunt sporturi interzise la Iași pentru copiii între 7 și 18 ani. Terenurile amenajate, puse gratuit la dispoziția copiilor, sunt inexistente în cartiere. Dacă un copil vrea să arunce astăzi la coș undeva în Iași nu are unde. Cel mult se înscrie la unul dintre cele două cluburi existente, la nivel de juniori, și poate juca baschet de două ori pe săptămână, câte o oră.
Nu există terenuri amenajate ca în toate orașele și comunele din Europa de Vest. Reprezentanții Primăriei vorbesc de terenuri accesibile la Ștrand (Șesul Bahluiului) și la Ciric, adică în afara orașului. În București, toate cartierele au spații speciale pentru mini-fotbal și baschet, moderne, cu suprafață sintetică și mobilier modern, care elimină riscurile de accidente. Costă doar 25.000 de euro un astfel de teren. La Iași ar trebui să avem minim 50. Dar nu este niciunul, puținul fotbal care se mai joacă fiind exilat pe maidan, iar terenurile din incintele școlilor sunt interzise.
De aceea, în Iași nu mai există sport și mișcare sănătoasă la nivel de copii. De aceea apar tot mai multe afecțiuni la coloana vertebrală, obezitate, depresii la minori. Niciun politician din Iași nu are gândul la așa ceva.
Câte terenuri există acum
Singurele terenuri pe care copiii pot bate mingea liber și fără bani sunt doar maidanurile neamenajate. În nici unul dintre cartierele orașului nu există un spațiu amenajat pentru fotbal sau pentru baschet, după normele actuale: teren sintetic, porți și panouri moderne, nocturnă. Astfel de terenuri gratuite există în toată lumea. În vestul Europei, până și primarii din mediul rural au dezvoltat astfel de proiecte, tocmai pentru a-i atrage pe copii către sport. În anii trecuți, școlile permiteau accesul copiilor pe terenurile de sport asfaltate sau betonate, dar și acest lucru este acum interzis. „Copiii de la club mi-au pus această întrebare: unde pot juca baschet gratuit în Iași? Le-am spus că nu există nici un teren. Avem chiar săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu reprezentanții Consiliului Local și ai CJ. Dorim să solicităm Primăriei să deschidă măcar curțile școlilor pentru sport. Acum nu mai discutăm despre investiții, detalii tehnice, prețuri, nocturne, discutăm măcar despre strictul necesar. O salvare de moment este ca școlile să permită copiilor din cartiere să facă sport acolo, ca sport de masă. Acum puținii copii care mai fac sport bat mingea pe unde apucă, de multe ori printre mașini, în niște condiții necivilizate”, ne-a spus Florin Bucureșeteanu, antrenor de baschet la ACS Iris Iași.
Terenul Școlii Ion Neculce, unde cu 20-30 de ani în urmă, generații întregi de copii au rupt sute de încălțări jucând fotbal sau baschet. Acum e ca după război
Cât ar costa?
Ce spun reprezentanții Primăriei, luați total prin surprindere de o discuție legată de terenuri de sport gratuite pentru copii sau tineri în oraș? Că acestea există deja, la Ștrand și la Ciric. Cu o mențiune: sunt și departe de aproape toate cartierele din Iași, sunt și contracost. „Există terenuri unde copiii pot juca fotbal sau baschet. Referitor la mai multe ternuri de sport în cartiere, această posibilitate va fi luată în calcul de Primărie”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Pentru amenajarea unor terenuri de dimensiuni mici, unde copiii din cartiere să poată juca fotbal sau baschet, investițiile nici măcar nu sunt mari. Pentru un teren de 1.000 de mp aflat deja în proprietatea Primăriei, costul ar fi de maxim 25.000 de euro, pentru standarde moderne. Cu alte cuvinte, cu maxim 250.000 de euro, o sumă modestă pentru Iași, ar apărea 10 terenuri noi pentru copii.
„Firma noastră vinde suprafețe de joc sintetice cu 15 euro mp, la care se adaugă costurile cu porțile – 1.000 de euro două porți din aluminiu pentru fotbal, încă 1.500 de euro 4 coșuri de baschet. La acestea se adaugă prețul împrejmuirii, de aproximativ 1.500 de euro, precum și costul unei instalații simple de nocturnă”, ne-a explicat Marian Pralea, reprezentantul unei firme care construiește terenuri sportive. Acesta spune că mai există costuri modice cu fundația. În cazul în care Primăria ar opta pentru micile terenuri situate lângă parcurile de joacă, investiția este mai mică de 25.000 de euro pentu fiecare teren, pentru că și suprafața este de aproximativ 300 mp.
Antrenorul Florin Bucureșteanu inițiază copiii în baschet. Dar sunt maxim 100 de minori din tot Iașul. Asta e baza de selecție
Au contat doar parcurile pentru copii mici
Iașul are, neoficial, 37 de cartiere, dar Primăria a împărțit orașul în 7 zone unde a și deschis centre de cartier. În niciunul dintre acestea nu există o bază sportivă modernă pentru copii. Singurele locuri în care copiii pot face mișcare organizat sunt ori puținele cluburi de fotbal și de baschet din oraș, ori alături de părinți, pe terenuri închiriate cu ora. “Îmi aduc aminte de copilăria mea și nu mai seamănă cu ce văd acum. Ne strângeam o grămadă de copii și băteam mingea cu orele, fără să ne coste asta ceva. Poate doar mingea. Acum, la rândul meu am copii și nu am unde să merg cu ei. Sigur, pot opta pentru clubul de fotbal sau de baschet, dar câți copii pot primi acolo? Este un număr limitat”, ne-a spus Andrei Doboș, tatăl a doi copii.
În parcurile de joacă dintre blocuri, bunicii sunt cei care se plâng de faptul că, mai ales în vacanțe, copiii nu au ce face. “Cât sunt mici merge cu scrânciob și cu tobogan. Când mai cresc vor să se joace singuri. Și chiar nu au unde”, ne-a spus Maria Vasincu, o bunică ce avea grijă de un nepot într-un parc din Alexandru cel Bun.
Surprinzător, numeroase parcuri de joacă au alături un spațiu de dimensiuni identice ce este nefolosit. Pe vremuri, juca rol de teren de fotbal. În parcurile vizitate de reporterii 7EST, terenul era neîngrijit. Amenajarea s-ar putea face mult mai simplu și ieftin, pentru că există deja fundație de asfalt.
„Dacă discutăm pentru sportul de masă la îndemâna copiilor, asta este o chestiune de viață și de moarte. Discutăm aici despre viitorul poporului român. Îl vrem bolnav sau sănătos. Sportul trebuie încurajat. Și nu vorbesc aici despre acel procent de 5, maxim 10% dintre români care au o cultură a mișcării, care fac o formă de sport, care își duc copiii să facă un sport, îi încurajează să bată mingea sau să meargă cu bicicleta. Vorbesc despre majoritate, care este sedentară. Spun mulți că puștii preferă calculatorul. Ia dă unor copii un teren amenajat frumos, aruncă o minge între ei și vezi ce se întâmplă”, Florin Bucureșteanu, antrenor de baschet, fost jucător al Politehnicii în perioada de glorie a echipei
Două parcuri din Alexandru și Cantemir. Aici copiii nu pot juca nimic
De ce este interzis să faci sport în curtea școlii
Protecția excesivă față de scandaluri este cea care a împins conducerea școlilor românești să interzică accesul copiilor pe terenurile de sport ale instituțiilor de învățământ. „Nu există o garanție că sunt sănătoși toți acei copii care vin pe terenul școlii. Accesul necontrolat, fără supraveghere, nu se poate permite. Dacă ar fi accidente sau orice alte probleme, toată lumea ar spune de ce am permis accesul. Dacă ar fi asigurate anumite condiții, școlile nu ar avea nimic împotrivă să permită accesul copiilor din cartiere pe terenuri”, a precizat Sabina Manea, purtătorul de cuvânt al ISJ Iași.
Antrenorul Dan Cănănău plânge după sportul de masă ca după un mort
Important pentru viitor
De ce este atât de important ca un plan pentru terenurid e sport pentru copii, în cartiere, să nu mai fie amânat? „Nu există astfel de terenuri nicăieri în oraș. Sunt în domeniu, știu ce spun. Pentru a face selecția unor viitori sportivi ne trebuie masă de copii. Că practică sport organizat sau dezorganizat, nu contează. Selecția se face dintre ei. Dacă ai zece terenuri din astea în oraș și treci pe acolo de câteva ori, iei câte doi de la fiecare teren. Asta înseamnă 20 de potențiali sportivi. Fără această masă de oameni, degeaba ne pregătim noi, antrenorii, că nu o să mai avem cu cine lucra”, explică Dan Cănănău, antrenor de juniori la CSMS.
Citește și Fanul lui Poli de la capătul pământului. Ando, profesorul japonez îndrăgostit de Iaşi şi de România
Acesta mai spune că este important ca terenurile să fie aproape de bloc, pentru ca puștii să meargă des și neînsoțiți. „Părinții nu au timp să stea cu ei. Așa, ai o bază sportivă la Ciric, dar este departe de cartiere. Îți trebuie aproape. Investițiile nici măcar nu sunt mari, din câte știu terenuri sintetice de mici dimensiuni se fac acum cu 20.000 de euro. Și este important pentru viitor, pentru sănătatea copiilor să se miște de mici. În Nicolina, unde stau eu, au fost niște terenuri de joacă și le-au distrus. Le-am spus părinților că, dacă le pasă, trebuie să lupte să aibă teren de sport. Le-am spus că or să le rămână copiii pitici fără mișcare și așa a fost”, a mai spus Dan Cănănău.
Grija Primăriei pentru sănătatea viitorilor contribuabili este zero. Copiii nu au unde juca fotbal sau baschet gratuit în Iași, oraș cu peste 350.000 de locuitori. În toate cartierele din București și în toate orașele și comunele din Occident există terenuri sintetice, cu nocturnă, pentru mini-fotbal și baschet. În Iași, terenurile de la școli stau închise, iar cele cu plată sunt doar pentru corporatiști, cererea fiind și-aici foarte mare, jucându-se până la 1 noaptea. Un teren de mini-fotbal costă doar 25.000 de euro. La Iași ar trebui să avem măcar 50 de spații amenajate pentru copii în cartiere. Dar nu există niciun plan, copiii din Iași nu mai știu cum e să dea la poartă sau să arunce la coș. Pentru șefii Primăriei subiectul nu există.
Reducând subiectul la esență, fotbalul și baschetul sunt sporturi interzise la Iași pentru copiii între 7 și 18 ani. Terenurile amenajate, puse gratuit la dispoziția copiilor, sunt inexistente în cartiere. Dacă un copil vrea să arunce astăzi la coș undeva în Iași nu are unde. Cel mult se înscrie la unul dintre cele două cluburi existente, la nivel de juniori, și poate juca baschet de două ori pe săptămână, câte o oră.
Nu există terenuri amenajate ca în toate orașele și comunele din Europa de Vest. Reprezentanții Primăriei vorbesc de terenuri accesibile la Ștrand (Șesul Bahluiului) și la Ciric, adică în afara orașului. În București, toate cartierele au spații speciale pentru mini-fotbal și baschet, moderne, cu suprafață sintetică și mobilier modern, care elimină riscurile de accidente. Costă doar 25.000 de euro un astfel de teren. La Iași ar trebui să avem minim 50. Dar nu este niciunul, puținul fotbal care se mai joacă fiind exilat pe maidan, iar terenurile din incintele școlilor sunt interzise.
De aceea, în Iași nu mai există sport și mișcare sănătoasă la nivel de copii. De aceea apar tot mai multe afecțiuni la coloana vertebrală, obezitate, depresii la minori. Niciun politician din Iași nu are gândul la așa ceva.
Câte terenuri există acum
Singurele terenuri pe care copiii pot bate mingea liber și fără bani sunt doar maidanurile neamenajate. În nici unul dintre cartierele orașului nu există un spațiu amenajat pentru fotbal sau pentru baschet, după normele actuale: teren sintetic, porți și panouri moderne, nocturnă. Astfel de terenuri gratuite există în toată lumea. În vestul Europei, până și primarii din mediul rural au dezvoltat astfel de proiecte, tocmai pentru a-i atrage pe copii către sport. În anii trecuți, școlile permiteau accesul copiilor pe terenurile de sport asfaltate sau betonate, dar și acest lucru este acum interzis. „Copiii de la club mi-au pus această întrebare: unde pot juca baschet gratuit în Iași? Le-am spus că nu există nici un teren. Avem chiar săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu reprezentanții Consiliului Local și ai CJ. Dorim să solicităm Primăriei să deschidă măcar curțile școlilor pentru sport. Acum nu mai discutăm despre investiții, detalii tehnice, prețuri, nocturne, discutăm măcar despre strictul necesar. O salvare de moment este ca școlile să permită copiilor din cartiere să facă sport acolo, ca sport de masă. Acum puținii copii care mai fac sport bat mingea pe unde apucă, de multe ori printre mașini, în niște condiții necivilizate”, ne-a spus Florin Bucureșeteanu, antrenor de baschet la ACS Iris Iași.
Terenul Școlii Ion Neculce, unde cu 20-30 de ani în urmă, generații întregi de copii au rupt sute de încălțări jucând fotbal sau baschet. Acum e ca după război
Cât ar costa?
Ce spun reprezentanții Primăriei, luați total prin surprindere de o discuție legată de terenuri de sport gratuite pentru copii sau tineri în oraș? Că acestea există deja, la Ștrand și la Ciric. Cu o mențiune: sunt și departe de aproape toate cartierele din Iași, sunt și contracost. „Există terenuri unde copiii pot juca fotbal sau baschet. Referitor la mai multe ternuri de sport în cartiere, această posibilitate va fi luată în calcul de Primărie”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Pentru amenajarea unor terenuri de dimensiuni mici, unde copiii din cartiere să poată juca fotbal sau baschet, investițiile nici măcar nu sunt mari. Pentru un teren de 1.000 de mp aflat deja în proprietatea Primăriei, costul ar fi de maxim 25.000 de euro, pentru standarde moderne. Cu alte cuvinte, cu maxim 250.000 de euro, o sumă modestă pentru Iași, ar apărea 10 terenuri noi pentru copii.
„Firma noastră vinde suprafețe de joc sintetice cu 15 euro mp, la care se adaugă costurile cu porțile – 1.000 de euro două porți din aluminiu pentru fotbal, încă 1.500 de euro 4 coșuri de baschet. La acestea se adaugă prețul împrejmuirii, de aproximativ 1.500 de euro, precum și costul unei instalații simple de nocturnă”, ne-a explicat Marian Pralea, reprezentantul unei firme care construiește terenuri sportive. Acesta spune că mai există costuri modice cu fundația. În cazul în care Primăria ar opta pentru micile terenuri situate lângă parcurile de joacă, investiția este mai mică de 25.000 de euro pentu fiecare teren, pentru că și suprafața este de aproximativ 300 mp.
Antrenorul Florin Bucureșteanu inițiază copiii în baschet. Dar sunt maxim 100 de minori din tot Iașul. Asta e baza de selecție
Au contat doar parcurile pentru copii mici
Iașul are, neoficial, 37 de cartiere, dar Primăria a împărțit orașul în 7 zone unde a și deschis centre de cartier. În niciunul dintre acestea nu există o bază sportivă modernă pentru copii. Singurele locuri în care copiii pot face mișcare organizat sunt ori puținele cluburi de fotbal și de baschet din oraș, ori alături de părinți, pe terenuri închiriate cu ora. “Îmi aduc aminte de copilăria mea și nu mai seamănă cu ce văd acum. Ne strângeam o grămadă de copii și băteam mingea cu orele, fără să ne coste asta ceva. Poate doar mingea. Acum, la rândul meu am copii și nu am unde să merg cu ei. Sigur, pot opta pentru clubul de fotbal sau de baschet, dar câți copii pot primi acolo? Este un număr limitat”, ne-a spus Andrei Doboș, tatăl a doi copii.
În parcurile de joacă dintre blocuri, bunicii sunt cei care se plâng de faptul că, mai ales în vacanțe, copiii nu au ce face. “Cât sunt mici merge cu scrânciob și cu tobogan. Când mai cresc vor să se joace singuri. Și chiar nu au unde”, ne-a spus Maria Vasincu, o bunică ce avea grijă de un nepot într-un parc din Alexandru cel Bun.
Surprinzător, numeroase parcuri de joacă au alături un spațiu de dimensiuni identice ce este nefolosit. Pe vremuri, juca rol de teren de fotbal. În parcurile vizitate de reporterii 7EST, terenul era neîngrijit. Amenajarea s-ar putea face mult mai simplu și ieftin, pentru că există deja fundație de asfalt.
„Dacă discutăm pentru sportul de masă la îndemâna copiilor, asta este o chestiune de viață și de moarte. Discutăm aici despre viitorul poporului român. Îl vrem bolnav sau sănătos. Sportul trebuie încurajat. Și nu vorbesc aici despre acel procent de 5, maxim 10% dintre români care au o cultură a mișcării, care fac o formă de sport, care își duc copiii să facă un sport, îi încurajează să bată mingea sau să meargă cu bicicleta. Vorbesc despre majoritate, care este sedentară. Spun mulți că puștii preferă calculatorul. Ia dă unor copii un teren amenajat frumos, aruncă o minge între ei și vezi ce se întâmplă”, Florin Bucureșteanu, antrenor de baschet, fost jucător al Politehnicii în perioada de glorie a echipei
Două parcuri din Alexandru și Cantemir. Aici copiii nu pot juca nimic
De ce este interzis să faci sport în curtea școlii
Protecția excesivă față de scandaluri este cea care a împins conducerea școlilor românești să interzică accesul copiilor pe terenurile de sport ale instituțiilor de învățământ. „Nu există o garanție că sunt sănătoși toți acei copii care vin pe terenul școlii. Accesul necontrolat, fără supraveghere, nu se poate permite. Dacă ar fi accidente sau orice alte probleme, toată lumea ar spune de ce am permis accesul. Dacă ar fi asigurate anumite condiții, școlile nu ar avea nimic împotrivă să permită accesul copiilor din cartiere pe terenuri”, a precizat Sabina Manea, purtătorul de cuvânt al ISJ Iași.
Antrenorul Dan Cănănău plânge după sportul de masă ca după un mort
Important pentru viitor
De ce este atât de important ca un plan pentru terenurid e sport pentru copii, în cartiere, să nu mai fie amânat? „Nu există astfel de terenuri nicăieri în oraș. Sunt în domeniu, știu ce spun. Pentru a face selecția unor viitori sportivi ne trebuie masă de copii. Că practică sport organizat sau dezorganizat, nu contează. Selecția se face dintre ei. Dacă ai zece terenuri din astea în oraș și treci pe acolo de câteva ori, iei câte doi de la fiecare teren. Asta înseamnă 20 de potențiali sportivi. Fără această masă de oameni, degeaba ne pregătim noi, antrenorii, că nu o să mai avem cu cine lucra”, explică Dan Cănănău, antrenor de juniori la CSMS.
Citește și Fanul lui Poli de la capătul pământului. Ando, profesorul japonez îndrăgostit de Iaşi şi de România
Acesta mai spune că este important ca terenurile să fie aproape de bloc, pentru ca puștii să meargă des și neînsoțiți. „Părinții nu au timp să stea cu ei. Așa, ai o bază sportivă la Ciric, dar este departe de cartiere. Îți trebuie aproape. Investițiile nici măcar nu sunt mari, din câte știu terenuri sintetice de mici dimensiuni se fac acum cu 20.000 de euro. Și este important pentru viitor, pentru sănătatea copiilor să se miște de mici. În Nicolina, unde stau eu, au fost niște terenuri de joacă și le-au distrus. Le-am spus părinților că, dacă le pasă, trebuie să lupte să aibă teren de sport. Le-am spus că or să le rămână copiii pitici fără mișcare și așa a fost”, a mai spus Dan Cănănău.
