Preşedintele României, Klaus Iohannis, se va afla marți, 22 noiembrie,  la Iaşi, unde va efectua o vizită la compania „Antibiotice” S.A., va discuta cu studenți ai universităților ieșene și va participa, în final, la dezbaterea cu tema „Noul Iași – pol major de dezvoltare a industriei IT din România”.

„Antibiotice” S.A. Iași, cu o tradiție de 60 de ani, este singura companie de stat din țară producătoare de medicamente și unul dintre liderii locali ca cifră de afaceri. Compania este, totodată, un competitor important pe piața farmaceutică internațională, fiind prezentă cu toate formele farmaceutice. În prezența angajaților și a conducerii „Antibiotice” Iași, Președintele României va discuta despre piața de produse farmaceutice din România.

După vizitarea companiei „Antibiotice” S.A. Iași, Președintele Klaus Iohannis va dialoga cu studenți ai universităților ieșene.

Preşedintele României va participa la dezbaterea intitulată „Noul Iași – pol major de dezvoltare a industriei IT din România”, organizată de către Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii. Dezbaterea, la care vor participa reprezentanți ai companiilor IT din județul Iași, se va concentra pe dezvoltarea orașului în jurul conceptului de pol al industriei IT, situaţia industriei IT din Iaşi în raport cu celelalte regiuni ale ţării, piața muncii în domeniul IT și oferta universitară, inițiative și provocări pentru progresul industriei IT din Iaşi, soluţii concrete pe care industria IT ieşeană le poate oferi în vederea dezvoltării regionale.

(Sursa: radioiasi.ro)

Președintele Klaus Iohannis contestă la CCR legea care prevede eliminarea a peste 100 de taxe, lege care a fost votată luna trecută.

Legea inițiată de președintele PSD Liviu Dragnea presupune eliminarea a 102 de taxe nefiscale, taxe care, susțin inițaitorii, nu ar avea un impact foarte mare.

Președintele Klaus Iohannis contestă această lege și cere o opinie a CCR pentru că, susține Iohannis, eliminarea acestor taxe ar putea afecta supraviețuirea unor instituții publice și ar avea un impact asupra bugetului.

În cererea de reexaminare, Klaus Iohannis admite faptul că mulți cetățeni își doresc să se elimine o parte dintre acestea taxe, numai că acest lucru trebuie să se facă coerent și responsabil, caracteristici pe care acest proiect de lege nu le-ar respecta.

Iohannis susţine în motivarea deciziei că prin lege sunt încălcate normele constituţionale referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, raporturile Parlamentului cu Guvernul, rolul Guvernului, precum şi cele care guvernează bugetul public naţional.

De asemenea, acuză încălcarea atât a normelor constituţionale, a legii responsabilităţii fiscal-bugetare, cât şi a legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016. Iohannis spune că se aplică şi în acest caz prevederile prin care sunt interziste modificări majore în fiscalitate cu 6 luni înainte de alegeri, pentru că măsurile adoptate vor produce consecinţe imediate, fiind afectată execuţia în curs a bugetului de stat, şi nu doar a bugetului viitor.

În sesizarea de neconstituţionalitate, mai scrie că Parlamentul trebuia să identifice în mod concret şi sursa de finanţare necesară pentru aplicarea legii şi să găsească soluţii concrete, având în vedere faptul că eliminarea simultană a acestor taxe implică o reducere importantă a veniturilor bugetare, în condiţiile în care serviciile  publice pentru care acestea se achitau trebuie prestate în continuare, potrivit News.

Iohannis subliniază că legea este lipsită de predictibilitate şi coerenţă, deoarece nu cuprinde soluţii legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce măsurile instituite.

Şeful statului vorbeşte în sesizare şi despre situaţia TVR şi a Radioului public, arătând că eliminarea taxei radio-TV este de natură să genereze interpretări cu privire la statutul salariaţilor, în cazul în care instituţiile ar rămâne bugetate doar de la stat şi poate afecta autonomia serviciilor publice de radio şi televiziune.

Iohannis critică şi eliminarea timbrului de mediu, spunând că sunt afectate programele finanţate din fonduri externe nerambursabile în lipsa unor măsuri compensatorii, dar ar încălca şi normele UE în materie.

În final, Iohannis avertizează că prin această lege România riscă să depăşească ţinta de 3% de deficit, agreată de ţara noastră în faţa organismelor internaţionale.

Legea va merge de la Palatul Cotroceni pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională pentru a fi analizată, urmând ca aceștia să ia o decizie cu privire la această lege.

Preşedintele Klaus Iohannis "este un susţinător al ideii eliminării unor taxe", însă proiectul PSD, în cazul căruia a fost sesizată CCR, este "un caz special", pentru că implică un impact bugetar semnificativ şi nu a fost suficient dezbătut, în special în privinţa taxei radio-TV, a precizat, miercuri, purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

„Vreau să subliniez că domnul preşedinte Klaus Iohannis e un susţinător al ideii eliminării unor taxe. Avem prea multe taxe, în esenţă reducerea numărului lor este o idee bună. Cazul de faţă este însă unul special. Vorbim despre o lege cu un impact bugetar semnificativ, care, chiar dacă presupune efecte importante, nu s-a bucurat de etapa normală şi necesară a unei dezbateri publice", a precizat Mădălina Dobrovolschi.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui arată că un factor luat în calcul de Iohannis în sesizarea de neconstituţionalitate a fost „graba cu care a fost tratat acest subiect de către Parlament şi care indică un periculos populism electoral".

Legea ridică probleme şi în privinţa taxei radio-tv, mai spune Dobrovolschi, care reiterează faptul că mai multe organisme, de la conducerea SRTv şi SRR, până la sindicate, organisme şi asociaţiile de profil, i-au cerut preşedintelui să nu promulge legea.

„Drept urmare, domnul preşedinte Klaus Iohannis consideră că Legea privind eliminarea unor taxe şi tarife trebuie supusă unui control de constituţionalitate, înainte de a parcurge următorii paşi spre promulgare", precizează Mădălina Dobrovolschi.

(Sursa: digi24.ro)

Stabilitatea politicii interne e singurul drum care poate oferi prosperitate pe termen lung Republicii Moldova. E mesajul lui Klaus Iohannis, pentru noul preşedinte ales al Republicii Moldova, Igor Dodon.

Liderul de la Cotroceni a reconfirmat sprijnul pe care România îl va oferi pentru traseul european al ţării vecine. Astfel, spune Klaus Iohannis, vor continua proiectele comune între cele două ţări, pentru ca, în final, Republica Moldova să fie mai aproape de integrarea europeană, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a luat act de votul exprimat de cetăţenii Republicii Moldova în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Președintele României consideră că este necesar ca noul Preşedinte să îndeplinească cu înţelepciune şi echilibru mandatul său, având în vedere responsabilitatea deosebită care revine acestuia în respectarea întocmai a atribuţiilor constituţionale ale funcţiei de şef al statului”, se arată în comunicat.

„Preşedintele Klaus Iohannis apreciază faptul că singurul drum care poate oferi prosperitate pe termen lung Republicii Moldova este cel al asigurării stabilității politice interne și al implicării responsabile a tuturor factorilor politici și instituționali în continuarea și consolidarea procesului de reforme destinate modernizării statului și susținerii parcursului european, în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova”, potrivit comunicatului.

De asemenea, preşedintele „reafirmă, în acest scop şi pe această bază, sprijinul ferm al țării noastre pentru traseul european al Republicii Moldova şi evidențiază susținerea României pentru dezvoltarea pe mai departe a Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi pentru continuarea proiectelor de cooperare bilaterale cu Guvernul şi autorităţile locale ale Republicii Moldova, în acord cu așteptările cetățenilor săi”, se arată în comunicat.

(Sursa: digi24.ro)

Fostul premier Victor Ponta, în prezent deputat de Gorj, îi transmite un mesaj președintelui Klaus Iohannis după ce acesta a fost fotografiat stând pe scaun la Masa Tăcerii.

„Domnule președinte Iohannis, mă aflu la cea mai nouă atracție turistică din Târgu Jiu, scaunul pe care dumneavoastră ați stat. Vreau să vă rog să învățați că pe Masa Tăcerii nu se mănâncă nici salam săsesc, Poarta Sărutului nu se închide și pe Coloana Infinită (Coloana Infinitului, n.red.) nu se atârnă rufe la uscat! Dacă o să învățați mai multe despre România sunt convins că o să ne respectați mai mult”, îi transmite Victor Ponta președintelui.

(Sursa: digi24.ro)

Preşedintele Klaus Iohannis încearcă să îşi îndepărteze adversarii politici cu ajutorul unor instituţii de forţă, a opinat sâmbătă seară, la Antena 3, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu.

„Ceea ce încearcă Klaus Iohannis este evident: să îşi îndepărteze adversarii politici. Şi eu probabil că sunt considerat, cel puţin aşa ştiu din analizele care au fost făcute la Cotroceni, că sunt considerat un adversar politic potenţial pentru domnia sa în perspectiva alegerilor din 2019. Este regretabil că în România preşedintele foloseşte astfel de metode în lupta politică", a declarat Tăriceanu, citat de Agerpres.

Tăriceanu susţine că, din declaraţiile făcute de Iohannis, bănuieşte că şeful statului ar avea legătură atât cu dosarul în care el este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului, cât şi cu altele.

„Ceea ce este foarte grav este că, pe lângă preşedinte, în acest joc sunt antrenate anumite instituţii sau şefii unor anumite instituţii şi câţiva colaboratori apropiaţi din jurul lor. România nu mai este stat de drept", a adăugat Tăriceanu.

(Sursa: Epoch Times România)

Preşedintele Românie, Klaus Iohannis, a anunţat un acord cu Canada pentru ridicarea vizelor. Astfel, românii vor putea intra fără vize pe teritoriul Canadei de la 1 decembrie 2017.

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, unde se desfășoară summit-ul UE.

„Am o veste bună în acestă dimineață. S-a ajuns la un acord cu partea canadiană. Un acord rezonabil pentru ambele părți. România își retrage rezervele față de acordul CETA. Astfel,  România nu mai are nici un fel de obiecțiuni privind acordul comercial cu Canada. Este o înțelegere care e destul de bună”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

România a câștigat câteva luni în urma negocierilor. Astfel, din mai 2017, nu vor mai avea nevoie de viză pentru Canada cei care au mai avut vize pentru această țară, iar din decembrie 2017, vizele vor fi eliminate total.

În urma acestui acord, România renunță la obiecțiile față de tratatul comercial dintre Uniunea Europeană și Canada.

(Sursa: EVZ.ro)

Primul președinte a Partidului Național Liberal, după căderea comunismului, Radu Câmpeanu, a decedat miercuri la vârsta de 94 de ani.

Radu Câmpeanu a fost președinte al PNL între 1990 și 1993, a candidat la primele alegeri prezidențiale de după căderea comunismului împotriva lui Ion Iliescu și Ion Rațiu, unde a luat 10.64% și s-a clasat pe locul 2. Seniorul a mai fost și senator în Parlamentul României între 1990 și 1992 și între 2004 și 2008.

„Reconstrucția Partidului Național Liberal și renașterea unei vieți democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă și despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în țară. Odată cu dispariția sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii românești. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", a scris președintele Klaus Iohannis pe Facebook în mesajul de condoleanțe adresat.

„Anunţăm cu mâhnire că seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat astăzi din viaţă. Rămâne în inimile noastre ca primul preşedinte al partidului după 1989, cel care a reînfiinţat PNL după cumplita perioadă comunistă şi anii petrecuţi în închisoare ca deţinut politic. Suntem cu toţii alături de familia îndoliată", a anunţat PNL, pe Facebook.

Actualul președinte PNL, Alina Gorghiu, a transmis condoleanțe familiei.

(Sursa: b1.ro)

Preşedintele Klaus Iohannis suprinde prin modul de adresare către preşedintele Senatului. Astfel, şeful statului a afirmat, făcând referire la Călin Popescu Tăriceanu, că „ne-am lămurit cu acest indivd" care este împotriva Justiţiei. Declaraţia a venit după ce Tăriceanu le-a cerut parlamentarilor să nu se mai pronunţe pe cererile DNA.

Întrebat despre apelul făcut de Tăriceanu colegilor săi parlamentari, prin care le cere să nu se mai pronunțe asupra cererilor Direcției Naționale Anticorupție privind ridicarea imunității unor politicieni, Klaus Iohannis a precizat că „sunt cunoscute demersurile acestui individ împotriva Justiției”.

„Cu acest individ ne-am lămurit, are un discurs anti-justiţie şi vrea să scape de justiţie. Şi spun foarte bine individ pentru că mi-e greu să cred că un întreg partid este împotriva justiţiei. Eu cred că acest individ nu vrea să se scape doar pe el, ci şi o gaşcă de câţiva prieteni. Vom vedea cine va ajunge în Parlament în perioada următoare", a mai spus președintele Iohannis, marți, la Cernavodă, după o întrevedere cu conducerea Centralei de la Cernavodă.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a făcut, duminică, apel la parlamentari să nu se mai pronunţe asupra niciunei cereri a DNA de ridicare a imunităţii, până la finalul actualei legislaturi.

„Este binecunoscută poziţia mea potrivit căreia DNA nu mai slujeşte de mult Justiţia, ci, în spatele paravanului luptei necesare şi legitime cu corupţia, a devenit prea adesea un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor politici ai celor care dirijează pe căi oculte activitatea acestei instituţii. Scenariul din campania electorală pentru alegerile locale, când DNA a scos în public cu surle şi trâmbiţe mediatice tot felul de dosare inconsistente, motiv pentru care au fost respinse de instanţe sau despre care nu s-a mai auzit nimic, dar care şi-au atins atunci scopul eliminării din cursă a unor candidaţi nedoriţi şi incomozi, se repetă acum înaintea campaniei pentru alegerile parlamentare”, susţine preşedintele Senatului, într-un ”apel către parlamentari” postat şi pe site-ul Senatului. Preşedintele CSM Mircea Aron a sesizat deja Inspecţia Judiciară în legătură cu declaraţiile lui Călin Popescu Tăriceanu.

(Sursa: realitatea.net)

Procurorii DNA cer președintelui Klaus Iohannis aviz pentru urmărirea penală a lui Gabriel Oprea. Fostul ministru de Interne este acuzat de ucidere din culpă în cazul morții polițistului Bogdan Gigină.

Direcţia Naţională Anticorupţie a formulat în 1 septembrie cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de senatorul Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, pentru ucidere din culpă în cazul morții polițistului Bogdan Gigină.

Solicitarea DNA a fost respinsă, pe 19 septembrie, în plenul Senatului, cu 73 de voturi ”împotriva” cererii, 45 ”pentru” şi şase abţineri.

Ulterior, Oprea a demisionat din Senat, iar Laura Codruţa Kovesi a precizat că cel mai probabil pas al DNA va fi formularea unei solicitări către președintele României, pas făcut miercuri de procurori.

„Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României, pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a lui GABRIEL OPREA, fost viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, având în vedere că au reieșit indicii rezonabile cu privire la participarea acestuia la săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în perioada în care deţinea funcţia ministerială.

Solicitarea a fost transmisă în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale şi având în vedere încetarea, prin demisie, a mandatului de senator al lui Gabriel Oprea, începând cu data de 01 octombrie 2016 (publicată în Monitorul Oficial).

Potrivit reglementărilor legale în vigoare, efectuarea urmăririi penale faţă de persoane care deţin sau au deţinut calitatea de ministru, pentru fapte săvârşite în exercitarea mandatului, şi care, la data sesizării, nu au și calitatea de deputat sau de senator, este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Preşedintelui României.

Detaliile referitoare la stare de fapt reţinută de procurori în cauza respectivă se regăsesc în comunicatul nr. 1150/VIII/3 din data de 1 septembrie 2016.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 18 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție", anunță un comunicat al DNA.

(Sursa: realitatea.net)

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat legea care modifică folosirea armei şi înlăturară răspunderea penală în cazul polițiștilor și jandarmilor care deschid focul. Noua lege aduce completări şi legate de situațiile în care persoanele pot face uz de arme de foc.

Poliţiştii nu mai răspund penal dacă folosesc armele de foc pe care le au în dotare, potrivit noii legi.

„Uzul de armă executat în condiţiile şi situaţiile prevăzute de lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea materială”, se arată în noua lege a armelor.

Cu alte cuvinte, cei care vor trage cu pistoalele sau puştile vor da explicaţii şefilor şi procurorilor, dar nu vor mai putea fi daţi în judecată dacă anchetatorii constată că au respectat legea.

De asemenea, în situaţii excepţionale, precum ameninţările teroriste, armamentul poate fi folosit fără somaţie, potrivit noii legi.

Cei care au gândit noile prevederi au susţinut că România era printre singurele ţări din Uniunea Europeană în care poliţiştii aflaţi în pericol ezitau să folosească armele de foc pentru a nu li se întocmi dosare penale.

Ofiţerii de poliţie îşi foloseau armele mai mult în poligon până acum. Dacă o făceau şi în misiune, erau obligaţi să scrie zeci de pagini în care să-şi explice gestul.

„Aceste noi prevederi sunt ancorate în realitatea anului 2016. Acel uz de armă din 1996 era o prevedere comunistă. Dacă aveam vătămare, era cercetat pentru vătămare, dacă era deces, era cercetat pentru omor calificat”, a explicat vicepreședintele SNPPC, Dumitru Coarnă.

Sute de poliţişti, jandarmi, ofiţeri SPP şi militari au fost cercetaţi pentru că şi-au folosit armele în timpul serviciului. Unii au fost chiar condamnaţi. Un poliţist din Galaţi de exemplu a fost găsit vinovat pentru omor după ce a împuşcat un suspect care l-ar fi atacat. Înainte ca legea să se schimbe, poliţistul mărturisea.

„Cel care are curajul să efectueze această acţiune, să tragă, e privit de colegi ca un pic nebun, mulţi n-ar face-o”, a spus atunci polițistul.

Proiectul a fost iniţiat de deputatul Ştefan Burlacu, fost ofiţer SPP din garda preşedintelui.

(Sursa: digi24.ro)