Moscova confirmă că oameni din echipa lui Donald Trump s-au întâlnit cu oficiali ruşi chiar în timpul campaniei electorale. O spune adjunctul ministrului de Externe de la Moscova şi contrazice, astfel, declaraţiile de până acum ale preşedintelui ales.
Serghei Riabkov nu a precizat, însă, şi despre ce fel de legături este vorba. Potrivit Ministerului rus de Externe, diplomaţi de la ambasada Rusiei la Washington s-au întâlnit cu membri ai echipei de campanie a lui Donald Trump.
Staff-ul lui Hillary Clinton a refuzat astfel de întâlniri, a precizat aceeaşi sursă. Democrata l-a acuzat în mai multe multe rânduri pe Donald Trump de legături cu Moscova, însă preşedintele ales a negat de fiecare dată informaţiile.
(Sursa: digi24.ro)
Peste 20 de preoţi l-au însoţit, joi, pe Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, la sediul Poliţiei Judeţene Constanţa, unde acesta s-a prezentat pentru formalităţile impuse de controlul judiciar, pentru a-l feri de întrebările presei, făcând un zid de protecţie în jurul său.
Arhiepiscopul Tomisului a fost pus sub control judiciar din data de 17 octombrie, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la peste un milion de lei instrumentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar de atunci trebuie să se prezinte săptămânal la sediul IPJ Constanţa.
Pentru că la precedentele vizite prelatul a fost aşteptat de presă, dar şi de câţiva contestatari, joi dimineaţă peste 20 de preoţi s-au prezentat la sediul la Poliţiei Judeţeană spre a-l proteja pe acesta, potrivit Mediafax. Ei au spus că au venit "spontan” pentru a "apăra Biserica Ortodoxă Română”.
Cei peste 20 de preoţi au făcut zid în jurul prelatului, atât la intrarea şi la ieşire, cât şi în sediul IPJ Constanţa.
În octombrie, IPS Teodosie a fost pus sub control judiciar pentru luare de mită şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
Procurorii susţineau că acţiunile IPS Teodosie şi ale complicilor au provocat un prejudiciu de peste un milion de lei. În plus, în primăvară, IPS Teodosie, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, ar fi primit de la o persoană suma de 500 de euro.
(Sursa: romaniatv.net)
După Dosarul Zahărului, o altă anchetă de răsunet a procurorilor poate afecta bugetul Statului Poliţistul Vănel Carp, achitat în iulie în dosarul „Rutiera”, se întoarce împotriva Statului român n Reţinut 24 de ore, cercetat şi apoi judecat pentru corupţie, agentul vrea acum daune morale
Poliţistul Vănel Carp a dat în judecată Statul român la Tribunalul Iaşi, solicitând 200.000 de lei daune morale pentru cele 24 de ore petrecute după gratii în 2009.
„Grave prejudicii”
„Prin măsura dispusă la data de 20.01.2009, respectiv privarea mea de libertate, mi-au fost aduse grave prejudicii de ordin moral consecinţe traduse prin suferinţele în plan fizic, psihic şi afectiv. Am avut de suferit şi prin dispreţul public la care am fost supus odată cu mediatizarea acestui dosar şi publicarea numelui meu în presă, fiindu-mi aduse grave atingeri demnităţii, onoarei, prestigului profesional şi vieţii de familie”, susţine Vănel Carp, în plângerea adresată judecătorilor. Tribunalul Iaşi, urmează să stabilească un prim termen în acest caz.
Şase agenţi achitaţi
Momentan, Vănel Carp este primul dintre cei şase poliţişti achitaţi definitiv pentru fapte de corupţie, de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul ”Rutiera”, care doreşte să-şi ia „revanşa”. Pe lângă acesta, şi pe Bebi Constantin Manole, Constantin Bulancea, Gheorghiţă Harnagea, Marius Martin şi Cristian Ciubotariu au scăpat de pedeapsă. Lucian Munteanu, Ioan Răzvan Marciuc, Eduard Bîrsăniuc, Iulian Lazăr, Gelu Captalan, Petrişor Lupu şi Cristian Grecu au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 7 luni şi 2 ani cu suspendare. Doar Marius Melniciuc a fost trimis după gratii, primind şapte luni de închisoare cu executare. Iniţial, în primă instanţă, Tribunalul Iaşi îi condamnase pe toţi cei 14 agenţi, 11 dintre ei la închisoare cu executare.
Povestea cazului
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi au trimis în judecată, în noiembrie 2009, 14 agenţi de la Serviciul Poliţiei Rutiere pentru abuz în serviciu, trafic de influenţă sau luare de mită. Poliţiştii au fost acuzaţi că ar fi intervenit pe lângă colegi pentru ca amicii, rudele sau cunoştinţele lor să nu fie sancţionate în trafic.
„Nu cred în capacitatea actualului sistem politic de a face bine Iaşului. De aceea nu candidez acum", arată deputatul independent Viorel Blăjuț, într-un comunicat remis astăzi, presei locale.
„La 11 noiembrie 2016 se dă startul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, iar eu nu m-am înscris în această competiție. Consider că este necesar să explic ieșenilor gestul meu de refuz. Am decis să nu fac vreun compromis lipsit de utilitate pentru Iaşi! Nu vreau să fiu doar un navetist pe ruta Iași-București - ăsta este statutul unui demnitar votat pe liste de partid - pentru un salariu de demnitar și eventual o pensie specială.
Acum patru ani am intrat cu entuziasm în Parlament, crezând că pot ajuta Iașul și ieșenii, dar am rămas dezamăgit. Legislativul actual nu permite unui parlamentar independent să-și facă auzită vocea și să lupte pentru comunitatea sa. Am crezut cu tărie în libertatea pe care o ai ca independent şi am constituit primul grup parlamentar de independenți. Am fost însă divizați de către partidele mari. În Parlament contezi doar dacă faci parte dintr-un grup puternic, contezi doar dacă bagi cartela așa cum ți se dictează. Dar eu nu vreau asta! Eu nu aş putea vota un Masterplan de Transport în care nu apare autostrada Iași – Tg. Mureș și nu aş putea vota un buget pentru Sănătate în care să nu fie trecute fonduri pentru Spitalul Regional de Urgențe Iaşi!
Reproșez partidelor care au făcut parte din USL că, deși au deținut puterea politică pe rând, nu și-au respectat promisiunile făcute ieșenilor în anul 2012. Deși am colaborat cu acestea pe anumite proiecte utile Iașului, am refuzat fără ezitare orice ofertă de a deveni membru de partid. Iată-le acum că acestea vin în faţa dumneavoastră cu aceleaşi promisiuni de acum patru ani. Nu le mai cred, tot aşa cum nu cred nici în temeinicia celorlalte oferte electorale.
Mă consider însă, în continuare, un om politic. Anunț pe această cale că voi sprijini pe viitor, cu toate puterile mele, așa cum am făcut și în Parlamentul României, orice proiect care vrea bunăstarea Iașului, indiferent de partidul care-l va iniția. Nu voi părăsi viața politică, ci voi activa pe plan local, devenind un observator vigilent și un critic acerb al activității aleșilor care au promis că ne vor reprezenta interesele. Viața de zi cu zi ne-a arătat că o comunitate responsabilă și implicată identifică mult mai eficace decât politicienii vremelnici soluțiile la gravele probleme cu care se confruntă o localitate! Depinde doar de noi, să nu mai permitem să fim mințiți de cei care pe 11 decembrie 2016 ne vor cere votul!
Mulţumesc tuturor ieşenilor care m-au susţinut şi votat în 2012 şi la alegerile locale".
Al dumneavoastră,
Deputat independent Viorel Blăjuţ
Teroriștii din Statul Islamic celebrează victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale. Gruparea jihadistă l-a descrie pe președintele ales al SUA drept un „prost” și „un măgar”, care „va distruge imperiul american”, relatează Express.co.uk.
ISIS se bucură de faptul că Donald Trump va ajunge la Casa Albă, cel mai probabil în urma retoricii acestuia din timpul campaniei electorale. Jihadiștii din Statul Islamic l-au catalogat pe miliardarul republican drept un un „prost” și „un măgar”.
„La final, suntem cu toții inamici și ne vom întâlni pe câmpul de luptă. I-am cerut lui Allah ca distrugerea lor să fie cauzată de propriile lor planuri. Lumea se va schimba, iar această schimbare va pune Islamul la conducere”, a declarat un jihadist al Statul Islamic.
Afirmația acestuia vine la doar câteva după ce rețeaua teroristă Al-Qaida a anunțat că alegerea miliardarului la Casa Albă a oferit Orientului Mijlociu un dușman comun.
„Pe 9/11 (11 septembrie, ziua atentatelor din New York – n.r.) Statele Unite au fost lovite de dezastrul pus la cale de Al-Qaida. Pe 11/9 (ziua în care s-a aflat rezultatul alegerilor din SUA – n.r.), Statele Unite au fost lovite de dezastrul comis de alegătorii săi”, a scris un membru al grupării teroriste Al Qaida pe o rețea de socializare.
Săptămâna trecută, presa americană a scris că Al-Qaida ar pregăti atentate în Statele Unite, chiar în ziua de dinaintea alegerilor prezidențiale. Vizate ar fi fost statele New York, Texas și Virgina, însă ziua alegerilor s-a desfășurat fără niciun incident de natură teroristă. Donald Trump a reușit să o învingă pe Hillary Clinton, deși toate sondajele indicau o victorie a democratei.
(Sursa: libertatea.ro)
47 de antreprenori sunt incluşi pentru prima dată în TOP 300 Cei mai bogaţi români, cel mai longeviv şi concludent barometru al mediului de afaceri autohton, realizat de revista Capital. Potrivit analizei efectuate de jurnaliști, averea totală a celor mai bogaţi 300 de români a crescut cu 4,2%, ajungând la 21,69 miliarde de euro.
O creştere de 20% a fost înregistrată la pragul minim al averii pentru ocuparea unui loc în clasament. Dacă în ediţia precedentă acest nivel se situa la 16-18 milioane de euro, acum a urcat la 20-21 milioane de euro.
Creşterea economică de 3,7%, înregistrată anul trecut de România, se reflectă şi în averile milionarilor, din primii zece clasaţi doar unul a înregistrat o scădere. Celui mai bogat român, Ion Țiriac, i-a crescut averea cu 8,3%, în timp ce averea fraţiilor Pavăl a cunoscut un avans de 6,8%.
Primele 10 poziţii din „Top 300 Cei mai Bogaţi Români”, ediţia 2016
- Ion Țiriac: 1,6-1,65 miliarde de euro (În 2015, averea celui mai bogat român a fost de 1,5 miliarde de euro).
- Dragoş şi Adrian Pavăl: 920-950 milioane de euro (Anul trecut, fraţii Pavăl au avut o avere de 850-900 milioane de euro).
- Ioan Niculae: 600-700 milioane de euro (În ediţia anterioară, omul de afaceri ocupa acelaşi loc cu o avere cuprinsă între 750-800 milioane de euro).
- Zoltan Teszari: 500-520 milioane de euro (În 2015, patronul RCS&RDS avea o avere de 480-500 milioane de euro).
- Iulian Dascălu: 450-460 milioane de euro (Anul trecut, proprietarul Iulius Group se afla pe acelaşi loc, cu o avere de 430-450 mil. euro).
- Gruia Stoica şi Vasile Didilă: 380-400 milioane de euro (În ediţia precedentă, cei doi antreprenori au fost prezenţi separat în clasament, averea cumulată fiind de 365-400 mil. euro).
- Marius şi Emil Cristescu: 350-360 milioane de euro (Cei doi fraţi aveau în 2015 o avere de 330-350 milioane de euro).
- Gabriel Popoviciu: 340-360 milioane de euro (În 2015, omul de afaceri se afla tot pe locul 8, cu o avere de 330-350 milioane de euro).
- George Becali: 280-300 milioane de euro (În ediţia din 2014, Becali avea o avere de 270-300 milioane de euro şi se afla pe locul 10)
- Radu Dimofte: 280 – 300 milioane de euro (În ediţia precedentă, omul de afaceri ocupa locul 11, cu o avere de 270-290 milioane euro)
Faţă de ediţia precedentă a clasamentului, au intervenit modificări şi la profilul milionarului prezent în Top 300. Pe scurt, acesta arată aşa: are aproape 57 de ani, este bărbat, are o avere de peste 72 de milioane de euro şi locuieşte în Bucureşti.
Sectoarele economice în care afacerile antreprenorilor prezenţi în ediţia din acest an a clasamentului au cunoscut o evoluţie semnificativă au fost: comerţul, IT-ul, transporturile şi serviciile. Și businessurile din agricultură au avut un uşor avans, domeniile de nişă din sector înregistrând o creştere mai mare.
Citește mai mult pe Capital.ro
Aproape 500.000 de lei, peste 100.000 de euro, 500 de USD, 2.180 de dolari canadieni, 120 de lire sterline, 596.000 de forinți și 320 de kuna croați au fost ridicați de polițiști, în urma celor 313 percheziţii efectuate ieri, în 29 de judeţe și în municipiul București, la persoane și firme din domeniul jocurilor de noroc.
Au fost ridicate aproape 100 de monede de aur și argint și peste 1 kg. de aur, au fost indisponibilizate 77 de aparate de joc neautorizate, iar 8 persoane au fost reținute, față de alte 14 fiind dispusă măsura controlului judiciar.
La data de 9 noiembrie a.c., poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice şi ai Direcţiei Operaţiuni Speciale, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au efectuat 313 percheziţii, în 29 de judeţe și în municipiul București.
Activitățile s-au desfășurat la sediile şi punctele de lucru a 16 firme şi la locuințele unor persoane bănuite de evaziune fiscală și spălarea banilor.
În urma perchezițiilor, au fost ridicați 492.136 de lei, 101.695 de euro, 500 de USD, 2.180 de dolari canadieni, 120 de lire sterline, 596.000 de forinți și 320 de kuna croați.
De asemenea, au fost ridicate 1 lingou de 1 kg. de aur, 1 lingou de 50 de grame de aur, 75 de monede de aur, 21 de monede de argint, 5 insigne de aur și au fost indisponibilizate 77 de aparate de joc neautorizate .
Totodată, au fost descoperite 15 locații în care se exploatau jocuri de noroc fără licență.
În urma administrării probatoriului, 8 persoane au fost reținute, iar față de alte 14 a fost dispusă măsura controlului judiciar.
Din cercetări a reieșit că, începând cu anul 2013, persoanele în cauză ar fi creat un mecanism infracțional în scopul fraudării bugetului de stat, prin neînregistrarea în contabilitate a tuturor veniturilor obţinute din exploatarea aparatelor de jocuri electronice de noroc.
Astfel, veniturile obţinute din exploatarea jocurilor de noroc în săli deschise pe raza mai multor localități din 29 de județe din țară ar fi fost diminuate prin intervenţii directe asupra mecanismelor ori sistemelor de contorizare ale aparatelor electronice.
Ulterior, sumelor neînregistrate în evidenţele contabile le-ar fi fost atribuită o proveniență aparent legală, fiind reintroduse în circuitul economic ca ,,împrumut asociat” pentru extinderea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc..
La activităţi au participat şi poliţişti ai Direcţiei de Investigații Criminale din cadrul I.G.P.R., ai Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și ai inspectoratelor de poliţie judeţene Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița - Năsăud, Brașov, Caraș - Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui și Vâlcea, precum şi jandarmi.
Doi hoți din Botoşani sunt cercetaţi penal pentru uciderea cu intenţie a animalelor şi rănirea sau schingiuirea animalelor, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Daniela Gheorghiescu.
Potrivit acesteia, cei doi bărbaţi, cu vârste de 27, respectiv 31 de ani, au ucis un câine şi au rănit un altul în timp ce intraseră în gospodăria unei familii din comuna Vorniceni cu intenţia de a fura.
Poliţiştii din Botoşani au făcut, marţi, percheziţii la domiciliile celor doi, după ce au avut probe că aceştia ar fi implicaţi în spargerea mai multor locuinţe din aceeaşi localitate.
„Cu prilejul percheziţiilor domiciliare au fost găsite mai multe bunuri, susceptibile a fi fost sustrase de cei doi, în perioada aprilie-octombrie 2016, din locuinţele a şase persoane din comuna Vorniceni”, susţine reprezentantul IJP Botoșani.
(Sursa: radioiasi.ro)
Poliţiştii de frontieră, sub coordonarea procurorilor DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi, efectuează în această dimineaţă, nouă percheziţii domiciliare la persoane suspecte a face parte dintr-un grup infracţional organizat specializat în contrabanda cu ţigări.
În urma activităţilor informativ-operative desfăşurate de poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Iaşi, s-a stabilit că mai multe persoane de pe raza judeţului Iaşi au ca principală preocupare colectarea şi distribuirea ţigărilor de contrabandă.
Astfel, în data de 10 noiembrie 2016, începând cu ora 06.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Iaşi sub coordonarea procurorului DIICOT- Serviciul Teritorial Iaşi, cu sprijinul lucrătorilor din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Iaşi, efectuează nouă percheziţii domiciliare pe raza judeţului Iaşi.
În documentarea activităţilor infracţionale s-a beneficiat de sprijinul poliţiştilor din cadrul I.G.P.R. – Serviciul de Operaţiuni Speciale Iaşi.
Vasile Puşcaşu, patronul operatorului privat de transport persoane Unistil, cere peste 500.000 de euro de la falita RATP, datorii care, spune el, ar fi apărut între cele două părţi după intrarea în insolvenţă a regiei.
Cererea de admitere a creanţei de 2,34 milioane lei a fost depusă la lichidatorul judiciar al Regiei Autonome de Transport Public Iaşi, dar acesta a considerat creanţa ca fiind „nedovedită”, motiv pentru care nu a admis-o în tabelul suplimentar de creanţe.
Potrivit lichidatorului Capital Insol, din suma cerută de Unistil, circa 370.000 lei ar fi fost achitaţi cu ordin de compensare în lunile mai – iunie 2016, dar restul de 1,97 milioane lei este „o creanţă nedovedită”. Vasile Puşcaşu, cumătrul primarului Mihai Chirica, spune că nu se opreşte aici, şi va contesta decizia lichidatorului.
Potrivit tabelului definitiv de creanţe, Unistil s-a înscris la masa credală doar cu suma de 40.000 lei, creanţă chirografară.
O altă cerere de suplimentare a creanţei a fost depusă şi de fostul director al Autobuzul SA, Mihai Giubernea, care pe lângă restanţele salariale de 410.000 lei acceptate în tabelul definitiv de creanţe, mai doreşte încă 38.000 lei. Suma a fost acceptată în tabelul suplimentar de creanţe de lichidatorul judiciar deoarece ar fi creanţă curentă, cel mai probabil penalităţi aferente perioadei de la intrarea în insolvenţă până în prezent. De asemenea, Municipiul Iaşi a solicitat să fie trecută cu o creanţă suplimentară de 83.000 lei, EON Energie România cu suma de circa 29.000 lei şi Uniunea Română de Transport Public cu 1.800 lei, arată „Ziarul de Iași”.
RATP Iaşi a intrat oficial în faliment în septembrie, când Curtea de Apel a respins apelurile împotriva sentinţei Tribunalului prin care se infirma planul de reorganizare. Valoarea totală a datoriilor este de peste 244 milioane lei.
