fbpx
 
Generalul Florian Coldea a avut o primă reacție oficială în scandalul în care este implicat în urma dezvăluirilor făcute de fostul deputat Sebastian Ghiță.

 

Într-o declarație pentru Agerpres, fostul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații și-a început mesajul mulțumindu-le colegilor, partenerilor și familiei pentru colaborare și sprijin.

 


Pentru cine încă mai avea dubii, acum e limpede: unirea Moldovei cu România e doar o temă, din ce în ce mai ineficientă, pentru campania electorală. În realitate, majoritatea covârşitoare a populaţiei din cele două ţări nu-şi doreşte unirea sau este indiferentă.

 

În Republica Moldova, doar doi dintre candidaţii la funcţia de preşedinte au făcut din această temă un deziderat explicit: Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal, şi Ana Guţu, liderul Partidului Dreapta. Primul a convins 1,8% dintre alegători să-l voteze, iar cel de-al doilea 0,17%. În România, cel care agită apele în acest sens este Traian Băsescu, aflat în fruntea unui partid pentru care atingerea pragului electoral de 5% este încă o mare problemă.

 

Igor Dodon, câştigătorul alegerilor din Moldova, a abordat, la rândul său, tema unirii într-un mod explicit, dar ostil. „Jandarmul român nu va fi la noi stăpân!” a fost unul dintre manifestele sale, referirea ţintind abuzurile făcute în Basarabia de administraţia română între anii 1918 – 1944. 47,98% dintre alegători l-au votat în primul tur şi 52,18 % în cel de-al doilea. Maia Sandu, contracandidatul său în cel de-al doilea tur, s-a referit la o eventuală unire într-un mod marginal, spunând că ar vota „pentru” în cazul unui referendum ipotetic, dar că nu are nimic substanţial de spus pe această temă.

 

Desigur, alegerile din Moldova nu au fost despre unirea celor două ţări, dar indică o reorientare către est. Maia Sandu a fost percepută de mulţi drept cartea pe care puşcăriabilul Vlad Filat a mizat, fără succes, tot ce i-a mai rămas. Spoliată de guvernările care au oscilat de la orientări proruse la cele proeuropene, Moldova a fost supusă celui mai mare şoc în timpul Guvernării Filat, când a dispărut un miliard de euro din conturile Băncii de Economii.

 

Dimensiunea apocaliptică a furtului a adus ţara în pragul falimentului şi, chiar dacă s-a poziţionat împotriva oligarhilor, Maia Sandu nu a reuşit să fie credibilă. Mai rău este că, sub guvernarea Filat, o dată cu dispariţia banilor a dispărut şi speranţa oamenilor de peste Prut. Proeuropenii au demonstrat că pot fura mai mult decât proruşii. Probabil, acesta este motivul pentru care 47% dintre moldoveni, adică aproape jumătate din populaţie, nu s-au prezentat la vot convinşi că nimic nu se va schimba.


Războiul politic la care asistăm de la începutul anului în Iași are o singură motivație: locurile eligibile din Parlament. E un război fratricid pentru bani, influență și viață de huzur. Este mare foială prin sediile partidelor. Pe 11 decembrie se aleg cei 17 parlamentari de Iaşi, iar doritorii sunt de trei ori pe-atâta. La TV şi în pliante candidaţii ne vor spune că vor face totul să ne fie mai bine, dar, în realitate, fiecare mandat aduce un trai peste medie şi reprezintă o „bancă” de traficat funcţii, afaceri şi bani.

 

Apropierea alegerilor pentru deputaţi şi senatori i-a scos din amorţeală pe toţi parlamentarii ieşeni, care caută acum să iasă în faţă şi să arate votanţilor cât de mult au muncit ei în ultimii patru ani pentru binele nostru. „Am văzut că mulţi colegi au început deja să-şi cumpere articole în ziarele locale sau centrale în care să arate cât de buni sunt ei şi cât de mult au muncit ei în acest mandat. Totul este pentru imagine în fuga nebună după un nou loc de parlamentar“, spune unul dintre parlamentarii ieşeni. De ce este aşa de tentant un loc de deputat sau senator?

 

Venituri de mii de euro

Deputaţii ieşeni au lunar o indemnizaţie între 4.900 şi 5.500 de lei. Şi dacă marea majoritate a acestora a luat câte 4.909 de lei lunar, Sorin Iacoban a primit 5.031 de lei, iar Gheorghe Emacu 5.364 de lei.

Cheltuielile suportate din bugetul Camerei Deputaţilor pentru desfăşurarea activităţii birourilor parlamentare ale deputaţilor ieşeni, care funcţionează în cadrul colegiilor din circumscripţiile electorale, au fost de 172.214 lei lunar, aproximativ 10.000 de lei pentru fiecare cabinet.

Cele mai mari sume au fost cheltuite de Daniel Oajdea, 7.528 de lei – cheltuieli de personal şi 3.142 de lei - cheltuieli pentru bunuri şi servicii, urmat de Anton Doboş, cu 3.787 de lei – cheltuieli de personal şi 6.786 de lei - cheltuieli pentru bunuri şi servicii şi Viorel Blăjuţ, cu 4.449 de lei – cheltuieli de personal şi 6.060 de lei - cheltuieli pentru bunuri şi servicii. Pentru cazarea la un hotel din Bucureşti, parlamentarii ieşeni mai primesc maximum 8.000 de lei pe lună. Transportul de la Iaşi cu avionul şi telefonul mobil sunt decontate.

 

Să nu uiţi, alegătorule! Traseu senator Ionel Agrigoroaei, ales în 2012 pe listele PPDD: UNPR, PPDD, UNPR, PDS (partidul lui Vanghelie), PSD. Între PDS şi PSD a avut o tentativă de a intra în PMP. Anul trecut a cerut ca parlamentarii să aibă un salariu de 3.500 de euro

Odihnă multă

Potrivit Codului Muncii, românul de rând munceşte 40 de ore pe săptămână, cu 20 de zile de concediu pe an. În cazul unui parlamentar, lucrurile stau cu totul altfel. Acesta se bucură de vacanţă în iulie, august, decembrie şi ianuarie. În plus, nu mai dă pe la muncă de sărbătorile legale, iar ziua de muncă este de maximum 6 ore în zilele în care catadicseşte să muncească. La Parlament stă de luni până joi, restul zilelor fiind alocate pentru activitate în pătuţul de-acasă, pardon, circumscripţie. Faza cu pătuţul nu e deloc fabulaţie, multe uşi închise ale  cabinetelor parlamentare fiind filmate de ziarişti la ore când programul indica faptul că trebuia să fie cineva acolo. 

 

Imunitatea, principala miză?

Dincolo de aceste venituri şi avantaje, adevărata miză pentru o mare parte dintre parlamentari este obţinerea pentru patru ani a imunităţii parlamentare, adică protejarea faţă de acţiunile „represive ale Justiţiei”, după cum le place să spună seara la televizor, cu un ochi strâns, din care curge o lacrimă. „În general, parlamentarii ieşeni sunt oameni cu bani, care nu au prea mare nevoie de acest statut, decât poate pentru orgoliul personal sau pentru a mai pune un titlu la butonieră. Şi mai puţini sunt cei care chiar vor să facă ceva şi trăiesc din salariu. Nu ştiu dacă procentul depăşeşte 10% în tot Parlamentul. Sunt, în schimb, mulţi care au mare nevoie de această imunitate pentru o perioadă de patru ani. Sunt cei care vor să fie convinşi că nicio instanţă din România nu-i va căuta în această perioadă. Sunt oameni cu milioane de euro în cont care nu se uită la 50-100.000 de euro pentru a dormi fără griji noaptea!”, a declarat un parlamentar ieşean.  

 

După trei mandate, fără afaceri la vedere, Petru Movilă are o vilă la Dorobanți, o casă de la Primărie, cinci terenuri, două mașini și 38.000 de euro cash

Accesul la forurile decizionale

Un alt mare avantaj dezvăluit de un parlamentar este acela că statutul de parlamentar îţi permite să ai acces direct la Guvern, dacă eşti din partidul la putere, sau poţi vota nişte legi care să fie în folosul tău sau al apropiaţilor tăi. „Nu puţini sunt parlamentarii ieşeni care au afaceri, unii în agricultură, alţii în domeniul medical. Şi exemplele pot continua. Interesul lor care este? Să recupereze banii băgaţi în campanie şi să le meargă lor şi mai bine. Şi cum pot să facă asta decât făcând «lobby» pe lângă membri ai Guvernului sau propunând şi votând legi care le sunt lor de folos. Bineînţeles că vorbim de trafic de influenţă sau de abuz în serviciu, dar nimeni nu poate demonstra sau nu vrea!“, explică deputatul.

 

Numirea directorilor de deconcentrate

O altă miză pentru obţinerea unui loc de parlamentar este accesul la numirea şefilor de deconcentrate şi posture-cheie în teritoriu. „Teoretic, directorii ajung în funcţii prin concurs. Hai să nu fim ipocriţi! Se ştie foarte bine că aceştia sunt susţinuţi politic şi puşi pe funcţii de partidul care câştigă alegerile sau de coaliţia de guvernare“, susţine un alt parlamentar ieşean.

Un deputat de Iaşi crede că parlamentarii intervin doar dacă au vreun interes, în rest decizia aparţinând şefului filialei judeţene: „Ponderea influenţei în împărţirea posturilor din administraţie cred că o are şeful organizaţiei judeţene de partid, în speţă la noi, primarul. Asta nu înseamnă că dacă un parlamentar îşi doreşte ca un amic să ajungă într-un post sau dacă are vreo obligaţie faţă de cineva nu intervine. Am auzit de cazuri în care unii parlamentari au intervenit pentru a pune directori de şcoli sau de grădiniţe în schimbul a câteva mii de euro!“

 

Profesorul Poede e împotriva penalilor din Parlament

Motive diverse pentru a fi parlamentar

Profesorul George Poede de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza“ consideră că dorinţa de a fi sau de a rămâne parlamentar comportă mai multe motive.

„Unul dintre motive este de ordin moral, spiritual, de a contribui la dezvoltarea societăţii. Altul poate fi pur material, de a avea acces la nişte resurse materiale, pe care le asigură poziţia de parlamentar. O altă motivaţie ar putea fi, de ce nu, păstrarea unui anumit statut şi păstrarea unei bunăstări materiale, asigurată de afacerile proprii. Nu cred că imunitatea ar trebui invocată ca motiv deoarece face parte din statutul parlamentarului. Cred că aceia care au probleme de ordin penal nu au ce căuta în Parlament“, a declarat Poede.

 

 Popa, alături de protejatul Paraschiv

Triada iubirii de mandat 

Să-ţi pui oamenii în funcţii. Exemple: fostul şef de la Direcţia de Sport, Ciprian Paraschiv - “omul Mihaelei Popa”, fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Cristian Ghibu – „omul lui Relu Fenechiu”, actualul director de la Direcţia Regională de Drumuri, Ovidiu Laicu – „omul lui Anghel Stanciu”;

Să ai un atu în afaceri. Exemple: fostul deputat Constantin Adăscăliţei şi contractele de pază cu instituţii publice, contracte asupra cărora au existat permanent suspiciuni că ar fi fost încheiate pe linie de partid; senatorul Florin Constantinescu şi contractele firmei sale cu şcoli din colegiul său în Programul „Cornul şi laptele”;

Avere: Deputatul Petru Movilă PMP. Declaraţie avere la primul mandat, în 2004: două terenuri agricole şi unul intravilan, de 2.500 mp, 10.000 de euro cash, locuia cu chirie într-o casă a Primăriei. 2016 (fără bunurile cu care a intrat în mariaj soţia sa): cinci terenuri, dintre care două intravilane, vilă Aroneanu, casa de mai sus, cumpărată de la Primărie, două maşini, 33.820 euro cash.

 

Citește și Nedreptate crasă în numele PSD: investitor ieșean blocat de șefii Primăriei, ca într-o țară bananieră

 


Războiul politic la care asistăm de la începutul anului în Iași are o singură motivație: locurile eligibile din Parlament. E un război fratricid pentru bani, influență și viață de huzur. Este mare foială prin sediile partidelor. Pe 11 decembrie se aleg cei 17 parlamentari de Iaşi, iar doritorii sunt de trei ori pe-atâta. La TV şi în pliante candidaţii ne vor spune că vor face totul să ne fie mai bine, dar, în realitate, fiecare mandat aduce un trai peste medie şi reprezintă o „bancă” de traficat funcţii, afaceri şi bani.

 

Apropierea alegerilor pentru deputaţi şi senatori i-a scos din amorţeală pe toţi parlamentarii ieşeni, care caută acum să iasă în faţă şi să arate votanţilor cât de mult au muncit ei în ultimii patru ani pentru binele nostru. „Am văzut că mulţi colegi au început deja să-şi cumpere articole în ziarele locale sau centrale în care să arate cât de buni sunt ei şi cât de mult au muncit ei în acest mandat. Totul este pentru imagine în fuga nebună după un nou loc de parlamentar“, spune unul dintre parlamentarii ieşeni. De ce este aşa de tentant un loc de deputat sau senator?

 

Venituri de mii de euro

Deputaţii ieşeni au lunar o indemnizaţie între 4.900 şi 5.500 de lei. Şi dacă marea majoritate a acestora a luat câte 4.909 de lei lunar, Sorin Iacoban a primit 5.031 de lei, iar Gheorghe Emacu 5.364 de lei.

Cheltuielile suportate din bugetul Camerei Deputaţilor pentru desfăşurarea activităţii birourilor parlamentare ale deputaţilor ieşeni, care funcţionează în cadrul colegiilor din circumscripţiile electorale, au fost de 172.214 lei lunar, aproximativ 10.000 de lei pentru fiecare cabinet.

Cele mai mari sume au fost cheltuite de Daniel Oajdea, 7.528 de lei – cheltuieli de personal şi 3.142 de lei - cheltuieli pentru bunuri şi servicii, urmat de Anton Doboş, cu 3.787 de lei – cheltuieli de personal şi 6.786 de lei - cheltuieli pentru bunuri şi servicii şi Viorel Blăjuţ, cu 4.449 de lei – cheltuieli de personal şi 6.060 de lei - cheltuieli pentru bunuri şi servicii. Pentru cazarea la un hotel din Bucureşti, parlamentarii ieşeni mai primesc maximum 8.000 de lei pe lună. Transportul de la Iaşi cu avionul şi telefonul mobil sunt decontate.

 

Să nu uiţi, alegătorule! Traseu senator Ionel Agrigoroaei, ales în 2012 pe listele PPDD: UNPR, PPDD, UNPR, PDS (partidul lui Vanghelie), PSD. Între PDS şi PSD a avut o tentativă de a intra în PMP. Anul trecut a cerut ca parlamentarii să aibă un salariu de 3.500 de euro

Odihnă multă

Potrivit Codului Muncii, românul de rând munceşte 40 de ore pe săptămână, cu 20 de zile de concediu pe an. În cazul unui parlamentar, lucrurile stau cu totul altfel. Acesta se bucură de vacanţă în iulie, august, decembrie şi ianuarie. În plus, nu mai dă pe la muncă de sărbătorile legale, iar ziua de muncă este de maximum 6 ore în zilele în care catadicseşte să muncească. La Parlament stă de luni până joi, restul zilelor fiind alocate pentru activitate în pătuţul de-acasă, pardon, circumscripţie. Faza cu pătuţul nu e deloc fabulaţie, multe uşi închise ale  cabinetelor parlamentare fiind filmate de ziarişti la ore când programul indica faptul că trebuia să fie cineva acolo. 

 

Imunitatea, principala miză?

Dincolo de aceste venituri şi avantaje, adevărata miză pentru o mare parte dintre parlamentari este obţinerea pentru patru ani a imunităţii parlamentare, adică protejarea faţă de acţiunile „represive ale Justiţiei”, după cum le place să spună seara la televizor, cu un ochi strâns, din care curge o lacrimă. „În general, parlamentarii ieşeni sunt oameni cu bani, care nu au prea mare nevoie de acest statut, decât poate pentru orgoliul personal sau pentru a mai pune un titlu la butonieră. Şi mai puţini sunt cei care chiar vor să facă ceva şi trăiesc din salariu. Nu ştiu dacă procentul depăşeşte 10% în tot Parlamentul. Sunt, în schimb, mulţi care au mare nevoie de această imunitate pentru o perioadă de patru ani. Sunt cei care vor să fie convinşi că nicio instanţă din România nu-i va căuta în această perioadă. Sunt oameni cu milioane de euro în cont care nu se uită la 50-100.000 de euro pentru a dormi fără griji noaptea!”, a declarat un parlamentar ieşean.  

 

După trei mandate, fără afaceri la vedere, Petru Movilă are o vilă la Dorobanți, o casă de la Primărie, cinci terenuri, două mașini și 38.000 de euro cash

Accesul la forurile decizionale

Un alt mare avantaj dezvăluit de un parlamentar este acela că statutul de parlamentar îţi permite să ai acces direct la Guvern, dacă eşti din partidul la putere, sau poţi vota nişte legi care să fie în folosul tău sau al apropiaţilor tăi. „Nu puţini sunt parlamentarii ieşeni care au afaceri, unii în agricultură, alţii în domeniul medical. Şi exemplele pot continua. Interesul lor care este? Să recupereze banii băgaţi în campanie şi să le meargă lor şi mai bine. Şi cum pot să facă asta decât făcând «lobby» pe lângă membri ai Guvernului sau propunând şi votând legi care le sunt lor de folos. Bineînţeles că vorbim de trafic de influenţă sau de abuz în serviciu, dar nimeni nu poate demonstra sau nu vrea!“, explică deputatul.

 

Numirea directorilor de deconcentrate

O altă miză pentru obţinerea unui loc de parlamentar este accesul la numirea şefilor de deconcentrate şi posture-cheie în teritoriu. „Teoretic, directorii ajung în funcţii prin concurs. Hai să nu fim ipocriţi! Se ştie foarte bine că aceştia sunt susţinuţi politic şi puşi pe funcţii de partidul care câştigă alegerile sau de coaliţia de guvernare“, susţine un alt parlamentar ieşean.

Un deputat de Iaşi crede că parlamentarii intervin doar dacă au vreun interes, în rest decizia aparţinând şefului filialei judeţene: „Ponderea influenţei în împărţirea posturilor din administraţie cred că o are şeful organizaţiei judeţene de partid, în speţă la noi, primarul. Asta nu înseamnă că dacă un parlamentar îşi doreşte ca un amic să ajungă într-un post sau dacă are vreo obligaţie faţă de cineva nu intervine. Am auzit de cazuri în care unii parlamentari au intervenit pentru a pune directori de şcoli sau de grădiniţe în schimbul a câteva mii de euro!“

 

Profesorul Poede e împotriva penalilor din Parlament

Motive diverse pentru a fi parlamentar

Profesorul George Poede de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza“ consideră că dorinţa de a fi sau de a rămâne parlamentar comportă mai multe motive.

„Unul dintre motive este de ordin moral, spiritual, de a contribui la dezvoltarea societăţii. Altul poate fi pur material, de a avea acces la nişte resurse materiale, pe care le asigură poziţia de parlamentar. O altă motivaţie ar putea fi, de ce nu, păstrarea unui anumit statut şi păstrarea unei bunăstări materiale, asigurată de afacerile proprii. Nu cred că imunitatea ar trebui invocată ca motiv deoarece face parte din statutul parlamentarului. Cred că aceia care au probleme de ordin penal nu au ce căuta în Parlament“, a declarat Poede.

 

 Popa, alături de protejatul Paraschiv

Triada iubirii de mandat 

Să-ţi pui oamenii în funcţii. Exemple: fostul şef de la Direcţia de Sport, Ciprian Paraschiv - “omul Mihaelei Popa”, fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Cristian Ghibu – „omul lui Relu Fenechiu”, actualul director de la Direcţia Regională de Drumuri, Ovidiu Laicu – „omul lui Anghel Stanciu”;

Să ai un atu în afaceri. Exemple: fostul deputat Constantin Adăscăliţei şi contractele de pază cu instituţii publice, contracte asupra cărora au existat permanent suspiciuni că ar fi fost încheiate pe linie de partid; senatorul Florin Constantinescu şi contractele firmei sale cu şcoli din colegiul său în Programul „Cornul şi laptele”;

Avere: Deputatul Petru Movilă PMP. Declaraţie avere la primul mandat, în 2004: două terenuri agricole şi unul intravilan, de 2.500 mp, 10.000 de euro cash, locuia cu chirie într-o casă a Primăriei. 2016 (fără bunurile cu care a intrat în mariaj soţia sa): cinci terenuri, dintre care două intravilane, vilă Aroneanu, casa de mai sus, cumpărată de la Primărie, două maşini, 33.820 euro cash.

 

Citește și Nedreptate crasă în numele PSD: investitor ieșean blocat de șefii Primăriei, ca într-o țară bananieră