Marti, 16 01 2018

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a adresat luni un îndemn la apropiere a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, marcată în Republica Moldova şi România de ziua de naştere a marelui poet Mihai Eminescu, subliniind că limba română ‘are capacitatea de a ne ţine uniţi oriunde ne-am afla în lume’, relatează portalul Deschide.md.

‘Fie ca această Zi a Culturii Naţionale, sărbătorită în egală măsură pe cele două maluri ale Prutului, să fie o zi a bucuriei, toleranţei şi speranţei. În anul în care marcăm Centenarul Marii Uniri, îmi doresc ca această frumoasă zi să ne apropie şi mai mult pe noi, toţi românii, în înţelegere, solidaritate şi pace!’, a scris Daniel Ioniţă într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

În acest context, ambasadorul român a subliniat aportul imens al ‘poetului nepereche’ la dezvoltarea şi modernizarea limbii române, evocând totodată nume de personalităţi ale culturii române, precum George Enescu, Constantin Brâncuşi, Nicolae Grigorescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Grigore Vieru etc, ‘care au contribuit la înscrierea culturii române în valorosul patrimoniu universal’. (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)

Preţurile de consum au continuat să crească în luna decembrie din 2017, rata anuală a inflaţiei urcând la 3,3%, de la 3,23% în noiembrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 0,44% şi a celor nealimentare cu 0,28%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri.

Potrivit sursei citate, faţă de luna decembrie 2016, preţurile au urcat cu 3,32%, în decembrie 2017, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 4,07%, cele nealimentare cu 4,11%, iar serviciile cu 0,22%.

Banca Naţională a României a revizuit în creştere la 2,7% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2017, de la 1,9% anterior. (Rador/ FOTO capital.ro)

Guvernul a decis, în şedinţa de miercuri, să dea un aviz negativ iniţiativei legislative referitoare la reglementarea statutului juridic al Casei Regale, au declarat, pentru AGERPRES, surse guvernamentale.

Pe 29 decembrie 2017, premierul Mihai Tudose declara că Guvernul va da un aviz negativ proiectului de lege privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale, subliniind că Palatul Elisabeta a fost dat în folosinţă regelui Mihai în calitate de fost şef al statului, nu şi urmaşilor acestuia.

‘Tot respectul pentru regele Mihai, pentru ce a reprezentat în istorie, pentru ce a fost până la moarte. El a fost şef de stat. De aici până la a da drepturi urmaşilor unui şef de stat… Iertaţi-mă, dar mai avem foşti şefi de stat care au urmaşi în viaţă. (…) Noi nu suntem monarhie. România, constituţional, este o republică. Noi am recunoscut anumite merite fostului şef de stat – regele Mihai. Să mă apuc acum să recunosc că există nu ştiu ce coroană pe aici… Iertaţi-mă, dar nu prea îmi vine, că nu am nici temei legal. Casa Regală este o fundaţie. Domniile lor doresc ca această fundaţie să capete statutul de fundaţie de interes naţional. Cu asta sunt de acord’, afirma prim-ministrul.

El arăta că membrii Casei Regale pot să închirieze Palatul Elisabeta, dacă doresc acest lucru, şi că a discutat cu reprezentanţii RA-APPS, pentru a face o ofertă în acest sens.

‘România nu este monarhie, ci republică. Palatul Elisabeta trebuie să revină statului român. Membrii Casei Regale pot să stea la Săvârşin sau în altă parte’, spunea, tot în decembrie, Tudose.

Proiectul privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale a fost depus la Parlament de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pe 7 noiembrie 2017.

 

(Agerpres/ FOTO revista22.ro)

Săptămâna aceasta au fost raportate 28 de noi cazuri de rujeolă.

De asemenea, aautorităţile medicale au menţionat că un al 38-lea deces cauzat de această boală este în curs de investigare. Este vorba de un copil în vârstă de doi ani, nevaccinat, din Suceava.

Ministrul sănătăţii, Florian Bodog, a reiterat la Radio România Actualităţi că vaccinarea este singura modalitate de a preveni anumite boli.

Referindu-se la panourile stradale antivaccinare, ministrul a spus că direcţiile de sănătate publică vor face verificări şi vor da amenzi cuprinse între zece şi 25.000 de lei, dacă vor constata că legea este încălcată.

(Rador/FOTO arhivă romaniatv.net)

E agitaţie mare în ţara vecină, la două zile după ce presa bulgară a publicat ample reportaje despre iniţiativa unor cetăţeni care vor să ceară autonomia regiunii Montana-Vraţa-Vidin şi alipirea ei la România. Unii dintre bulgari sunt încântaţi de idee, alţii mai puţin. Cert este, însă, că toată lumea doar despre asta vorbeşte.

„Glumesc?!...Bulgarii glumesc?...Ar face o prostie foarte mare. Eu cred că Oltenia ar trebui să se separe de restul României”, este reacția un român din Calafat.

Pe de altă parte, de două zile, ideea autonomiei judeţelor din nord-vestul Bulgariei şi a alipirii lor de România face vâlvă în presa din ţara vecină. Locuitorii celei mai sărace regiuni de la sud de Dunăre dezbat ideea prin pieţe şi pe la colţ de stradă:

„Autonomie...Nu. Nu e rău, dar noi avem ţara noastră”.

„La voi, pensia minimă e de 200 de euro. La noi e de 200 de leva. Nu se trăieşte. Apa e scumpă, lumina, totul e scump. Nu e bine în Bulgaria acum”.

Autoritățile evită sa discute subiectul, iar reprezentanții etnicilor români din Bulgaria se dezic de idee.

Eu cred că e o chestie care nu a fost bine gândită. În momentul de faţă nici Bulgaria, nici România n-au vreun interes de a se strica relaţiile între ambele state”, spune Ivo Gheorghiev, lider al etnicilor români.

Şeful Camerei de Comerţ din Vidin crede că autonomia şi unirea cu România ar fi pur şi simplu irealizabilă. Spune însă că e un semnal pe care oamenii din zonă îl dau către politicienii de la Sofia.

Oricum, Bulgaria este Bulgaria şi nu este de vânzare şi nu trebuie să fie împărţită. Această idee vine să ne arate că într-adevăr în această regiune de nord-vest există probleme, că aceste probleme sunt foarte foarte serioase şi că este timpul ca cineva să facă ceva pentru această regiune”, spune Krasimir Kirilov, preşedintele Camerei de Comerţ Vidin.

La nici 20 de kilometri, la Calafat, pe celălalt mal al Dunarii, oamenii nu iau în serios ideea:

„Nu mai e nevoie de cuvinte, da... Mă amuză subiectul, e început de an... Numai că nu-i întâi aprilie”.

„Dunărea ne desparte, aşa că, chiar dacă vrem noi, nu putem să zicem ca Vidinul să facă parte din România”.

Inițiatorii mișcării civice care militează pentru autonomia nord-vestului Bulgariei anunță proteste la Montana pe 21 ianuarie.

Până în 2019, în toată România va exista un sistem antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, a anunţat vineri, la Bistriţa, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Sorin Roşu Mareş.

În nordul ţării, două staţii vor fi amplasate în judeţele Mureş şi Maramureş.

Sorin Roşu Mareş: La nivelul ministerului, există un sistem antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor. Deocamdată,el acoperă doar parte din ţară. În anul 2018 şi 2019 se va finaliza dezvoltarea sistemului, astfel încât 95% din teritoriul ţării să fie acoperit de acest sistem, iar noi vom beneficia la un moment dat, nu ştiu dacă chiar în anul 2018, dar voi face toate demersurile să se realizeze acest lucru, de acest sistem de protecţie, pentru că vom avea două staţii, probabil una la Târnăveni şi una în Maramureş, care poate să acopere şi judeţul Bistriţa Năsăud. Deci este un lucru foarte important, pentru că ştim ce s-a întâmplat în această primăvară cu căderile de gheaţă.

(Rador/FOTO arhivă agra.ro)

În România, unul din 10 copii se naşte prematur şi are nevoie de asistență medicală adecvată încă din primul minut de viață, pentru a supraviețui și pentru a recupera decalajul, astfel încât să facă față mediului extern.

Numai din fondurile colectate între 2012 și 2016 din redirecționarea a 20% din impozitul pe profit, Organizația Salvați Copiii România a dotat maternitățile din România cu aparatură medicală necesară salvării copiilor născuți prematur, în valoare totală de 1.245.700 de euro.

În regiunea Nord-Est media de mortalitate infantilă a fost, la nivelul anului 2016, de 7,9 la mia de copii născuți vii, peste media națională de 7,3.

În Uniunea Europeană, România se menţine pe primul loc în topul țărilor cu una dintre cele mai mari rate de mortalitatea infantilă, media Uniunii Europene fiind de 3,7 la mie.

Salvaţi Copiii a ajuns până acum în zona de Nord-Est a ţării cu 68 de echipamente necesare supravieţuirii nou-născuţilor, în valoare de 474.000 euro, în localităţile: Vaslui, Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Vatra Dornei, Pătrăuți, Roman, Piatra-Neamț, Târgu-Neamț, Iași, Hârlău, Dorohoi, Botoșani, Bacău, Bârlad, Pașcani, Târgu Neamț, Bicaz, Rădăuți, Gura Humorului.

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

 

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

 

Criterii pentru permisie

Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

 

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

 

Criterii pentru permisie

Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

În România, doar inspectorii Statului îi pot examina pe candidaţi. Nu este permisă apariţia unor firme private de examinatori auto. Diferenţa faţă de restul Europei este uriaşă. În Franţa, de exemplu, ai permis la 4 luni după ce ai început şcoala şi Statul garantează că dai traseul la maximum o lună de la proba teoretică.

La Iași, să-ți iei permisul de conducere, fapt banal în Occident, e ca și cum ai face facultatea: timpii de așteptare sunt atât de mari încât îți poate lua între 7 luni și 1 an să iei carnetul, dacă pici doar o dată la stradă. Dacă dai de 3-4 ori, pot trece și doi ani până să-ți vezi visul. Cât un master.

În SUA, examinatorii sunt privați, nu angajați ai Internelor sau ai administrației. Încrederea este totală, sunt camere video, agreerea de examinator se obține pe baza rezultatelor de lungă durată, nimeni nu pune prezumția de corupție în față.

 

Nu înveți, ci uiți să conduci

În Iași, poți începe școala de șoferi în luna august, în octombrie dai examenul teoretic („Sala”), iar pentru examenul la stradă ești programat în luna martie a anului viitor. În acest moment, se fac programări pentru luna aprilie. Dacă pici „Sala” o dată-de două ori, ajungi să dai „Stada” prin august anul celălalt. Iar dacă pici și la conducere măcar o dată, prinzi sigur și-al doilea Revelion.

Sunt doar 8 examinatori ai Serviciului Regim Permise, numărul candidaților fiind de patru ori mai mare decât pot evalua aceștia într-o lună. Dacă s-ar contracta încă 8 examinatori privați, costul cu salariile acestora ar fi de circa 100.000 de euro anual. Un cost infim al statului raportat la deficiențele sistemului. Singura problemă este că legislația din România interzice externalizarea examenului auto și niciun politician nu s-a gândit propună o rezolvare.

Marea problemă este că un cursant uită să conducă în cele opt luni care trec până reușește să dea examenul la stradă (dacă pică „Sala”, ceea ce se întâmplă frecvent).

 

8 examinatori la 2.000 de oameni

În prezent, SPCRPCIV Iaşi, serviciu subordonat Prefecturii, are 12 subofiţeri şi ofiţeri care pot examina candidaţii la examenul pentru permise auto. Dintre cei 12, doar 8 fac efectiv asta. Ceilalţi patru au fost mutaţi la ghişee. „Cei 4 au fost mutaţi la ghişee pentru a suplini lipsa de personal de acolo. Posturile există în schema de personal, dar nu sunt ocupate”, explică Felix Guzgă, purtătorul de cuvânt al Prefecturii.

Cei 8 examinatori din judeţul Iaşi au o normă de 120 de candidaţi pentru permis de categoria B, în zilele de marţi, miercuri şi joi, 50 de candidaţi pentru carnet de profesionişti, lunea, şi 90 de candidaţi pentru permis de categorie B, vinerea. În total, în fiecare săptămână, sunt 500 de candidaţi. „Dacă o să calculaţi, veţi vedea că încălcăm şi legislaţia muncii. Fiecare examinator are 15 candidaţi pe zi. Examinatorii de la traseu trebuie să se convingă, timp de cel puţin 30 de minute, că acel candidat merită permisul de conducere. Altfel, nu-l trece. Aşa că timpul de lucru trece cu mult de cele 8 ore. Totul s-a aglomerat din două motive: eliminarea taxei auto – am avut nevoie de mai mulţi oameni pentru înmatriculări, şi modificarea referitoare la cei care au picat traseul. Înainte, reluai tot procesul – dădeai sala încă o dată, apoi traseul. Acum, dacă ai luat sala, ai un an la dispoziţie să promovezi la traseu”, spune comisarul-şef Vasile Zacornea, şeful serviciului.

La Iaşi, aproximativ 25-28% dintre candidaţi iau traseul din prima. Adică, într-o lună, 1.500 se vor reprograma pentru o a doua şansă la traseu.

 

Statul se mișcă greu

Dacă serviciul de înmatriculări şi permise are acum 8 angajaţi, i-ar mai trebui măcar încă 8 pentru a-şi completa schema. După numeroase referate ale Prefecturii Iaşi, abia va primi încă 5. În luna ianuarie vor fi examenele pentru 4 subofiţeri şi un ofiţer.

Mai trebuie încă cel puţin 8-9 oameni, pe lângă ce avem acum, ca să completăm schema. Pe 5 dintre ei îi angajăm în curând, organizăm concursul”, explică Zacornea.

La un salariu mediu de 2.800-3.100 de lei net, atât cât are fiecare examinator, efortul statului pentru cele trei posturi în plus faţă de cele cinci oferite deja ar fi de 200.000 de lei, cu tot cu impozite, anual. Efortul financiar pentru cei cinci angajaţi care vor fi în schemă din ianuarie este de 335.000 de lei (cu taxe, la suma maximă declarată de Prefectura Iaşi).

Cu alte cuvinte, dublarea personalului de la SPCRPCIV ar costa 535.000 de lei anual. Puţin peste 100.000 de euro pentru ca mii de ieşeni să nu mai aştepte cu lunile o examinare.

 

Mult mai rapid în Vest

Un permis de conducere costă mult mai mult în Europa, dar şi timpul de aşteptare este mult mai mic. În Germania, durata totală, cu tot cu şcoala de şoferi, este de 4 luni, iar costul ajunge la 1.200 de euro.

În Franţa, unde obţinerea permisului costă aproximativ 750-900 de euro, statul garantează o lună între examinări. De altfel, durata totală a timpului până când candidatul are permisul de conducere este, cu tot cu şcoala de şoferi, de 4 luni. Aceasta în condiţiile în care cei 1.300 de examinatori auto din Franţa se plâng de supraaglomerare, cu 5 candidaţi pe fiecare zi lucrătoare.

 

SUA a privatizat examinarea

În Statele Unite ale Americii, sistemul este total diferit: examinatorul nu este poliţist, ci este un civil care a obţinut certificat de examinator. Examenul se dă pe maşina personală a candidatului.

Cursanții din SUA sunt scoşi întâi în poligon şi, dacă nu se descurcă deloc, nu sunt lăsaţi pe şosea. Sistemul american eliberează candidatului un permis de conducere temporar, care îi dă dreptul să conducă cel puţin 40 de ore într-un an, pentru a prinde experienţă, însoţit fiind de un adult de peste 21 de ani cu permis valabil. Abia după aceea se prezintă la examen.

Timpul foarte mare dintre proba teoretică, când cursantul a terminat şcoala, şi proba practică îl face să piardă şi din puţina îndemânare pe care o are. Mulţi dintre candidaţi îşi mai iau câteva ore de conducere înainte de a le veni rândul la traseu. Oricum, cei mai mulţi dintre ei ajung să aibă permis de conducere după aproape un an

Instructor auto la Şcoala de Şoferi Viovas

Până la emoţiile examenului te mănâncă aşteptarea

 

Pagina 1 din 23

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top