Vineri, 23 02 2018

Cristi Zavastin

Sinecuriștii se bat pe funcții în timp ce echipele sunt în disoluție. Consilierul județean Alin Aivănoaie vrea să preia conducerea echipei de handbal, deși e un simplu întreținut al politicii. Rugbiștii își scriu disperarea pe Facebook, povestind cum mor de foame cu salariile neplătite de 5 luni. Finanțarea echipelor de către Primărie este modestă, neavând niciun obiectiv, iar „băieții” care conduc clubul, Vasile Manole și Vlad Ungureanu sunt „locotenenții” lui Sorin Iacoban.

Iașul, unul dintre cele mai mari orașe din România, ocupă unul dintre locurile codașe la capitolul sporturi de echipă. Dacă echipa de fotbal mai speră încă la o intrare miraculoasă în play-off, ceea ce i-ar permite să viseze chiar la cupele europene, celelalte sporturi și-au acontat ultima poziție în clasament, cu șanse destul de mici de a evolua în primul eșalon și sezonul viitor.

Fără o Sală Polivalentă la nivelul Clujului sau a Craiovei, sporturile de sală se zbat într-un anonimat total, în timp ce la rugby mai vin doar câteva zeci de fani, familiile, câțiva prieteni ai sportivilor și câțiva foști rugbiști.

 

Greu când nu joci acasă“

Echipa de baschet CS Politehnica Iași a suferit cel mai mult din cauza condițiilor improprii din Sala Sporturilor. De-abia acum se lucrează la punerea parchetului – condiție obligatorie pentru organizarea meciurilor de baschet. Urmează să fie adusă tabela de marcaj și cronometrele cu resetare la 14 secunde.

Am adus mulți jucători noi, care să corespundă rigorilor primului eșalon. Marea noastră problemă a fost faptul că nu am disputat decât un singur meci în sala proprie, în campionat“, spune managerul echipei de baschet Gabriel Toma.

Pentru echipa pregătită de Ioannis Tsirogiannis se anunță un retur de foc, în care multe meciuri sunt reprogramate, iar echipa, până să joace în propria sală va fi nevoită să dispute meciurile, considerate pe teren propriu, la Galați.

Chiar și așa, Toma este optimist și consideră că echipa sa va putea evolua și sezonul viitor în Liga Națională.

Ieșenii speră ca până la finalul campionatului să urce în clasament și să termine peste echipele Dinamo, Timba Timișoara, Pheonix Galați și, poate, Pitești sau Craiova.

 

Handbaliștii și rugbiștii speră să scape

O altă echipă promovată pe prima scenă, cea de handbal masculin, a simțit din plin diferența dintre eșaloane. Pentru a putea face față noilor rigori au fost aduși câțiva jucători noi, iar directorul tehnic Cornel Bădulescu şi antrenorul Florin Spiridon au încropit un lot cu care au reușit o singură victorie și un egal în 15 meciuri.

În aceste condiții, ieșenii sunt pe ultimul loc în clasament și au șanse doar teoretice de a prinde măcar un loc de baraj. Pentru asta, trebuie ca în etapele rămase de jucat să treacă de CSM Făgăraș și HC Vaslui.

La rugby, unde sezonul trecut s-a investit puțin mai mult decât la celelalte echipe ieșene s-a reușit crearea unui lot destul de valoros, doar că apariția problemelor financiare a dus la despărțirea de antrenorul George Sava și câțiva jucători valoroși.

Acum, li s-a permis celor doi jucători din Tonga să-și caute echipe, iar cei patru sud-africani așteaptă să vadă cum se rezolvă problema financiară.

În aceste condiții, echipa a ajuns pe ultimul loc, însă un eventual succes la Cluj ar fi echivalent cu menţinerea în Superligă. Mai mult, se vorbește despre schimbarea formatului Superligii la zece echipe, ceea ce ar fi echivalent cu rămânerea în prima ligă pentru ieșeni.

 

Voleiul, la un pas de desființare

Singura echipă care nu este susținută și din banii de la Primărie, Penicilina Iași, a fost la un pas de desființare în vară. Până la urmă, s-a ajuns la o variantă de compromis, renunțându-se la o parte dintre jucătoarele care aveau salarii mari. În locul acestora au fost aduse alte voleibaliste de nivel apropiat, însă Penicilina a ajuns să ocupe ultimul loc, cu o singură victorie în zece partide disputate.

În condițiile în care prima ligă are în acest sezon competițional doar 10 echipe, în loc de 12, nicio formație nu va retrograda, așa că jucătoarele pot evolua fără a avea vreun stres.

Surse din cadrul clubului susțin că în situația actuală s-a ajuns deoarece s-a redus foarte mult finanțarea venită de la Antibiotice.

Zilele trecute, au fost aduse două jucătoare experimentate sârboaice, cu ajutorul cărora se speră ridicarea valorii actualului lot.

 

Întârzieri la salarii

Toţi jucătorii de la echipa de handbal sunt liberi să plece la alte echipe în condițiile în care nu și-au primit salariile de patru luni. Situația este și mai proastă la rugby, unde de aproape cinci luni nu s-au luat drepturile financiare. Mai bine, dacă se poate vorba de „bine“ e la baschet, unde s-au făcut trei luni de când nu s-au luat lefurile.

Problema trebuia rezolvată încă de anul trecut, însă Primăria nu a mai alocat Fundației Sportului Ieșean banii promiși. Astfel, formaţiile de handbal şi de baschet trebuiau să ia câte 150.000 de lei fiecare, iar echipa de rugby 95.000 lei.

În urma discuției purtate cu primarul Mihai Chirica, zilele trecute, președintele CS Politehnica Iași, Vasile Manole, a aflat că până pe 16 februarie, când se va stabili bugetul, nu se va mai da niciun ban.

Acești bani erau rectificări la bugetele inițiale.

Pentru 2017, baschetul avea un buget de 100.000 lei, handbalul – 85.000 lei și rugbiul – 50.000.

De menționat că pentru aceste echipe, CS Politehnica Iași a primit pentru acest sezon de la minister 320.000 lei.

Valoarea salariilor la handbal, baschet și rugby este de aproximativ 1 milion de lei. Nu este o sumă mare, dar dacă nu-i primim riscăm să pierdem mai mulți jucători“, spune directorul clubului, Vasile Manole.

Din 2018, lucrurile s-ar putea schimba în rău, primăria intenționând să aloce mai puțini bani Fundației Sportului Ieșean.

 

Bani mai puțini în anii trecuți

În condițiile în care doar rugbiul a fost în prima ligă, banii de la Fundație au fost mai puțini în perioada 2014-2017.

Pentru sezonul 2016-2017, echipa de baschet a primit de la Fundație 50.000 lei, cea de handbal – 50.000, iar cea de rugby – 100.000. În sezoanele 2014-2015 și 2015-2016, Fundația a dat câte 50.000 lei pentru echipele de handbal și rugby și 20.000 pentru cea de baschet. Cu excepția rugbiului, care a promovat în 2016, celelate echipe au fost în liga secundă în acești ani“, spune fostul președinte al clubului ieșean, Leonid Antohi.

O soluție pentru rezolvarea problemelor financiare, în viziunea lui Antohi, ar fi o fuziune între CS Politehnica și CSM: „Așa s-a întâmplat la Craiova, Cluj sau Oradea, unde finanțarea este mult mai mare. La Cluj, baschetul și handbalul primesc 2.000.000 lei, iar la Craiova și Oradea, baschetul și handbalul au bugete de aproape 1,5 milioane lei, de la primărie.“

 

Iașul, fără spectatori - Sibiul respiră baschet

Dacă la Iași, la meciurile echipelor ieșene de-abia se adună 200-300 de spectatori - în cazul baschetului sau nici 100, în cazul rugbiului sau a handbalului, fiecare meci al echipei de baschet masculin CSU Sibiu se dispută cu casa închisă. Cele 1.800 de locuri ale Polivalentei sibiene se dovedesc mereu a fi prea puține, mulți fani luîndu-și abonament pentru a fi siguri că nu ratează jocurile de acasă ale echipei favorite.

Campioana UBT Cluj, care beneficiază de o sală modernă, joacă meciurile de acasă cu 3-4.000 de suporteri, iar la partidele importante se joacă și cu 7.000 de oameni în tribună.

La handbal, HC Odorhei are vândute aproape 600 de abonamente în acest sezon, iar HC Minaur Baia Mare - 500. Odorhei joacă toate meciurile de acasă în Sala Polivalentă unde cele 1.300 de locuri sunt tot timpul ocupate, la fel și la Baia Mare, unde Polivalenta de 2.000 de locuri este mai mereu plină.

 

Iașul, lingura de lemn în toate ligile

 

RUGBY

Locul 7 din 7

 

BASCHET

Locul 12 din 12

 

HANDBAL

Locul 14 din 14

 

VOLEI

Locul 10 din 10

Fără șefi de secție

Situația alarmantă a echipelor de la Clubul Sportiv Politehnica Iași este cauzată și de lipsa unor persoane direct răspunzătoare de aceste formații.

Cu excepția baschetului, unde Gabriel Toma și Dorin Șchiopu sunt managerii echipei și stau mereu alături de jucători, la handbal și rugby e o debandadă totală.

La handbal, după ce Mihai Popescu și-a dat demisia, consilierul județean Alin Aivănoaei și-a manifestat dorința de a veni la conducerea clubului, însă nu este nimic semnat oficial.

La rugby, după ce Corneliu Ghenea a renunțat să mai reprezinte clubul nu a mai fost găsit un înlocuitor.

Nici la aparatul administrativ clubul nu stă prea bine, după plecarea lui Leonid Antohi, Vasile Manole neavând niciun vicepreședinte, el fiind ajutat de Vlad Ungureanu și Radu Boișteanu.

Surse din cadrul clubului, susțin că Manole, care este șef de lucrări la Universitatea Tehnică, ia indemnizație de conducere și este și antrenor de șah, el luînd aproximativ 4.000 de lei. Ungureanu cumulează și el câteva funcții în cadrul clubului, de referent și antrenor de șah și are venituri de aproximativ 2.500 lei. Antrenorul de baschet Boișteanu îndeplinește și el mai multe atribuții în cadrul clubului având o indemnizație de 2.000 lei.

Sinecuriștii se bat pe funcții în timp ce echipele sunt în disoluție. Consilierul județean Alin Aivănoaie vrea să preia conducerea echipei de handbal, deși e un simplu întreținut al politicii. Rugbiștii își scriu disperarea pe Facebook, povestind cum mor de foame cu salariile neplătite de 5 luni. Finanțarea echipelor de către Primărie este modestă, neavând niciun obiectiv, iar „băieții” care conduc clubul, Vasile Manole și Vlad Ungureanu sunt „locotenenții” lui Sorin Iacoban.

Iașul, unul dintre cele mai mari orașe din România, ocupă unul dintre locurile codașe la capitolul sporturi de echipă. Dacă echipa de fotbal mai speră încă la o intrare miraculoasă în play-off, ceea ce i-ar permite să viseze chiar la cupele europene, celelalte sporturi și-au acontat ultima poziție în clasament, cu șanse destul de mici de a evolua în primul eșalon și sezonul viitor.

Fără o Sală Polivalentă la nivelul Clujului sau a Craiovei, sporturile de sală se zbat într-un anonimat total, în timp ce la rugby mai vin doar câteva zeci de fani, familiile, câțiva prieteni ai sportivilor și câțiva foști rugbiști.

 

Greu când nu joci acasă“

Echipa de baschet CS Politehnica Iași a suferit cel mai mult din cauza condițiilor improprii din Sala Sporturilor. De-abia acum se lucrează la punerea parchetului – condiție obligatorie pentru organizarea meciurilor de baschet. Urmează să fie adusă tabela de marcaj și cronometrele cu resetare la 14 secunde.

Am adus mulți jucători noi, care să corespundă rigorilor primului eșalon. Marea noastră problemă a fost faptul că nu am disputat decât un singur meci în sala proprie, în campionat“, spune managerul echipei de baschet Gabriel Toma.

Pentru echipa pregătită de Ioannis Tsirogiannis se anunță un retur de foc, în care multe meciuri sunt reprogramate, iar echipa, până să joace în propria sală va fi nevoită să dispute meciurile, considerate pe teren propriu, la Galați.

Chiar și așa, Toma este optimist și consideră că echipa sa va putea evolua și sezonul viitor în Liga Națională.

Ieșenii speră ca până la finalul campionatului să urce în clasament și să termine peste echipele Dinamo, Timba Timișoara, Pheonix Galați și, poate, Pitești sau Craiova.

 

Handbaliștii și rugbiștii speră să scape

O altă echipă promovată pe prima scenă, cea de handbal masculin, a simțit din plin diferența dintre eșaloane. Pentru a putea face față noilor rigori au fost aduși câțiva jucători noi, iar directorul tehnic Cornel Bădulescu şi antrenorul Florin Spiridon au încropit un lot cu care au reușit o singură victorie și un egal în 15 meciuri.

În aceste condiții, ieșenii sunt pe ultimul loc în clasament și au șanse doar teoretice de a prinde măcar un loc de baraj. Pentru asta, trebuie ca în etapele rămase de jucat să treacă de CSM Făgăraș și HC Vaslui.

La rugby, unde sezonul trecut s-a investit puțin mai mult decât la celelalte echipe ieșene s-a reușit crearea unui lot destul de valoros, doar că apariția problemelor financiare a dus la despărțirea de antrenorul George Sava și câțiva jucători valoroși.

Acum, li s-a permis celor doi jucători din Tonga să-și caute echipe, iar cei patru sud-africani așteaptă să vadă cum se rezolvă problema financiară.

În aceste condiții, echipa a ajuns pe ultimul loc, însă un eventual succes la Cluj ar fi echivalent cu menţinerea în Superligă. Mai mult, se vorbește despre schimbarea formatului Superligii la zece echipe, ceea ce ar fi echivalent cu rămânerea în prima ligă pentru ieșeni.

 

Voleiul, la un pas de desființare

Singura echipă care nu este susținută și din banii de la Primărie, Penicilina Iași, a fost la un pas de desființare în vară. Până la urmă, s-a ajuns la o variantă de compromis, renunțându-se la o parte dintre jucătoarele care aveau salarii mari. În locul acestora au fost aduse alte voleibaliste de nivel apropiat, însă Penicilina a ajuns să ocupe ultimul loc, cu o singură victorie în zece partide disputate.

În condițiile în care prima ligă are în acest sezon competițional doar 10 echipe, în loc de 12, nicio formație nu va retrograda, așa că jucătoarele pot evolua fără a avea vreun stres.

Surse din cadrul clubului susțin că în situația actuală s-a ajuns deoarece s-a redus foarte mult finanțarea venită de la Antibiotice.

Zilele trecute, au fost aduse două jucătoare experimentate sârboaice, cu ajutorul cărora se speră ridicarea valorii actualului lot.

 

Întârzieri la salarii

Toţi jucătorii de la echipa de handbal sunt liberi să plece la alte echipe în condițiile în care nu și-au primit salariile de patru luni. Situația este și mai proastă la rugby, unde de aproape cinci luni nu s-au luat drepturile financiare. Mai bine, dacă se poate vorba de „bine“ e la baschet, unde s-au făcut trei luni de când nu s-au luat lefurile.

Problema trebuia rezolvată încă de anul trecut, însă Primăria nu a mai alocat Fundației Sportului Ieșean banii promiși. Astfel, formaţiile de handbal şi de baschet trebuiau să ia câte 150.000 de lei fiecare, iar echipa de rugby 95.000 lei.

În urma discuției purtate cu primarul Mihai Chirica, zilele trecute, președintele CS Politehnica Iași, Vasile Manole, a aflat că până pe 16 februarie, când se va stabili bugetul, nu se va mai da niciun ban.

Acești bani erau rectificări la bugetele inițiale.

Pentru 2017, baschetul avea un buget de 100.000 lei, handbalul – 85.000 lei și rugbiul – 50.000.

De menționat că pentru aceste echipe, CS Politehnica Iași a primit pentru acest sezon de la minister 320.000 lei.

Valoarea salariilor la handbal, baschet și rugby este de aproximativ 1 milion de lei. Nu este o sumă mare, dar dacă nu-i primim riscăm să pierdem mai mulți jucători“, spune directorul clubului, Vasile Manole.

Din 2018, lucrurile s-ar putea schimba în rău, primăria intenționând să aloce mai puțini bani Fundației Sportului Ieșean.

 

Bani mai puțini în anii trecuți

În condițiile în care doar rugbiul a fost în prima ligă, banii de la Fundație au fost mai puțini în perioada 2014-2017.

Pentru sezonul 2016-2017, echipa de baschet a primit de la Fundație 50.000 lei, cea de handbal – 50.000, iar cea de rugby – 100.000. În sezoanele 2014-2015 și 2015-2016, Fundația a dat câte 50.000 lei pentru echipele de handbal și rugby și 20.000 pentru cea de baschet. Cu excepția rugbiului, care a promovat în 2016, celelate echipe au fost în liga secundă în acești ani“, spune fostul președinte al clubului ieșean, Leonid Antohi.

O soluție pentru rezolvarea problemelor financiare, în viziunea lui Antohi, ar fi o fuziune între CS Politehnica și CSM: „Așa s-a întâmplat la Craiova, Cluj sau Oradea, unde finanțarea este mult mai mare. La Cluj, baschetul și handbalul primesc 2.000.000 lei, iar la Craiova și Oradea, baschetul și handbalul au bugete de aproape 1,5 milioane lei, de la primărie.“

 

Iașul, fără spectatori - Sibiul respiră baschet

Dacă la Iași, la meciurile echipelor ieșene de-abia se adună 200-300 de spectatori - în cazul baschetului sau nici 100, în cazul rugbiului sau a handbalului, fiecare meci al echipei de baschet masculin CSU Sibiu se dispută cu casa închisă. Cele 1.800 de locuri ale Polivalentei sibiene se dovedesc mereu a fi prea puține, mulți fani luîndu-și abonament pentru a fi siguri că nu ratează jocurile de acasă ale echipei favorite.

Campioana UBT Cluj, care beneficiază de o sală modernă, joacă meciurile de acasă cu 3-4.000 de suporteri, iar la partidele importante se joacă și cu 7.000 de oameni în tribună.

La handbal, HC Odorhei are vândute aproape 600 de abonamente în acest sezon, iar HC Minaur Baia Mare - 500. Odorhei joacă toate meciurile de acasă în Sala Polivalentă unde cele 1.300 de locuri sunt tot timpul ocupate, la fel și la Baia Mare, unde Polivalenta de 2.000 de locuri este mai mereu plină.

 

Iașul, lingura de lemn în toate ligile

 

RUGBY

Locul 7 din 7

 

BASCHET

Locul 12 din 12

 

HANDBAL

Locul 14 din 14

 

VOLEI

Locul 10 din 10

Fără șefi de secție

Situația alarmantă a echipelor de la Clubul Sportiv Politehnica Iași este cauzată și de lipsa unor persoane direct răspunzătoare de aceste formații.

Cu excepția baschetului, unde Gabriel Toma și Dorin Șchiopu sunt managerii echipei și stau mereu alături de jucători, la handbal și rugby e o debandadă totală.

La handbal, după ce Mihai Popescu și-a dat demisia, consilierul județean Alin Aivănoaei și-a manifestat dorința de a veni la conducerea clubului, însă nu este nimic semnat oficial.

La rugby, după ce Corneliu Ghenea a renunțat să mai reprezinte clubul nu a mai fost găsit un înlocuitor.

Nici la aparatul administrativ clubul nu stă prea bine, după plecarea lui Leonid Antohi, Vasile Manole neavând niciun vicepreședinte, el fiind ajutat de Vlad Ungureanu și Radu Boișteanu.

Surse din cadrul clubului, susțin că Manole, care este șef de lucrări la Universitatea Tehnică, ia indemnizație de conducere și este și antrenor de șah, el luînd aproximativ 4.000 de lei. Ungureanu cumulează și el câteva funcții în cadrul clubului, de referent și antrenor de șah și are venituri de aproximativ 2.500 lei. Antrenorul de baschet Boișteanu îndeplinește și el mai multe atribuții în cadrul clubului având o indemnizație de 2.000 lei.

Ploieştiul este un exemplu demn de urmat, ba chiar depăşit. Consultantul investiţiei, fostul fotbalist Vivi Răchită, a povestit că arena din Ploieşti, extrem de lăudată la momentul inaugurării, a fost ridicată în circa un an, parţial cu bani de la bugetul local, parţial dintr-un împrumut al Primăriei.

Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Ploieşti. Sunt doar o parte dintre oraşele mari care se pot mândri cu stadioane noi, la cele mai ridicate standarde internaţionale. Recent a fost finalizat stadionul de la Târgu Jiu şi urmează construirea unor stadioane noi la Alexandria, Timişoara sau Arad.

 

Vechi de aproape 60 de ani

Cel mai mare oraş din zona Moldova, Iaşul nu beneficiază însă, de o asemenea arenă, stadionul „Emil Alexandrescu“ fiind inaugurat în 1960. După câteva modificări, stadionul are acum o capacitate de 11.481 de locuri.

În condiţiile în care Iaşul este „sărit” de fiecare dată de la bugetul central atunci când se vorbeşte despre o asemenea investiţie, o variantă ar fi construirea unui nou stadion nou, cu bani de la bugetul local. Varianta este viabilă, mai ales că amplasamentul a fost deja identificat, primarul Mihai Chirica vorbind despre zona Moara de Vânt.

 

Ploieşti: Cost sub Arena Naţională şi Cluj Arena

Fosta glorie a Petrolului, Valeriu Răchita, a explicat, pentru REPORTER DE IAŞI, cum o asemenea investiţie a fost posibilă la Ploieşti. „Iniţial, în 2010, am dorit să facem un stadion pe structură metalică şi costurile ar fi fost de 7 milioane de euro. După ce am discutat cu primarul şi după ce au fost consultaţi ploieştenii, s-a decis construirea unui stadion trainic şi s-a optat pentru o structură de beton. Lucrările au început în 2010 şi anul următorul stadionul a fost gata. Banii au venit în totalitate de la bugetul local, pentru o parte din bani făcându-se un credit pentru o perioadă de şapte ani. În calitate de consultant al primarului pe probleme de sport, chiar eu am făcut caietul de sarcini şi am participat la licitaţie. De construirea stadionului s-a ocupat firma Alpine Bau, cea care a construit şi Allianz Arena din München. În final, costul a fost de o mie şi ceva de euro pe metro pătrat, cu mult sub sumele construite pentru «Arena Naţională» sau «Cluj Arena»“, spune Vivi Răchită.

 

Răchită: „Iaşul merită un asemenea stadion“

Fundaşul care se identifică cu anii de glorie ai Petrolului consideră că un oraş de mărimea Iaşului merită să aibă un stadion modern. „Sunt convins că dacă acest lucru s-ar dori într-adevăr, ar fi posibil la Iaşi. Vorbim despre cel mai mare oraş din zona Moldovei, cu un buget pe măsură. Nu cred că ar fi o problemă construirea unui stadion de 15.000-20.000 de locuri. Ştiu stadionul din Copou, care are pistă şi este foarte vechi. Iaşul are echipă de primă ligă, a jucat recent în cupele europene. În plus, acolo ar putea juca în cupele europene şi FC Botoşani, cealaltă echipă din zona Moldovei din Liga I. Ar fi o investiţie pentru întreg oraşul, acolo putând fi organizate şi alte evenimente cultural-artistice“, adaugă Răchită.

 

Necesar: aproximativ 32-35 milioane de lei

Fostul manager al Petrolului Ploieşti consideră că suma necesară pentru ridicarea unui stadion modern la Iaşi ar putea fi susţinut din bugetul de investiţii. „Suma nu este foarte mare dacă ţinem cont că pentru modernizarea unei banale străzi de un kilometru se cheltuie aproximativ un milion de euro“, mai zice Răchită.

În 2017, Iaşul a avut un buget de dezvoltare de peste 207 milioane de lei. Pentru construirea unui stadion, ar fi necesari, potrivit lui Răchită, aproximativ 32-35 milioane de lei. Construirea stadionului ar putea fi eşalonată, din punctul de vedere al bugetului, pentru doi-trei ani, astfel că efortul financiar anual ar fi mult mai mic şi nici nu ar fi necesar vreun împrumut bancar.

 

Chirica vrea arenă de 55 milioane de euro

Primarul Mihai Chirica a inclus proiectul noului stadion pe lista celor 17 proiecte de investiţii pentru oraş. El a cerut de la Guvern 55 de milioane de euro pentru un stadion nou, cu 40.000 de locuri, gest interpretat de criticii săi drept unul populist de vreme ce se află în conflict cu Puterea de la Bucureşti drept pentru care la Iaşi ajung cu ţârâita bani din bugetul central.

Teleormanul, un judeţ cu o populaţie mult mai mică decât a Iaşului, va avea un stadion modern la Alexandria. Iaşul este mai îndreptăţit să aibă un asemenea stadion”, a spus Mihai Chirica.

Suma de 55 de milioane de euro este exact cea oferită de Compania Naţională de Investiţii, de la buget, pentru noul stadion „Oblemenco“ din Craiova.

REPORTER DE IAŞI a solicitat purtătorului de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga, un punct de vedere legat de posibilitatea ca investiţia pentru un nou stadion să fie făcută de la bugetul local, însă nu a primit niciun răspuns.

 

Stadionul Letna este utilizat de naţionala Cehiei

Un exemplu: Stadionul „Letna“

Deşi Chirica îşi doreşte un stadion de 40.000 de locuri, acest lucru pare a nu se justifica la un oraş de mărimea Iaşului.

În Praga, un oraş cu o populaţie de 1,2 milioane locuitori, „Generali Arena“ sau Stadionul „Letna“, cum este cunoscut de microbişti, are o capacitate de puţin peste 19.000 de locuri şi este folosit de formaţia Sparta Praga, dar şi de echipa naţională a Cehiei.

Stadionul a fost construit în 1921 şi a avut iniţial 35.000 de locuri. De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe modernizări şi a ajuns la capacitatea actuală după ce s-a renunţat la pistă şi toate tribunele au fost acoperite. Nici celelalte arene funcţionale din Praga nu depăşesc 20.000 de locuri.

Ploieştiul este un exemplu demn de urmat, ba chiar depăşit. Consultantul investiţiei, fostul fotbalist Vivi Răchită, a povestit că arena din Ploieşti, extrem de lăudată la momentul inaugurării, a fost ridicată în circa un an, parţial cu bani de la bugetul local, parţial dintr-un împrumut al Primăriei.

Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Ploieşti. Sunt doar o parte dintre oraşele mari care se pot mândri cu stadioane noi, la cele mai ridicate standarde internaţionale. Recent a fost finalizat stadionul de la Târgu Jiu şi urmează construirea unor stadioane noi la Alexandria, Timişoara sau Arad.

 

Vechi de aproape 60 de ani

Cel mai mare oraş din zona Moldova, Iaşul nu beneficiază însă, de o asemenea arenă, stadionul „Emil Alexandrescu“ fiind inaugurat în 1960. După câteva modificări, stadionul are acum o capacitate de 11.481 de locuri.

În condiţiile în care Iaşul este „sărit” de fiecare dată de la bugetul central atunci când se vorbeşte despre o asemenea investiţie, o variantă ar fi construirea unui nou stadion nou, cu bani de la bugetul local. Varianta este viabilă, mai ales că amplasamentul a fost deja identificat, primarul Mihai Chirica vorbind despre zona Moara de Vânt.

 

Ploieşti: Cost sub Arena Naţională şi Cluj Arena

Fosta glorie a Petrolului, Valeriu Răchita, a explicat, pentru REPORTER DE IAŞI, cum o asemenea investiţie a fost posibilă la Ploieşti. „Iniţial, în 2010, am dorit să facem un stadion pe structură metalică şi costurile ar fi fost de 7 milioane de euro. După ce am discutat cu primarul şi după ce au fost consultaţi ploieştenii, s-a decis construirea unui stadion trainic şi s-a optat pentru o structură de beton. Lucrările au început în 2010 şi anul următorul stadionul a fost gata. Banii au venit în totalitate de la bugetul local, pentru o parte din bani făcându-se un credit pentru o perioadă de şapte ani. În calitate de consultant al primarului pe probleme de sport, chiar eu am făcut caietul de sarcini şi am participat la licitaţie. De construirea stadionului s-a ocupat firma Alpine Bau, cea care a construit şi Allianz Arena din München. În final, costul a fost de o mie şi ceva de euro pe metro pătrat, cu mult sub sumele construite pentru «Arena Naţională» sau «Cluj Arena»“, spune Vivi Răchită.

 

Răchită: „Iaşul merită un asemenea stadion“

Fundaşul care se identifică cu anii de glorie ai Petrolului consideră că un oraş de mărimea Iaşului merită să aibă un stadion modern. „Sunt convins că dacă acest lucru s-ar dori într-adevăr, ar fi posibil la Iaşi. Vorbim despre cel mai mare oraş din zona Moldovei, cu un buget pe măsură. Nu cred că ar fi o problemă construirea unui stadion de 15.000-20.000 de locuri. Ştiu stadionul din Copou, care are pistă şi este foarte vechi. Iaşul are echipă de primă ligă, a jucat recent în cupele europene. În plus, acolo ar putea juca în cupele europene şi FC Botoşani, cealaltă echipă din zona Moldovei din Liga I. Ar fi o investiţie pentru întreg oraşul, acolo putând fi organizate şi alte evenimente cultural-artistice“, adaugă Răchită.

 

Necesar: aproximativ 32-35 milioane de lei

Fostul manager al Petrolului Ploieşti consideră că suma necesară pentru ridicarea unui stadion modern la Iaşi ar putea fi susţinut din bugetul de investiţii. „Suma nu este foarte mare dacă ţinem cont că pentru modernizarea unei banale străzi de un kilometru se cheltuie aproximativ un milion de euro“, mai zice Răchită.

În 2017, Iaşul a avut un buget de dezvoltare de peste 207 milioane de lei. Pentru construirea unui stadion, ar fi necesari, potrivit lui Răchită, aproximativ 32-35 milioane de lei. Construirea stadionului ar putea fi eşalonată, din punctul de vedere al bugetului, pentru doi-trei ani, astfel că efortul financiar anual ar fi mult mai mic şi nici nu ar fi necesar vreun împrumut bancar.

 

Chirica vrea arenă de 55 milioane de euro

Primarul Mihai Chirica a inclus proiectul noului stadion pe lista celor 17 proiecte de investiţii pentru oraş. El a cerut de la Guvern 55 de milioane de euro pentru un stadion nou, cu 40.000 de locuri, gest interpretat de criticii săi drept unul populist de vreme ce se află în conflict cu Puterea de la Bucureşti drept pentru care la Iaşi ajung cu ţârâita bani din bugetul central.

Teleormanul, un judeţ cu o populaţie mult mai mică decât a Iaşului, va avea un stadion modern la Alexandria. Iaşul este mai îndreptăţit să aibă un asemenea stadion”, a spus Mihai Chirica.

Suma de 55 de milioane de euro este exact cea oferită de Compania Naţională de Investiţii, de la buget, pentru noul stadion „Oblemenco“ din Craiova.

REPORTER DE IAŞI a solicitat purtătorului de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga, un punct de vedere legat de posibilitatea ca investiţia pentru un nou stadion să fie făcută de la bugetul local, însă nu a primit niciun răspuns.

 

Stadionul Letna este utilizat de naţionala Cehiei

Un exemplu: Stadionul „Letna“

Deşi Chirica îşi doreşte un stadion de 40.000 de locuri, acest lucru pare a nu se justifica la un oraş de mărimea Iaşului.

În Praga, un oraş cu o populaţie de 1,2 milioane locuitori, „Generali Arena“ sau Stadionul „Letna“, cum este cunoscut de microbişti, are o capacitate de puţin peste 19.000 de locuri şi este folosit de formaţia Sparta Praga, dar şi de echipa naţională a Cehiei.

Stadionul a fost construit în 1921 şi a avut iniţial 35.000 de locuri. De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe modernizări şi a ajuns la capacitatea actuală după ce s-a renunţat la pistă şi toate tribunele au fost acoperite. Nici celelalte arene funcţionale din Praga nu depăşesc 20.000 de locuri.

O familie de profesori din Iaşi care a făcut o mică avere din comerţul cu manuale a stârnit rumoare în rândul părinţilor după ce propunea elevilor un experiment ce ducea la moartea unor şoareci. Nu este singura controversă din auxiliarele girate de familia Pârâială: în cel de Religie scrie că tinerii pot scăpa de febră doar dacă merg la biserică, se împărtăşesc şi primesc binecuvântarea preotului. În 15 ani, editura acestor profesori a vândut manuale de 13 milioane de lei. În ultima vreme însă, la merge cam prost: de trei ani au pierderi pe firmă, iar acest auxiliar a fost scos de pe lista celor avizate de Ministerul Educaţiei.

ntr-unul dintre auxiliarele scoase de profesorul ieşean Dumitru Pârâială, împreună cu mai mulţi membri ai familiei - „Matematică şi explorarea mediului pentru clasa a II-a“, de la Editura Euristica -, elevii sunt puşi să închidă un şoricel într-un borcan şi să-l lase acolo timp de mai multe zile fără hrană şi fără apă, pentru a-i observa comportamentul. Mai mulţi părinţi ai elevilor de clasa a doua au fost extrem de deranjaţi în momentul în care au văzut această cerinţă din manual. „Într-o ţară în care ni se cere să învăţăm sportul din manual şi în care laboratoarele sunt învechite sau inexistente, venim totuşi cu o iniţiativă lăudabilă de a aplica practic ceea ce învăţăm. Dar nu ne duce capul mai mult de atât: să lăsăm un şoricel fără mâncare şi apă şi să-l observăm cum moare”, a scris, pe o reţea de socializare, o mamă revoltată.

 

Inspectoratul şi Ministerul au luat măsuri

Inspectorul Şcolar General, profesoara Genoveva Farcaş, susţine că acest manual auxiliar nu mai este folosit în şcolile ieşene. „Aspectul este cunoscut la nivelul Inspectoratului şi la ministerul de resort. În acest sens, am realizat verificări privind folosirea auxiliarului. S-au purtat discuţii cu directorul Şcolii Gimnaziale «Otilia Cazimir», constatându-se că acesta a informat în cadrul consiliilor profesorale toţi profesorii pentru învăţământul primar cu privire la actele normative care reglementează utilizarea auxiliarelor didactice în unităţile de învăţământ preuniversitar în anul şcolar 2017-2018“, spune Farcaş.

Auxiliarul familiei Pârâială nu a fost inclus pe lista depusă în vederea obţinerii Acordului Ministerului pentru utilizare extinsă la clasă, listă publicată de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare în data de 11 octombrie 2017. „Acest auxiliar nu este avizat pentru a fi folosit la clasă“, adaugă şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi.

 

Farcaş: „Copii trebuie învăţaţi să preţuiască viaţa“

Şefa ISJ Iaşi crede că acest auxiliar nu îndeplineşte mai multe condiţii.

În ceea ce priveşte conţinutul oricărui auxiliar curricular, acesta trebuie să respecte principii de corectitudine ştiinţifică, dar şi exigenţe privind formarea unor atitudini şi comportamente responsabile la elevi. Personal, consider că situaţia invocată nu respectă aceste repere, având în vedere faptul că de la vârstele mici este bine să îi orientăm pe copii către protejarea mediului, a animalelor şi, implicit, către formarea unor comportamente de preţuire a vieţii“, precizează Farcaş.

Şi psihologul Mihaela Pop crede că un an astfel de subiect nu are ce căuta într-o carte pentru copii de clasa a II-a. „E normal ca la vârsta de 7-8 ani un copil să înveţe despre moarte, dar nu mi se pare normal să-l pui să facă un experiment în urma căruia să constate modul în care moare un şoricel ţinut fără aer, apă şi mâncare. Chiar nu înţeleg care a fost scopul didactic gândit de cei care au făcut acel auxiliar“, afirmă Mihaela Pop.

 

Director: „Îl stimez pe domnul Pârâială“

Directoarea Şcolii Generale „Otilia Cazimir“, Lăcrămioara Doncean, nu a dorit să comenteze situaţia auxiliarului scris de familia Pârâială. „Îl apreciez şi îl stimez pe domnul profesor Dumitru Pârâială pentru modul în care lucrează la clasă. El este adorat de părinţi şi de copii. Nu pot aprecia munca dumnealui în afara şcolii“, zice Lăcrămioara Doncean, care adaugă că în şcoala sa nu se mai lucrează pe auxiliare: „Acestea sunt depuse la minister spre avizare, iar la noi la şcoală acum se lucrează doar pe fişe scoase de fiecare profesor în parte. Zilele trecute am făcut o evidenţă a numărului de fişe scoase de profesorii noştri. Avem un xerox performant şi, chiar dacă sunt costuri mari, toţi profesorii lucrează după fişe.“

Această informaţie este contrazisă de copii şi părinţi. „Noi lucrăm în continuare după manual (n.r. – auxiliar)“, spune un elev de la „Otilia Cazimir“, în timp ce un părinte susţine că fiul său învaţă în continuare din cărţile cumpărate la începutul anului şcolar: „Băiatul meu lucrează tot din auxiliar. Foarte rar când profesorul vine cu fişe de pe care să se lucreze la ore.“

 

Caietele de religie, o mare problemă

Experimentul ucigaş regăsit în manualul de clasa a II-a, meditizat mai ales pe reţelele sociale, nu este singura problemă din auxiliarele tipărite de familia Pârâială. REPORTER DE IAŞI a descoperit că în caietul de religie ortodoxă pentru clasa I, scos de Dumitru Pârârială împreună cu preotul Vasile Nechita, la tema „Darurile Sfintei Liturghii“, copii sunt învăţaţi că pot scăpa de febră doar dacă merg la biserică, se împărtăşesc şi primesc binecuvântarea preotului.

Tot în acelaşi caiet, una dintre lecturi, intitulată „Ochii lui Nicolae“, micuţii află despre un copil, Nicolae, care, după ce a fost diagnosticat de „un renumit profesor“ ca fiind orb cu un ochi, iar cu celălalt văzând foarte puţin, a început să vadă foarte bine după ce bunica sa a plătit la biserică o slujbă de vindecare.

Şi tot în acelaşi caiet, copii sunt puşi să joace următorul joc: „Atunci când profesorul va numi obiecte, fiinţe, fenomene create de Dumnezeu, elevii se vor însemna cu Sfânta Cruce şi vor spune în cor «Slavă Ţie, Doamne!» Profesorul va răspunde «Amin!»“

În auxiliarul de Religie ortodoxă pentru clasa pregătitoare, modul în care părinţii îşi manifestă dragostea faţă de copii este exemplificat cu desene în care mama calcă, spală, face de mâncare, face cumpărături, are grijă de copil când este bolnav, iar tatăl apare doar atunci când se merge la slujba de duminică. O poziţie deseori criticată pentru stereotipie, care ar încălca principiul egalităţii dintre femei şi bărbaţi.

Cristian şi Florina Pârâială au contribuit şi ei la lista lungă a producţiilor editurii

 

Toată lumea scrie manuale

Familia Pârâială a înfiinţat Editura Euristica încă din 2001 şi aici au publicat auxiliare pentru învăţământul primar şi gimnazial, iar sute de mii de elevi din ţară au învăţat timp de ani buni din ceea ce au scris, la început, doar Dumitru Pârâială şi soţia sa, Viorica.

Editura îşi are sediul social în satul Lunca Cetăţuii din comuna Ciurea, în timp ce sediul efectiv este trecut pe Strada A. Sesan nr. 2, adică exact adresa unde locuiesc cei doi profesori.

Viorica Pârâială a ieşit la pensie, în timp ce Pârâială Senior este în continuare profesor la Şcoala „Otilia Cazimir“, unde predau de câţiva ani şi fiii lor, Cristian şi Bogdan. La aceeaşi şcoală predă şi nora lui Dumitru Pârâială, Florina.

Pe site-ul editurii, Dumitru Pârâială apare autor la 71 de auxiliare, soţia sa, Viorica, la 54, la fel ca fiul Cristian, în timp ce celălalt fiu, Bogdan, apare ca autor la 16, iar nora, Florina, este ultima în top, cu 8 auxiliare. În calitate de coautor, Dumitru Pârâială mai apare pe coperţile a încă 27 de cărţi, iar Bogdan Pârâială la 8.

Conform datelor contabile, firma de manual a acestei familii a avut de la înfiinţare şi până la finalul lui 2016 o cifră de afaceri totală de circa 13 milioane de lei.

Nici un membru al familiei nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei, în ciuda încercărilor repetate.

Editura, luată la ochi de ministrul Educaţiei

Ministrul Liviu Pop a anunţat recent că va sesiza Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi Ministerul Finanţelor cu privire la două edituri specializate la elaborarea auxiliarelor, acuzând că acestea nu deţin avizele necesare. „Fără nicio emoţie, unele edituri specializate numai în auxiliare imprimă pe coperta acestora avizul MEN (Ministerul Educaţiei Naţionale, n.r.), fără să aibă acest aviz. Nu voi intra în detalii cu privire la cum funcţionează caracatiţa auxiliarelor. Lupta mea cu această caracatiţă continuă. Voi sesiza atât Ministerul de Finanţe, cât şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului pe aceste aspecte”, a declarat Pop.

Una dintre cele două edituri vizate de către ministru este cea care aparţine familiei Pârâială. Astfel, pe toate auxiliarele scoase de familia Pârâială este trecută precizarea că sunt scoase cu avizul MEN, deşi ministrul contrazice acest fapt.

O comparaţie între mandatele fostului şi actualului preşedinte de la echipa de Liga I CSM Politehnica. Echipa are mai multe puncte decât în ediţia trecută, mai mulţi spectatori, dar, la fel ca anul trecut, şanse mici de a intra în play-off n Deşi bugetul de salarii a scăzut cu 30%, dependenţa de bugetul local a rămas aceeaşi, iar cooptarea unui asociat privat a eşuat. Tot la capitolul negativ se situează tripla eliminare a antrenorului Flavius Stoican

După cel mai zbuciumat început de sezon competiţional, jucătorii de la CSM Politehnica Iaşi au intrat în vacanţă. Echipa lui Stoican încheie anul pe locul 8, cu 30 de puncte. La distanţă de patru puncte de locurile 6 şi 7 şi la cinci de locul 5, ieşenii continuă să spere, totuşi, la intrarea în play-off. La fel au stat lucrurile şi campionatul trecut, dar ultimele etape din sezonul regulat au fost un fiasco.

 

Bani mai mulţi, dar şi datorii mari

După ce, în vară, preşedintele Florin Prunea a fost îndepărtat din Copou, Primăria s-a întors din nou cu faţa către club, iar banii de la Fundaţia Sportului Ieşean au început să revină în cont. În sezonul 2016/2017, suma alocată de la bugetul local pentru echipă nu a depăşit 6,6 milioane de lei, iar pentru sezonul 2017/2018, gruparea din Dealul Copoului va primi 8,1 milioane de lei.

Clubul a primit cu 1,5 milioane de lei mai mult decât în perioada Prunea, dar o observaţie importantă: o bună parte din sumele încasate de noua administraţie au mers spre plata unor datorii de 6,5 milioane de lei acumulate în timpul mandatului fostului preşedinte. Iar aceste datorii încă nu au fost achitate total.

O diferenţă faţă de bugetul din ediţia trecută este şi la capitolul salarii. Într-un articol din Ziarul de Iaşi, din luna octombrie, preşedintele Adrian Ambrosie a precizat că în lunile iulie, august şi septembrie 2016, în timpul lui Prunea, pentru salariile tututor angajaţilor clubului s-au plătit între 454.000 şi 505.000 lei, iar în perioada similară din 2017 sumele s-au situat între 321.000 şi 366.000 de lei.

Spre deosebire de campionatele trecute, este posibil ca în perioada următoare, după mult timp, clubul să facă ceva bani din transferuri, principalul vizat fiind Qaka, pe care se cer minimum 500.000 de euro, doar 85% urmând să intre însă în conturile CSM Politehnica.

 

Statistica, de partea lui Ambrosie

După 22 de etape jucate, echipa de acum ocupă locul 8 în clasament, cu 30 de puncte acumulate şi un golaveraj de 27-29. Cifrele sunt mai bune faţă de sezonul trecut, când, după etapa 22, Poli era pe locul 9, avea 26 de puncte şi un golaveraj de 23-24. De remarcat că atunci, până la finalul campionatului, Iaşul a mai strâns doar trei puncte, mai puţin decât are acum, cu patru etape înainte de final.

Şi jocul echipei s-a schimbat, mai multe persoane din lumea fotbalului autohton considerând Iaşul o echipă care practică un fotbal plăcut ochiului.

Probabil în relaţie cu acest lucru se află o statistică întocmită de Liga Profesionistă de Fotbal. După 22 de etape, Poli are o medie de 3.400 de spectatori pe meci şi se află pe locul 5 în topul Ligii I. Spre comparaţie, anul trecut, tot după 22 de etape, Iaşul avea o medie de 2.500 de spectatori şi era pe locul 7.

 

Paraschiv: „Schimbarea a fost benefică“

Fostul căpitan al Politehnicii Iaşi, actual director de dezvoltare în FRF, Ciprian Paraschiv, consideră că schimbarea din vară a adus plusuri echipei din Copou. „Fiind prins cu treabă la Federaţie, am văzut un singur meci în Copou, acea înfrângere nemeritată cu Craiova. În schimb, am văzut toate partidele Iaşului la televizor. Venirea lui Ambrosie a însemnat implementarea unui management mult mai bun. Puţini ştiu că Adi (n.r. – Adrian Ambrosie) urmează acum un un curs de management sportiv cu cei mai buni profesori de la o universitate din Lausanne. Dincolo de asta, cu o echipă făcută într-un timp scurt, Stoican a reuşit să facă o formaţie care joacă într-adevăr fotbal. Echipa pune mingea jos, are posesie, construieşte şi îşi crează multe ocazii de a marca, lucru care înainte nu se întâmpla. În plus, au fost promovaţi mulţi jucători tineri. Tot la plusuri aş trece relaţia bună pe care o are conducerea clubului cu Primăria, de unde vin banii. La minusuri, aş trece greşelile personale din apărare, la unele partide, şi protestele antrenorilor care au atras suspendarea pe un număr destul de mare de etape“, spune Ciprian Paraschiv. În acelaşi registru, se include, din păcate, şi faptul că Iaşul este una dintre cele mai indisciplinate echipe.

Pe de altă parte, tot la capitolul eşecuri poate fi trecută asocierea cu Fotbal Hebdo, partener anunţat în vară cu surle şi trâmbiţe drept asociatul care va aduce lapte şi miere în bugetul clubului. N-a fost să fie.

 

 

8 puncte pierdute la codașe

 

Qaka, principala „marfă” de export din această iarnă)

Era clar pentru toată lumea că o echipă nu se poate face peste noapte, iar obiectivul fixat – intrarea în play-off, este greu de atins. Pe de altă parte, frustrant a fost că echipa a avut rezultate modeste, dacă nu chiar foarte slabe, cu echipe ce acum sunt mult sub gruparea ieşeană în clasament. Astfel, Iaşul a pierdut câte două puncte din dublele cu Gaz Metan Mediaş şi Juventus Bucureşti şi toate cele şase puncte din dubla cu Sepsi. Cu jumătate din aceste puncte, Iaşul ar fi fost la egalitate cu Viitorul şi Dinamo, echipele de pe locurile 6 şi 7.

O comparaţie între mandatele fostului şi actualului preşedinte de la echipa de Liga I CSM Politehnica. Echipa are mai multe puncte decât în ediţia trecută, mai mulţi spectatori, dar, la fel ca anul trecut, şanse mici de a intra în play-off n Deşi bugetul de salarii a scăzut cu 30%, dependenţa de bugetul local a rămas aceeaşi, iar cooptarea unui asociat privat a eşuat. Tot la capitolul negativ se situează tripla eliminare a antrenorului Flavius Stoican

După cel mai zbuciumat început de sezon competiţional, jucătorii de la CSM Politehnica Iaşi au intrat în vacanţă. Echipa lui Stoican încheie anul pe locul 8, cu 30 de puncte. La distanţă de patru puncte de locurile 6 şi 7 şi la cinci de locul 5, ieşenii continuă să spere, totuşi, la intrarea în play-off. La fel au stat lucrurile şi campionatul trecut, dar ultimele etape din sezonul regulat au fost un fiasco.

 

Bani mai mulţi, dar şi datorii mari

După ce, în vară, preşedintele Florin Prunea a fost îndepărtat din Copou, Primăria s-a întors din nou cu faţa către club, iar banii de la Fundaţia Sportului Ieşean au început să revină în cont. În sezonul 2016/2017, suma alocată de la bugetul local pentru echipă nu a depăşit 6,6 milioane de lei, iar pentru sezonul 2017/2018, gruparea din Dealul Copoului va primi 8,1 milioane de lei.

Clubul a primit cu 1,5 milioane de lei mai mult decât în perioada Prunea, dar o observaţie importantă: o bună parte din sumele încasate de noua administraţie au mers spre plata unor datorii de 6,5 milioane de lei acumulate în timpul mandatului fostului preşedinte. Iar aceste datorii încă nu au fost achitate total.

O diferenţă faţă de bugetul din ediţia trecută este şi la capitolul salarii. Într-un articol din Ziarul de Iaşi, din luna octombrie, preşedintele Adrian Ambrosie a precizat că în lunile iulie, august şi septembrie 2016, în timpul lui Prunea, pentru salariile tututor angajaţilor clubului s-au plătit între 454.000 şi 505.000 lei, iar în perioada similară din 2017 sumele s-au situat între 321.000 şi 366.000 de lei.

Spre deosebire de campionatele trecute, este posibil ca în perioada următoare, după mult timp, clubul să facă ceva bani din transferuri, principalul vizat fiind Qaka, pe care se cer minimum 500.000 de euro, doar 85% urmând să intre însă în conturile CSM Politehnica.

 

Statistica, de partea lui Ambrosie

După 22 de etape jucate, echipa de acum ocupă locul 8 în clasament, cu 30 de puncte acumulate şi un golaveraj de 27-29. Cifrele sunt mai bune faţă de sezonul trecut, când, după etapa 22, Poli era pe locul 9, avea 26 de puncte şi un golaveraj de 23-24. De remarcat că atunci, până la finalul campionatului, Iaşul a mai strâns doar trei puncte, mai puţin decât are acum, cu patru etape înainte de final.

Şi jocul echipei s-a schimbat, mai multe persoane din lumea fotbalului autohton considerând Iaşul o echipă care practică un fotbal plăcut ochiului.

Probabil în relaţie cu acest lucru se află o statistică întocmită de Liga Profesionistă de Fotbal. După 22 de etape, Poli are o medie de 3.400 de spectatori pe meci şi se află pe locul 5 în topul Ligii I. Spre comparaţie, anul trecut, tot după 22 de etape, Iaşul avea o medie de 2.500 de spectatori şi era pe locul 7.

 

Paraschiv: „Schimbarea a fost benefică“

Fostul căpitan al Politehnicii Iaşi, actual director de dezvoltare în FRF, Ciprian Paraschiv, consideră că schimbarea din vară a adus plusuri echipei din Copou. „Fiind prins cu treabă la Federaţie, am văzut un singur meci în Copou, acea înfrângere nemeritată cu Craiova. În schimb, am văzut toate partidele Iaşului la televizor. Venirea lui Ambrosie a însemnat implementarea unui management mult mai bun. Puţini ştiu că Adi (n.r. – Adrian Ambrosie) urmează acum un un curs de management sportiv cu cei mai buni profesori de la o universitate din Lausanne. Dincolo de asta, cu o echipă făcută într-un timp scurt, Stoican a reuşit să facă o formaţie care joacă într-adevăr fotbal. Echipa pune mingea jos, are posesie, construieşte şi îşi crează multe ocazii de a marca, lucru care înainte nu se întâmpla. În plus, au fost promovaţi mulţi jucători tineri. Tot la plusuri aş trece relaţia bună pe care o are conducerea clubului cu Primăria, de unde vin banii. La minusuri, aş trece greşelile personale din apărare, la unele partide, şi protestele antrenorilor care au atras suspendarea pe un număr destul de mare de etape“, spune Ciprian Paraschiv. În acelaşi registru, se include, din păcate, şi faptul că Iaşul este una dintre cele mai indisciplinate echipe.

Pe de altă parte, tot la capitolul eşecuri poate fi trecută asocierea cu Fotbal Hebdo, partener anunţat în vară cu surle şi trâmbiţe drept asociatul care va aduce lapte şi miere în bugetul clubului. N-a fost să fie.

 

 

8 puncte pierdute la codașe

 

Qaka, principala „marfă” de export din această iarnă)

Era clar pentru toată lumea că o echipă nu se poate face peste noapte, iar obiectivul fixat – intrarea în play-off, este greu de atins. Pe de altă parte, frustrant a fost că echipa a avut rezultate modeste, dacă nu chiar foarte slabe, cu echipe ce acum sunt mult sub gruparea ieşeană în clasament. Astfel, Iaşul a pierdut câte două puncte din dublele cu Gaz Metan Mediaş şi Juventus Bucureşti şi toate cele şase puncte din dubla cu Sepsi. Cu jumătate din aceste puncte, Iaşul ar fi fost la egalitate cu Viitorul şi Dinamo, echipele de pe locurile 6 şi 7.

O familie cu patru copii îşi duce traiul de pe o zi pe alta. Locuiesc în comuna Comarna, într-o casă de chirpici, cu o cameră şi o aşa-zisă bucătărie transformată într-o cameră. Așa săraci nu vedeai nici la 1907. Sunt oameni fără carte, dar muncitori.

Unul dintre pereţi stă să cadă, iar tavanul este crăpat în mai multe locuri. Acolo trăiesc, mănâncă şi se spală.

 

Casă într-o râpă

Nu au curent şi seară aprind un bec alimentat de la o baterie, cu ajutorul unei instalaţii improvizate. Se încălzesc de la o sobă, iar puţinele lemne le-au primit de la o vecină. Toaleta e în curte, dar cei mici îşi fac nevoile în casă, la oliţă.

Petronela Răileanu are 21 de ani, iar concubinul ei, Gabriel Florea, 28. Petronela este însărcinată şi în primăvară trebuie să nască din nou.

Ca să ajungi la casa celor doi este o adevărată aventură, mai ales dacă a plouat. „Fără cizme de cauciuc, nu aveţi nicio şansă!“, îmi zice un sătean.

Îmi iau inima în dinţi şi condus de tanti Tina, o vecină a Petronelei, ajung, înotând prin noroaie, într-o râpă unde îşi au casa cei doi tineri. Casă e impropriu spus. O cocioabă făcută din chirpici. În curte nu au animale. „Nici măcar câine nu au, pentru că sunt prea săraci!“, mă lămureşte tanti Tina.

 

Condiţii grele

Intraţi! Nu e foarte frumos la noi, dar e cât decât curat“, mă îndeamnă mama Petronelei. În cameră, pe un pat, stau îngrămădiţi Elena, în vârstă de doi ani, David, de patru ani şi Gabriela, de cinci ani. Zâmbesc ruşinaţi şi se uită la mine cu ochi iscoditori. Andreea are aproape un an şi doarme în bucătărie, vegheată de mama Petronelei.

Unul dintre pereţii casei s-a umflat de la condens şi îţi lasă impresia că mai are puţin şi cade. Tavanul este crăpat şi nici el nu pare să reziste prea mult.

Ne este şi frică noaptea să nu cadă tavanul peste copii. Am vrea să-l reparăm, dar nu avem cu ce. A zis Gabi că poate la primăvară o să-l facă. Banii preferăm să îi dăm pe mâncare pentru copii decât să reparăm tavanul“, zice Petronela.

 

S-au cunoscut la muncă

Petronela e din Schitu Duca şi a ajuns în Comarna împreună cu Gabriel.

Am mers la şcoală până în clasa a patra, după care am început să merg cu mama la muncă. Mai am patru fraţi şi era greu cu banii. Mama ne lua să muncim cu ziua pentru a avea cu ce să trăim“, îşi începe Petronela povestea.

Aşa a ajuns să-l cunoască pe Gabriel. „Veneam cu mama la muncă la domnul secretar de aici, din Comarna. Gabriel era cioban la domnul secretar. Şi el e dintr-o familie săracă. Mama lui a decedat când era mic. El a fost la şcoală până în clasa a treia, după care a început să muncească. E greu la ţară dacă nu munceşti!“, explică tânăra.

 

Primul copil, la 16 ani

Petronela a rămas prima dată însărcinată când era încă minoră. „Mama m-a certat la început - iar mama acesteia dă aprobator din cap -, dar pe urmă mi-a zis să rămân cu Gabi. Tatăl lui ne-a dat o bucată de teren şi ne-am făcut şi noi cum am putut această casă. De atunci stăm aici“, zice tânăra.

Spun că nu au făcut nuntă pentru că sunt săraci.

Primii trei copii sunt trecuţi pe numele lui Gabi, iar fetiţa cea mică e pe numele Petronelei pentru că el era plecat la muncă în Anglia când ea a născut. Poate la anul, după ce naşte Petronela, vor face şi nuntă. Le-am zis ca măcar cununia la preot să o facă şi să aibă acte“, spune mama Petronelei.

 

Trăiesc din alocaţii

În condiţiile în care Petronela trebuie să aibă grijă de copii, Gabriel munceşte cu ziua prin sat. „Ne este foarte greu. Singurii bani pe care contăm sunt alocaţiile copiilor. Am încercat să obţinem un ajutor de la Primărie, dar ne trebuie nişte acte pe care nu le avem. Gabi mai munceşte cu ziua, prin sat. Nu are carte şi îi este imposibil să-şi găsească un serviciu. E om muncitor şi lumea îl mai cheamă să le facă treabă prin grădină. Dar acum, iarna, e tare greu“, se plânge Petronela.

Au noroc de mama Petronelei care îi mai ajută cu bani, precum şi de tanti Tina. „Le mai dau câte un sac cu cartofi. Câte o găină, când pot şi eu. Gabi mai vine şi mai munceşte la mine în curte şi îi mai dau un ban. Mi-e milă de ei“, zice vecina tinerilor.

 

Desene animate, doar la grădiniţă

Cât am vorbit cu mama şi cu bunica sa, fetiţa cea mare, Gabriela, a stat foarte atentă şi curioasă. De-abia aştepta să o întreb şi pe ea ceva. „Sunt la grădiniţă. E foarte frumos acolo. Ne dă şi mâncare. Lapte şi corn. Ne dă desene animate. Ne jucăm. Noi acasă nu avem televizor“, zice curajoasă fetiţa.

Nu au jucării, iar singurele jocuri sunt cele pe care le inventează ei.

Gabriela şi David merg în fiecare zi la grădiniţă, chiar dacă trebuie să parcurgă aproape patru kilometri dus-întors, pe un drum de pământ. Au auzit de Moş Crăciun, dar ştiu că la ei nu prea poate să ajungă, „pentru că suntem săraci“, zice privind tristă, în pământ, Gabriela.

La capătul patului, într-un suport de metal, este un brăduţ. „Le facem anul acesta brad. Am luat şi nişte ghirlande“, arată Petronela spre o punguţă agăţată într-un cui pe perete.

David e mai timid şi nu mă priveşte când vorbeşte: „Şi eu merg la grădiniţă. E foarte frumos acolo. Avem cu ce ne juca. Acasă... nu avem.“

 

Casa e vai de capul ei

Vor să-şi facă altă casă

Cea mai mare dorinţă a Petronelei este să aibă altă locuinţă. „Tatăl lui Gabi ne-a zis că ne dă nişte teren mai în deal să ne facem altă casă. Acolo am avea şi curent, ar fi altceva. Am vorbit şi la Primărie şi ni s-a spus că poate vom primi un ajutor anul viitor. Dacă am avea nişte bolţari din beton, Gabi ar putea să facă el singur casa, dar nu avem cu ce“, spune, plină de speranţă, Petronela.

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

 

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

 

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

 

Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

 

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

 

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

 

Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Pagina 1 din 31

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Go to top