Discrimare între spitalele din România: e mai ieftin să mori la Hârlău decât să te vindeci la București

Discrimare între spitalele din România: e mai ieftin să mori la Hârlău decât să te vindeci la București

Studiu de caz: Spitalul din Hârlău nu are medici, a schimbat patru manageri în câteva luni și subfinanțarea stabilită prin lege îi anulează orice șansă de a-și mai reveni vreodată. Condițiile spitalicești sunt de anii ’80 la Spitalul Orășenesc: ciment pe jos, paturi de tablă, cearșafuri gălbejite după mii de spălări. Patru medici de la Hârlău sunt pensionari, nu este anestezist, se operează o singură zi pe lună. Însă ministerul decontează o apendicită la Hârlău cu o sumă de două ori mai mică decât la un spital din București. E practic o încălcare a dreptului la sănătate, consfințit prin Constituție.

 

Starea de incertitudine de la Spitalul Orăşenesc Hârlău îi face pe puţinii medici de aici să-şi pună serioase întrebări în legătură cu eventualitatea închiderii acestui spital.

 

Bate vântul prin birouri

În ultima perioadă, conducerea unităţii medicale a fost asigurată interimar de mai multe persoane din spital. De o lună de zile, manager interimar este Teodor Pricop, fostul director financiar, aceasta în condiţiile în care fostul manager interimar, Daniela Trinadaf şi-a dat demisia. Director medical este în continuare Rodica Postică.

Pentru a discuta de problemele cu care se confruntă spitalul din Hârlău, am încercat să luăm legătura cu actualul manager, însă acesta nu a putut fi găsit timp de mai multe zile la spital, scuzându-se că a fost ocupat cu alte treburi.

Contactat telefonic, acesta a spus că nu există probleme la spitalul pe care îl conduce: „Aşa, probleme sunt peste tot. Eu sunt doar de o lună manager şi asigur interimatul până se va organiza concurs.“

Luni, la spital, nu a putut fi găsită niciuna dintre persoanele din conducere. „Nu sunt astăzi. Sunt plecaţi cu treabă. Reveniţi!“, ne-a spus sec contabila spitalului.

 

Nu e indicat să vă internați copilul prea multe zile în acest pavilion de la Spitalul Hârlău: e ce oferă statul pentru locuitori cu aceleași boli ca și cei din București

Fără gard şi cu tencuiala căzută

Imaginea spitalului din Hârlău nu este una tocmai bună pentru cineva care merge acolo pentru prima dată. La poartă, nu este nimeni care să te întrebe ce problemă ai şi unde vrei să mergi.

„La noi portarii fac şi pază, se ocupă şi de alte probleme. Dacă e nevoie de ei sunt chemaţi la centrală, la schimbat un tub de gaz“, ne explică un medic de la Spitalul Orăşenesc Hârlău.

Cât priveşte gardul care împrejmuieşte spitalul, acesta este rupt în multe locuri sau pur şi simplu nu mai este deloc gard. La pavilioanele spitalului, deşi par a fi văruite recent, în multe locuri tencuiala a căzut şi pereţii sunt crăpaţi. În spatele pavilioanelor, situaţia arată jalnic, cu bucăţi mari de pereţi căzuţi şi fără geamuri.

În interior, în saloane, este curat, dar condiţiile sunt la nivelul anilor ’80, cu podeaua din ciment, paturi metalice, cu vopseaua scorojită, cu pături şi cearceafuri foarte vechi.

 

Fără medic anestezist

Puţinele operaţii care se fac la spitalul din Hârlău se programează cam o dată pe lună şi se fac în aceeaşi zi, din lipsa unui medic anestezist.

„Nu se fac foarte multe operaţii la noi. Suntem spital de gradul IV… Se operează un apendic, o hernie, o reducţie de fractură, un colecist, o intervenţie la stomac. De obicei, se adună cinci-şase cazuri şi este chemat un medic anestezist de la Iaşi pentru că noi nu avem. Astea sunt posibilităţile“, adaugă medicul.

 

Salon tipic la Spitalul Hârlău: ciment pe jos, nici măcar linoleum

Medicii fug de spital

Spitalul din Hârlău are 110 paturi şi trebuie să asigure asistenţa medicală pentru aproximativ 65.000 de persoane, din Hârlău şi din comunele învecinate. Spitalul deţine, pe lângă cele patru specialităţi de bază, medicină internă, obstetrică-ginecologie, pediatrie şi chirurgie, boli infecţioase, neonatologie şi balneofizioterapie. Pe aceste specializări, sunt în total nouă medici, dintre care patru sunt ieşiţi la pensie, un altul are vârsta de 64 de ani, iar doi lucrează cu jumătate de normă.

„Medicii tineri nu vor să vină aici. De aceea lucrează în continuare patru medici care ar fi trebuit să fie la pensie: Adrian Juverdeanu, Lilian Ciubara, Petre Costea şi Mihai Colţa. La laboratorul de analize şi la balneologie sunt doi medici cu jumătate de normă. S-a încercat organizarea unor concursuri, dar nu s-a prezentat nimeni“, susţine un alt medic de la Spitalul Hârlău.

 

Management prost

În ultimii ani, pe la cârma spitalului din Hârlău, care se află din 2012 sub tutela Primăriei, s-au perindat mai mulţi dintre medicii din spital, dar niciunul nu a reuşit să pună spitalul pe picioare.

„În ultimii ani, au tot fost manageri interimari, dar niciunul nu a stat prea mult timp. Toţi şi-au dat demisia după ce au văzut care este situaţia financiară a spitalului. Au fost şi deficienţe de management, mulţi intrând în conflict cu ceilalţi colegi când au fost la cârma spitalului. Chiar şi actualul primar a fost manager la spital. Starea asta de interimat nu ajută pe nimeni şi nimeni nu-şi asumă responsabilitatea“, susţine un alt medic din cadrul spitalului din Hârlău

 

 Prin gardul spart se plimbă câinii fără stăpân. Managerul spitalului nu dă interviuri: e al patrulea în câteva luni

Bani de la Primărie

Pentru anul 2016, Spitalul Orăşenesc Hârlău a primit din partea Primăriei suma de 130.000 de lei, alţi bani urmând să vină de la Guvern.

„În acest an, Primăria Hârlău a alocat Spitalului Orăşenesc aproximativ 130.000 de lei, bani cu care s-a achiziţionat aparatură medicală şi un sistem informatic. Dacă vor mai fi necesare fonduri, vom face tot posibilul să ajutăm. Vor fi alocaţi de la Guvern 440.000 de lei pentru refacerea acoperişului şi reabilitarea termică a pavilionului unde se află maternitatea, pediatria şi laboratorul de analize. Sperăm ca în scurt timp să rezolvăm şi problema gardului, după ce vom amenaja lângă un teren de joacă pentru copii şi o pistă pentru biciclete, printr-un proiect european. Sperăm să rezolvăm cât mai repede şi problema interimatului postului de manager“, precizează primarul Radu Curcă.

 

Cum funcționează un spital de gradul IV

Potrivit Ordinului Ministrului privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor în funcţie de competenţă, pentru clasificarea în categoria IV, spitalele trebuie să îndeplinească, obligatoriu, următoarele condiţii minime:

- Secţii, laboratoare, servicii de diagnostic şi tratament în specialităţile anestezie şi terapie intensivă, medicină de urgenţă, medicină internă, pediatrie, chirurgie generală, obstetrică-ginecologie (secţie cu minim o sală de naştere), medicină de laborator şi radiologie - imagistică medicală şi medici şi asitente pentru aceste specializări.

- Unul sau mai multe blocuri operatorii care au cel puţin o sală de operatie.

- Continuitatea asistenţei medicale se asigură prin cel puţin două linii de gardă organizate astfel: linie de gardă pentru specialităţile medicale; linie de gardă pentru specialităţile chirurgicale.

- Are în dotare aparat de radiologie convenţională şi ecograf şi echipamente corespunzătoare în laboratorul de analize medicale pentru hematologie, biochimie şi microbiologie.

 

 

 

De ce mor spitalele orășenești: o discriminare la limita Constituției

 

În timp ce la Hârlău o apendicită este plătită de stat cu doar 772 de lei, la Spitalul Universitar București statul achită 1.327 de lei pentru aceeași apendicită n Practic, locuitorii din Hârlău sunt condamnați prin lege la servicii medicale mai proaste, contrar Constituției

 

Starea muribundă a Spitalului Hârlău este general valabilă pentru unitățile medicale orășenești din România. Subfinanțarea în cazul spitalelor de gradul IV sau V nu e o formulă goală, uzată de folosirea excesivă în dezbaterile despre sistemul medical, ci pleacă chiar din momentul stabilirii contractului-cadru de către Ministerul Sănătății. Formula folosită în România pentru finanțarea spitalelor conține o dublă penalizare a unităților de grad inferior, astfel că se cască o prăpastie între bugetul unităților de top și cele din orașele mici din țară, raportat la același caz medical și la același pat pentru pacient.

Calculul condamnă din start Spitalul Hârlău, de exemplu, să încaseze de două ori mai puțin pe o apendicită decât aceeași intervenție la Spitalul Universitar București, la aceleași cheltuieli pe caz. Astfel, în timp, unitatea din Hârlău nu-și acoperă costurile, oferă condiții tot mai proaste, nu poate atrage specialiști și activitatea sa se reduce. Iar statisticile confirmă că la Hârlău numărul de cazuri rezolvate se reduce de la un an la altul, într-o spirală descendentă din care nu mai poate ieși. Totul făcut din calculul inițial al decontării actului medical.

 

Să dăm exemple:

Formula folosită în România pentru finanțarea spitalelor este următoarea:

P (indice de penalizare în funcție de gradul spitalului, de la 1 la 5) x ICM (indice de complexitate a cazului, la apendicită este același în orice spital din România) x TCP (tarif de caz ponderat, stabilit de minister pentru fiecare spital în parte, fiind practic a doua penalizare a unei unități mici).

 

Să presupunem că locuiți în cartierul Floreasca și vă operați de apendicită la Spitalul Universitar București (SUB). Ministerul va deconta spitalului următoarea sumă:

85% (P) x 0,8443 (ICM pentru apendicită) x 1.850 lei (TCP, stabilit de minister) = 1.327,66 lei

Să presupunem însă că stați la Pârcovaci și vă operați de apendicită la Spitalul Hârlău. Suma primită de această unitate pentru aceeași operație este următoarea:

62% (85%-23%, penalizarea pentru gradul spitalului) x 0,8443 (ICM este același pentru apendicită) x 1.475 lei (TCP stabilit de minister, mai mic la Hârlău, fiind practic a doua penalizare) = 772,11 lei.

Între o apendicită la București și una la Hârlău apare o diferență de 555,55 lei. Or, conform Constituției, dreptul la sănătate este garantat, iar condițiile în care este oferit actul medical sunt aceleași: medic, sală de operație, salon de internări.

 

Să luăm alt exemplu, foarte întâlnit în cazuistica medicală: insuficiența cardiacă. La SUB, o insuficiență este decontată după formula: 0,85 x 0,7561 x 1.850 lei = 1.188, 96 lei.

La Spitalul Hârlău, aceeași afecțiune este plătită de stat astfel: 0,62 x 0,7561 x 1475 lei = 691,45 lei. Diferența între cele două spitale este de 497,51 lei.

 

Citește și Lovitura lui Cimpoeșu: și-a făcut un SMURD privat, cu sediul la ea acasă

 

Studiind contractele-cadru de pe site-ul Ministerului Sănătății, apare o mare surpriză: între Spitalul Orășenesc Hârlău și Spitalul Universitar București nu există o diferență mare între cele două afecțiuni date ca exemple. Astfel, la Hârlău s-au tratat în 2015 (aprilie-decembrie) 12 cazuri de apendicită, iar la SUB, în aceeași perioadă, au fost 18 cazuri rezolvate. La insuficiență cardiacă, Spitalul Hârlău a înregistrat 341 de cazuri, iar SUB a avut 474 de cazuri. Diferența de bani primită de cele două spitale, totalizând numărul de cazuri rezolvate este uriașă. Spitalul din Hârlău primește cu 70% mai puțini bani, nu are buget pentru modernizări și pentru a angaja medici.

VOM REVENI.


Citeste si...
Nota
(3 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Go to top