Istoricul ieșean crescut la sânul lui Gheorghe Buzatu a fost unul din marii simpatizanți ai Mișcării Legionare în anii ’90. Partidul lui Marian Munteanu propune la Iași un candidat a cărui întreagă carieră a fost marcată de cultul lui Corneliu Zelea Codreanu. Corneliu Ciucanu organiza ample dezbateri național-creștine în facultate și a scris mai multe studii despre Mișcarea Legionară.

Alianța Noastră România (ANR), partid înființat de revoluționarul Marian Munteanu, se prezintă la Iași cu o listă de candidați condusă de cercetătorul Corneliu Ciucanu, cunoscut admirator al mișcării legionare. Ciucanu activează în cadrul Academiei Române ca cercetător științific la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană.

Admirator al legionarilor

În mediul academic ieșean, Corneliu Ciucanu este încadrat de mulți ani în grupul celor care au promovat cultul Mișcării Legionare după 1990, făcând parte din cercul intim al profesorului Gheorghe Buzatu, cel mai mare promotor din România post-comunistă al imaginii lui Corneliu Zelea Codreanu.
Foștii săi colegi de facultate își amintesc de agitații ani ’90: „Corneliu Ciucanu înființase un fel de cuib legionar în interiorul Facultății de Istorie, în sensul în care promova literatura despre Mișcarea Legionară din perioada interbelică, promova idei legionare, organiza întâlniri ad-hoc la Casa Studenților sau în cămin, la câte un pahar de vin”. În studenție, Ciucanu își manifesta deschis admirația față de Zelea Codreanu și făcea apologia Mișcării. „Era persuasiv, se folosea de statutul de lider al studenților pe facultate și atrăgea colegi la întâlnirile sale. Organiza pelerinaje la mănăstiri, avea grupul său, împărțea cărți despre istoria Mișcării Legionare”, își amintesc foștii săi colegi.

Corneliu Ciucanu, primul din dreapta, la una din acțiunile de „ridicare a conștiinței românești”

Ciucanu se apără cu „ridicarea conștiinței românești”

Corneliu Ciucanu a intrat rapid în grațiile istoricului Gheorghe Buzatu, fiind co-autor al volumului „Radiografia Dreptei românești, 1927-1941”, având portretul lui Zelea Codreanu pe copertă. Întreaga carieră a cercetătorului Ciucanu a stat sub influența lui Gheorghe Buzatu, cel mai mare apologet al figurii mareșalului Antonescu. De asemenea, cercetătorul a publicat și un volum de scrieri și însemnări ale lui Corneliu Zelea Codreanu.
Acum, Cornelui Ciucanu deschide lista ANR pentru Senatul României, fiind propus de Marian Munteanu, cel care s-a retras din cursa pentru Primăria București tot în urma acuzațiilor privind afinitățile față de Mișcarea Legionară.
Cercetătorul ieșean exclude însă apartenența la Mișcarea Legionară și respinge eticheta de „legionar”, despre care spune că e o răutate gratuită. „Este o glumă? Când am intrat la Facultatea de Istorie, am devenit președinte al Ligii Studenților și am participat la multe acțiuni de ordin civic. La nivel național am contribuit pentru ridicarea conștiinței românești în Basarabia. Aveam o platformă unionistă”, explică istoricul ieșean.

 Una din cărțile de referință la care Ciucanu a fost co-autor

Prieten de 26 de ani cu Marian Munteanu

Corneliu Ciucanu explică și cum s-a ajuns la candidatura sa la Senat, grație relației cu fondatorul ANR, Marian Munteanu: „Cu el mă cunosc de 26 de ani, iar mesajul lui m-a determinat să particip la această construcție civică. Sunt alături de Marian Munteanu pentru promovarea celor șapte obiective esențiale”.
Decanul Facultății de Istorie din Iași, Petronel Zahariuc nu a dorit să emită un punct de vedere privind activitatea lui Corneliu Ciucanu: „Nu pot spune mare lucru. Ne-am cunoscut acum 20 de ani și atât”.
Mai mulți istorici din Iași solicitați de REPORTER DE IAȘI pentru a caracteriza activitatea lui Ciucanu s-au abținut de la comentarii: „Nu comentez, e campanie electorală și se poate interpreta”, a spus, printre alții, istoricul Dorin Dobrincu.

„Personalitate covârșitoare a curentului național-creștin interbelic și fondatorul Legiunii Arhanghelului Mihail, Corneliu Zelea Codreanu a fost și, din păcate, rămâne încă un personaj defăimat, reprimat, ignorat în ultimii 80 de ani de istorici și nu numai.” Pasaj dintr-un studiu publicat de cercetătorul ieșean Corneliu Ciucanu

Îl elogiază pe Zelea Codreanu

Într-una din cărțile sale, Corneliu Ciucanu îi face o scurtă descriere lui Zelea Codreanu, deplângând modul în care este tratată memoria acestuia: „Personalitate covârșitoare a curentului național-creștin interbelic și fondatorul Legiunii Arhanghelului Mihail, Corneliu Zelea Codreanu a fost și, din păcate, rămâne încă un personaj defăimat, reprimat, ignorat în ultimii 80 de ani de istorici și nu numai”.
Într-un alt pasaj, Ciucanu se auto-compătimește: „Dacă după instaurarea regimului comunist în România, numele lui Corneliu Codreanu era rostit cu frică, deoarece putea să determine automat aplicarea etichetei de „legionar” care atrăgea, totodată, ani grei de detenție politică, izolarea, epurarea sau chiar moartea, după 1990, istoricii, sociologii, analiștii politici interesați, sub aspect științific, de Codreanu și Mișcarea legionară, sunt catalogați invariabil drept retrograzi, paseiști (despre idealizarea trecutului- n.r.), revizioniști”.

Citește și ZIDUL PRUTULUI: caz revoltător cu o familie româno-moldovenească despărțită de vameși

Cariera lui Corneliu Ciucanu

Cercetătorul s-a născut în comuna Girov, județul Neamț, pe 16 aprilie 1969. A absolvit Facultatea de Istorie din Iași în anul 1996, cu lucrarea de diplomă intitulată „Alegerile generale din 1937”.
În perioada 1995-1997, a fost angajat ca asistent de cercetare la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană, ca mai apoi, să fie avansat cercetător științific. În 2009 și-a susținut teza de doctorat la Facultatea de Istorie din Constanța, cu teza ”Din istoria Dreptei românești”. Printre titlurile publicate pot fi enumerate următoarele: ”Dreapta românească interbelică. Politică și ideologie”, ”Mișcarea legionară în Basarabia, în Europa XXI” sau ”Alegerile din 20 decembrie 1937 în Iași”.

Marian Munteanu, tânăr, un adevărat „român verde”

Munteanu, acuzat că a colaborat cu Securitatea

Alianța Noastră România a luat ființă după o tentativă eșuată a lui Marian Munteanu de a candida din partea PNL la funcția de primar general al Capitalei. Contestat vehement de societatea civilă și pe rețelele de socializare pentru afinități legionare, PNL i-a retras candidatura. Imediat după alegeri, au apărut informații privind colaborarea lui Marian Munteanu cu Securitatea în anii comunismului. Deși o expertiză holografă a stabilit că a semnat un angajament, fiind și plătit pentru note informative, CNSAS i-a dat verdictul că nu a colaborat cu Securitatea, în sensul în care nu a participat la acțiuni de poliție politică.