Perioada din Centrul de plasament
Mare parte din viaţă, Elena şi-a petrecut-o în centrul de plasament, loc de unde a rămas cu un amalgam de amintiri. „Experienţa aceasta şi-a pus o amprentă puternică în viaţa mea. Neavând un termen de comparaţie, aş spune că am avut o copilărie normală şi fericită. Sigur, au existat momente bune şi altele mai grele, specifice copiilor care cresc în astfel de centre. Prefer să păstrez în amintire doar momentele plăcute, chiar dacă am fost pusă faţă-n faţă cu poveşti de viaţă impresionante. Acestea m-au învăţat ce înseamnă empatia, compasiunea, dăruirea de sine, dar şi durerea şi dorul de familie. Păstrez legătura cu cei din centrul de plasament şi mi-ar plăcea ca să îi pot răsplăti pe cei care m-au susţinut. Sunt multe persoane dragi acolo, cărora le port respect şi recunoştinţă. Cu foştii colegi din centru nu mai păstrez legătura. Pe unii îi am în lista de Facebook şi ne felicităm la zilele de naştere sau de sărbători, însă nu am rămas apropiaţi“, rememorează Elena.
Elena în China, amintiri pentru o viaţă
A luat Bac-ul cu 8,96
Clasele I-VIII, Elena le-a urmat în învăţământul special din cadrul Colegiului Tehnic „Ion Holban“. Din 2009, Elena a continuat să stea în centru, chiar dacă a optat pentru continuarea studiilor la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“.
„În perioada ciclului liceal, tânăra a înregistrat rezultate bune la învăţătură, promovând examenul de bacalaureat cu media 8,96, după care a urmat Facultatea de Drept, unde a fost admisă la zi, pe locurile bugetate. Şi la facultate a avut o situaţie şcolară foarte bună, fiind acceptată în programul «Work and Travel», în timpul vacanţelor de vară din 2015 şi 2016. Pe toată perioada cât a stat în Centru, Elena s-a remarcat printr-un comportament adecvat şi a manifestat interes şi implicare faţă de activităţile realizate la nivelul instituţiei“, spune Lucian Părpăuţă, directorul Centrului „Ion Holban”, care a adăugat că tânăra a ţinut legătura cu familia de-a lungul timpului, mergând acasă în perioada vacanţelor şcolare şi, uneori, la sfârşit de săptămână.
„Am vrut să ajut persoanele lipsite de dreptate“
Când era în liceu, Elena a ales să urmeze cursurile de la Drept din dorinţa de a putea ajuta persoanele aflate în imposibilitatea de a se apăra în instanţă. „Am încercat să mă proiectez în viitor şi să-mi dau seama ce profesie mi s-ar potrivi cel mai bine. Eram într-o clasă cu profil real, matematică-informatică, dar eram atrasă mai mult de ştiinţele sociale. Aşa am optat pentru Facultatea de Drept. Recunosc că am avut şi un plan de rezervă şi am dat admitere şi la Automatică şi Calculatoare. Am ales Dreptul deoarece mi s-a părut foarte important să lupt pentru echitate. Îmi doream şi mi se părea interesant să contribui la aflarea adevărului. Voiam să rezolv cauzele unor persoane care sunt lipsite de dreptate“, explică Elena.
Bursă în China prin concurs la nivel naţional
După ce a absolvit facultatea, tânăra s-a orientat către un master în Dreptul Afacerilor, din cadrul aceleiaşi universităţi ieşene. Dorindu-şi foarte mult să încerce şi o experienţă în afara ţării, mai ales că timp de câţiva ani a fost plecată în Alabama (SUA) prin programul „Work and Travel”, Elena a optat pentru un al doilea master şi a obţinut o bursă la Universitatea de Finanţe şi Economie din Shanghai.
„Este o bursă interguvernamentală, pe care am accesat-o prin intermediul Agenţiei de Burse şi Credite din Bucureşti. Bursa se acordă în urma unui concurs desfăşurat la nivel naţional, pe baza unui dosar şi a unui interviu. În cadrul preselecţiei a trebuit să conving că sunt suficient de motivată, dar şi capabilă să răspund unei astfel de provocări“, zice fata, care susţine că a ales China, „deşi sistemul juridic actual este încă tânăr“.
„China este unul dintre motoarele economice cele mai puternice ale lumii, care atrage mii de investitori din întreaga lume. Consecinţa acestui fapt este şi dezvoltarea cadrului legislativ, dar şi numeroase cazuri, soluţii şi argumentări ale unor judecători celebri în speţe ce au ca protagonişti nume importante din piaţa economică. Am ales masterul în China şi pentru că am avut posibilitatea să călătoresc şi să cunosc cultura chineză şi pe cea asiatică, în general“, adaugă tânăra.
În Centrul de plasament „Ion Holban” a perceput lumea Elena. Viaţa aici nu este deloc roz
Combinaţie între relaţii internaţionale şi avocatură
Deocamdată, în ceea priveşte limba chineză, Elena este la nivel de începători.
„Este o limbă destul de greu de învăţat atât din cauza scrierii diferite, dar şi a tonurilor care sunt folosite şi care, de multe ori, schimbă înţelesul cuvintelor. De cele mai multe ori cer ajutorul colegei mele de cameră, care vorbeşte foarte bine chineză. Sper ca în cel mai scurt timp să mă pot descurca singură“, menţionează Elena.
Ea consideră că limba este o reală barieră pentru o persoană străină: „Viza pe care o am nu îmi permite să lucrez, ci doar să fac stagii de practică la anumite firme. Nu am găsit deocamdată o astfel de firmă, mai ales din cauza barierei lingvistice.“
După ce va termina masterul din China, tânără şi-ar dori să revină în ţară, iar în primă fază să-şi caute un loc de muncă în care să aplice cunoştinţele acumulate în dreptul comercial. „Mi-ar plăcea să pot intermedia relaţiile economice şi comerciale dintre România şi China. Ulterior, îmi doresc să obţin şi titulatura de avocat astfel încât să pot să apăr în instanţe litigii comerciale“, menţionează Elena.
China şi restul lumii
Adaptarea la viaţa din China a fost o reală provocare pentru Elena, Shanghaiul fiind un oraş atipic, totuşi, pentru traiul dintr-o ţară comunistă. Tânăra îl consideră un oraş al contrastelor, unde lângă zgârie-nori se pot observa clădiri modeste. Lângă restaurante de lux sunt oameni care îşi fac de mâncare direct în stradă. După colţurile centrelor comerciale imense se află comercianţi ambulanţi. „Viaţa în China este foarte diferită faţă restul lumii, de Europa, de America. Diferă chiar de la o regiune la alta. Este un amestec eterogen de viaţă şi cultură. Shanghaiul a împrumutat foarte multe din obiceiurile internaţionale, dar este un oraş al contrastelor. Se vede diferenţa dintre China nouă, cu explozia economică şi China veche, unde cultura şi obiceiurile oamenilor nu au ţinut pasul cu progresul. Aici, comunitatea este foarte variată, iar deschiderea şi nivelul de toleranţă este mult mai ridicat decât în restul regiunilor. Ca străin, ai parte de tratament diferit faţă de chinezii de rând, iar partidul nu se implică atât de tare. Cel mai uşor de văzut este limitarea informatică pe care regimul comunist o impune. În China, platforma Google nu poate fi accesată la fel. Probleme sunt şi cu Facebook, Instagram sau Whatsapp“, explică Elena.
Alături de o localnică, în spectaculosul Shanghai
Viaţa de student: implicare a universităţii în viaţa socială
Ca student străin ai parte de alt tratament faţă de studenţii chinezi care sunt nevoiţi să muncească pentru a-şi păstra locul în facultate. „Accesarea programelor de studii superioare este dificilă pentru chinezi, iar ei sunt nevoiţi să muncească. Ce mi-a plăcut în China este implicarea universităţii în viaţa socială a studenţilor. Aici sunt diverse cluburi de sport, arte sau ştiinţe care dezvoltă altfel de capacităţi pentru ei. Nu se pune accent doar pe livrarea unor cantităţi de informaţie. Clasa în care sunt eu este formată doar din persoane din afara Chinei, iar cursurile sunt ţinute, în mare parte, de profesori străini sau care au studiat în Europa sau SUA. Atmosfera este poate un pic mai destinsă decât în mod tradiţional”.
