Mare parte nu s-au prins
Cei care au venit să planteze s-au declarat extrem de încântaţi, dornici să vadă peste câţiva ani o pădure în acea zonă. REPORTER DE IAŞI a mers în zonă să vadă dacă puieţii plantaţi pe 14 aprilie s-au prins şi dacă ulterior s-a mai îngrijit cineva de acei copăcei.
Aşa cum s-a întâmplat şi în alte cazuri, munca voluntarilor a fost în van, deoarece mare parte dintre copăcei nu s-au prins, iar cei care au câteva frunzuliţe nu au mai fost udaţi şi sunt înconjuraţi de buruieni, semn că totul a fost făcut pentru a acumula capital de imagine şi nu din dorinţa reală de a creşte o pădure în adevăratul sens al cuvântului.
Ar mai zâmbi deputatul Cosette Chichirău dacă ar merge acum la locul plantărilor?
„Dacă nu ai grijă de ei, puieţii mor“
Despre ceea ce trebuia făcut într-adevăr în zonă pentru ca acei copaci să crească ne-a explicat Mihai Istrate, profesor în cadrul Facultăţii de Horticultură de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi. „În primul rând, copacii se plantează toamna pentru a putea avea parte de umiditatea din timpul iernii. Plantări se fac şi primăvara, dar foarte devreme. La plantare trebuie ţinut cont de anumiţi paşi, de la săpatul gropilor, până la fertilizare şi udare. După două săptămâni ar fi trebuit să fie din nou udaţi, în condiţiile în care nu a plouat. Pe urmă, în funcţie de vreme, trebuie udaţi periodic şi aplicate tratamente fitosanitare împotriva dăunătorilor. De asemenea, trebuie avut grijă la buruienile care cresc aproape de tulpină. Dacă nu ai grijă de ei, puieţii mor“, explică profesorul Istrate.
Bd. C.A. Rosetti şi Leţcani, zone preferate
În ultimii ani, au fost demarate mai multe campanii demarate de asociaţii nonguvernamentale sau de partide politice pentru plantarea de puieţi în Iaşi sau în zona zona metropolitană. Zona cea mai des folosită a fost C.A. Rosetti, spre ieşirea din oraş, dar şi dealurile din zona Leţcaniului.
Deşi la prima vedere iniţitivele au fost lăudabile, după plantare copacii nu au fost îngrijiţi, astfel că în continuare acele zone au rămas fără copaci.
Păcat de munca unor voluntari entuziaşti
Perdele de protecţie
Pare a deveni o modă crearea perdelelor de protecţie împotriva prafului. Iniţitiva a fost preluată şi de primarul comunei Ţuţora, Cristinel Albu.
Astfel, pe 21 aprilie, la iniţiativa primarului, Direcţia Silvică Iaşi a oferit 7.000 de puieţi de salcâm ce au fost plantaţi de angajaţii din Primărie şi de câţiva săteni, în cadrul campaniei „Plantează un copac pentru un mediu mai curat”.
„Scopul acţiunii a fost acela de a crea perdele de protecţie pe drumul DJ 249E, în zona Ţuţora-Chipereşti“, a explicat primarul Cristinel Albu.
Ideea unei perdele de protecţie a fost avansată şi de primarul din Tomeşti, Ştefan Timofte, care vrea să planteze arbori pentru a forma o linie de apărare contra prafului care vine din Iaşi. Perdeaua de copaci ar urma să protejeze de praf toată zona blocurilor din localitate. Arborii ar urma să fie plantaţi din marginea drumului Iaşi-Tomeşti, către fosta groapă de gunoi a oraşului, ar urma s-o traverseze şi s-ar opri către Holboca. „Iaşul este un oraş foarte poluat şi vrem să ne protejăm locuitorii. Am discutat cu specialişti, ei îmi propun această soluţie. Intenţia noastră este să oprim praful înainte de a ajunge la şcoală şi la cartierul de blocuri”, spune Ştefan Timofte, care are de optat între salcie, care se pretează la solul din zonă şi mesteacăn, după cum au recomandat specialiştii în domeniu.
„Îmi pare rău să aud că nu s-au prins puieţii. Terenul era foarte greu şi nu era bine pregătit. Parte din teren era mlăştinos. Nu ştiu dacă nici speciile respective se pretau pentru acel teren. Şi ca dată era cam târziu, din ce am înţeles. O să mă interesez la Romsilva să văd exact ce se poate face“, Silviu Gurlui, lider USR Iaşi
Primăria Iaşi, în proiectul „Mobilizatron“
La iniţiativa unei reţele de hipermarketuri, a fost demarat la nivel naţional proiectul „Mobilizatron“ de plantare de puieţi. Primăria Iaşi nu a ratat ocazia „de a da bine în poză“ şi s-a alăturat proiectului. Astfel, primarul Mihai Chirica a declarat că a pus la dispoziţia organizatorilor un teren în suprafaţă de circa 10 hectare, situat în zona C.A. Rosetti, delimitat de râul Cacaina şi pârtia de schi Sărărie.
Pe 21 aprilie a avut loc a doua etapă de plantare, intenţionându-se a se planta în zonă 5.000 de puieţi de Fraxinus excelsior, Fraxinus pennsylvanica şi Prunus avium. Servicii Publice şi Salubris au asigurat unelte necesare săpării gropilor şi plantării materialului săditor, ce a fost pus la dispoziţie de Direcţia Agricolă Iaşi. Plantarea efectivă a fost făcută de voluntarii care s-au înscris pe site-ul hipermarketului.
