Vineri, 14 12 2018
De ce se inundă Iașul: canalizarea trebuie separată de apele pluviale

De ce se inundă Iașul: canalizarea trebuie separată de apele pluviale

Potopul a însemnat 10 l/mp în 10 minute, sâmbătă, 16 iunie, între orele 8.30-9.30. O ploaie torențială este luată în considerare de la 0,17 l/mp într-un minut. S-a depășit de 6 ori capacitatea de colectare. Apavital a raportat doar 15 canale înfundate din cele 8.600 existente în oraș. Sistemele de canalizare și de ape pluviale converg în bazine de colectare comune, o deficiență majoră. Separarea costă însă enorm, iar statistica arată că un potop pe o repriză foarte scurtă de timp se produce odată la câteva decenii. Conductele se înfundă cu resturi menajere, PET-uri în principal. Apavital nu inspectează preventiv conductele, ci doar acolo unde se raportează colmatări.

 

Cu sistemul de canalizare actual, Iaşul este la mila cerului. Potrivit specialiştilor, sunt mai multe cauze care produc evacuarea dificilă a apelor, de multe ori în zone care nu sunt de fapt expuse unui asemenea risc, cum sunt Sfântul Lazăr sau Baş Ceauş.

De exemplu, ieşenii aruncă în canalizare tot ce le trece prin cap, în condiţiile în care sistemul nu are separaţie pentru ape menajere şi pluviale. În plus, şantierele de la blocuri au produs cantităţi enorme de praf care ajung să blocheze conducte.

La acestea le poate pune capac o ploaie de 1 litru de apă pe minut pe fiecare metru pătrat de oraş, în condiţiile în care se consideră ploaie torenţială de la 0,17 litri/mp.

Specialist: „Ceva ieşit din comun”

Iaşul a fost inundat de două ori în iunie: joi, pe 14, şi sâmbătă, pe 16. Zone întregi din oraş - Zona Industrială, Arcu, Sfântul Lazăr, Galata, Canta, Păcurari, Baş Ceauş - au fost sub ape, unele dintre ele de două ori în zile diferite.

Total atipic a fost faptul că a existat o inundaţie pe Sfântul Lazăr, într-o zonă cu multe construcţii noi şi cu numeroase şantiere. Mai jos de sediul SRI, un canal a explodat pur şi simplu, aruncând la vale un imens şuvoi de apă.

„Faptul că acea zonă a fost inundată este ieşit din comun. Felul în care s-a produs, printr-un cămin, ne arată că acolo a existat o obturare. Apa a întâlnit un obstacol, s-a atins capacitatea maximă a diametrului ţevilor şi surplusul a creat presiune, ceea ce s-a văzut”, a explicat profesorul Ilie Logigan, şef de lucrări în cadrul Facultăţii de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului de la Universitatea Tehnică Iaşi.

 

Peisaje apocaliptice: Furtuna din 14 iunie pe Sfântu Lazăr – „explozie” a unui canal înfundat (foto1), inundaţie la Pasajul Nicolae Iorga din Galata (foto2)

 

Cauzele obiective

Printre cauzele directe ale inundaţiilor, specialiştii spun că pe primul loc se află ploaia extrem de puternică. Pe 14 iunie, Centrul Meteorologic Moldova a înregistrat 45,3 l/mp în 24 de ore, iar din toată cantitatea, 43,9 l/mp a fost înregistrarea pe 3 ore, după-amiază, între 15.30 şi 18.30.

Două zile mai târziu, sâmbătă, situaţia a fost mai dramatică. Între 8.30 şi 9.30 au căzut 17,9 l/mp, cu o cantitate totală de 21,2 l/mp în 24 de ore. „Sâmbătă am avut o cantitate extremă într-un interval de 10 minute. Au fost 10 l/mp în acele 10 minute, adică 1 litru/minut. Noi considerăm ploaie torenţială la 0,17 l/mp, ce a fost sâmbătă, în 10 minute, a fost de şase ori mai mult”, a spus Gina Tiron, directorul Centrului Meteorologic Moldova din Iaşi.

Volum dublu față de capacitatea canalizării

„Sistemul de canalizare din Iaşi este proiectat ţinând cont de nivelul ploilor atunci când a fost efectuată lucrarea. Între timp, s-au produs nişte schimbări climaterice care au dat peste cap calculele iniţiale. Nu este subdimensionat sistemul, cum am mai auzit, ci s-a schimbat ceva pe planetă”, afirmă profesorul Logigan.

„În condiţii obişnuite, prin colectoarele de canalizare de pe raza Municipiului Iaşi se transportă până la 5 mc/secundă, iar capacitatea maximă pe care o putem transporta prin reţeaua de canalizare a oraşului este de până la 9 mc/secundă”, explică purtătorul de cuvânt al Apavital, Răzvan Manolache. Debitul produs de ploile din zilele de 14 şi 16 iunie ar fi fost depăşit, conform calculelor, în anumite momente, şi de două ori.

Subiectul a inflamat spiritele între primarul Mihai Chirica şi preşedintele Consiliului Judeţean, primul acuzând faptul că Apavital, care se află în subordinea celui de-al doilea, nu a pornit la timp pompele de evacuare a apei. „Canalizările din municipu au refulat din cauza debitelor excepţionale înregistrate într-un interval de timp foarte scurt şi nu din lipsa activităţii pompelor Apavital”, a adăugat Manolache.

Subiectiv: nivelul de civilizaţie

O altă cauză identificată de specialişti este faptul că ieşenii aruncă la canalizare orice. Printre obiectele care blochează cel mai des sistemele de canalizare sunt mingile, pet-urile, chiar şi prosoape sau capete de animale. „Asta ţine de civilizaţie şi nu poţi controla nimic. Şi la Iaşi există o mare problemă: sistemul de canalizare este mixt – pentru ape uzate şi pentru apă de ploaie pe acelaşi traseu. Asta face să apară dopuri în calea apei şi efectul s-a văzut”, a mai spus profesorul Ilie Logigan.

„Reţeaua de canalizare din Municipiul Iaşi funcţionează în sistem mixt, ceea ce face ca, în perioada căderii precipitaţiilor, debitele de apă din colectoarele de canalizare să fie crescute suplimentar cu cele provenite din precipitaţii. Astfel, nivelurile apelor din colectoare creşte brusc, ajungând ca în punctele joase din sistem apa să băltească temporar la nivelul terenului, provocând disconfort participanţilor la trafic”, declară purtătorul de cuvânt al Apavital.

Apavital raportează doar 15 canale înfundate

Acesta spune că cele 8.600 de guri de scurgere care preiau apa pluvială din Iaşi sunt curăţate. „Gurile de canalizare care preiau de pe străzi apele pluviale cu toate deșeurile urbane  - praf, material antiderapant, frunze, pungi de plastic - suportă anual două curăţări. Dacă este nevoie, în general aceasta întâmplându-se după ploi abundente, se intervine suplimentar. Din 8.600 guri de scurgere existente în Iaşi, după precipitaţiile foarte intense din aceste zile a fost nevoie de doar 15 decolmatări, deci 0,17%”, susţine Manolache. Acesta spune că procentul de colmatări din total indică faptul că sistemul de evacuare pentru ape pluviale funcţionează normal.

Praful de pe şantiere

Specialiştii susţin că, de obicei, praful şi pământul căzut în canalizare nu afectează funcţionarea normală a sistemului. Cu o excepţie: atunci când întâlneşte un obstacol: atunci se depune. „În mod normal, secţiunea tubului prin care circulă apa nu trebuie să fie plină. În momentul în care toată secţiunea este inundată, apare presiunea şi răbufnirea în altă parte. În mod normal, praful este spălat fără probleme din canalizare. Dar, dacă întâlneşte un obstacol venit din case sau de pe şantiere, se depune acolo şi blochează tot”, explică profesorul Logigan.

Acesta mai spune că a întâlnit situaţii în care segmente întregi de canalizare proiectată perfect erau blocate fără o cauză logică. La inspectarea tubulaturii, au fost descoperite inclusiv pet-uri lăsate de muncitorii care instalaseră sistemul.

Manolache este împăcat: compania sa ştie ce face

 

Soluția separării canalizării de apa pluvială costă imens

Ce se poate face pentru evitarea inundaţiilor în Iaşi? Concret, mai nimic: au fost şi vor mai fi. Investiţiile care ar presupune separarea traseelor pentru apă menajeră şi apă pluvială, ar fi prea mari pentru Apavital.

În municipiul Iaşi există 600.000 de metri de conductă pentru canalizare (canal colector), cu 14.626 cămine de vizitare, zeci de staţii de pompare şi repompare şi o imensă staţie de epurare. Toate cifrele ar trebui dublate dacă Iaşul ar trece de pe sistem mixt pe sistem separat.

„Investiţiile sunt imense. Ar trebui făcute de Apavital. Chiar şi un sistem nou nu vine cu garanţia că inundaţii nu vor mai apărea. Dar avantajul ar fi că atunci când sunt inundaţii, acestea sunt doar cu apă de ploaie, nu cu tot ce iese din canalizări”, afirmă profesorul Ilie Logigan.

Statistic stăm bine

Nimeni nu poate spune cât ar costa separararea, dar, oricum, Apavital nu intenţionează astfel de lucrări. Statistic, sistemul actual este perfect. „Sistemele se construiesc în baza unor standarde care ţin cont de evenimentele statistice întâmplate în România pe durate de zeci de ani. Calculele hidraulice nu indică necesitatea schimbării sistemului, chiar în condiţiile în care s-a construit mult în Iaşi. Suprafaţa de pe care sunt preluate apele meteorice a rămas aceeaşi, a crescut doar viteza de curgere”, mai spune Răzvan Manolache.

Inspecțiile în conducte trebuie făcute mai des

Totuşi, este ceva ce spun profesorii de la Hidro că Apavital poate face: un program extins de verificare a tuturor sistemelor de colectare din oraş, pe zone, preventiv, nu doar acolo unde apar probleme. Tehnica există, firma Consiliului Judeţean o deţine: „Avem două camere video pentru inspecţia tubulaturilor în cazul în care există suspiciuni de nefuncţionalitate a tubulaturii care pot vizualiza cauzele colmatării şi asigură o intervenţie cât mai precisă”, mai explică Manolache. Nu este un program de prevenţie, inspecţiile video se fac doar acolo unde se crede că ar fi probleme.

27 de stăvilare pentru Iaşi

Iaşul este protejat de 27 de stăvilare (care lasă apa de ploaie să se verse în râu) amplasate pe cele două maluri ale Bahluiului. Dintre acestea, Apavital acţionează frecvent 12 dintre ele, în zonele expuse inundaţiilor, dar doar atunci când nivelul Bahluiului este scăzut. Dacă nivelul râului este crescut sau creşte, vanele sunt automat închise (sistem automat de protecţie împotriva poluării râului) şi se lucrează exclusiv cu staţiile de pompare din Podu de Piatră, Galata, Sarmisegetuza şi Tudor Vladimirescu, a căror capacitate este limitată.

 

Pe Sfântu Lazăr nu se mai vedeau trotuarele şi asfaltul dintre blocuri

 

Zilele de vară cu 100 l/mp, obişnuite la Iaşi

Pentru Iaşi nu este ceva nou ploaia torenţială de vară. Există frecvent zile cu peste 20-30 de litri, doar că sunt cantităţi căzute în perioade mai lungi de timp. „Acum 3 sau 4 ani, între 30 iunie şi 1 iulie, am avut chiar şi 100 l/mp, dar cantitatea a căzut în 24 de ore. Sunt ploi torenţiale specifice zonei noastre”, explică Gina Tiron, directorul Centrului Meteorologic Moldova.

Citeste si...
Nota
(1 Vote)

Leave a comment

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top