O parte din vină, la Ministerul Sănătăţii
„Amplasarea Spitalului Regional în apropierea aeroportului e clar că nu este normală. Problema mea este modul în care Agenţia de Mediu şi-a dat avizul pentru acea amplasare. Cei de la Mediu trebuie să ştie impactul pe care îl are zgomotul asupra oamenilor, mai ales că vorbim aici despre nişte bolnavi care vor sta în acel spital. O parte de vină o găsesc şi la Ministerul Sănătăţii pentru că ei ştiu că stadiul unei boli poate fi accelerat de prezenţa constantă a unui factor perturbator. Nu ştiu cât vor fi de încântaţi medicii să lucreze într-un spital aflat în apropierea unui factor de risc pentru sănătatea omului“, spune Dimitriu.
Specialist: „Zgomotul ucide!“
Expertul UE în zgomot susţine că s-au publicat studii care au demonstrat efectul letal pe care îl poate avea sunetul supărător asupra sănătăţii oamenilor. „De-abia în 2016 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat, legat de aviaţie, că zgomotul ucide. De cel puţin 15 ani se studiază efectul zgomotului asupra sănătăţii, dar s-a demonstrat că acesta poate avea un efect letal. Potrivit acestui studiu, s-a demonstrat că zgomotul produs de motoarele avioanelor creşte tensiunea cardiovasculară, dă o stare de oboseală în timpul somnului, factorii de perturbare afectează organismul chiar şi în timpul unei discuţii, fiind nevoit să faci eforturi de concentrare, fără să îţi dai seama. S-a demonstrat că elevii se dezvoltă mai încet din cauza zgomotului“, afirmă specialistul.
Avioanele ar putea dăuna grav sănătăţii
Calitatea aerului, afectată
Un alt factor de risc adus în discuţie de expertul UE este legat de calitatea aerului din apropierea aeroprotului. „Calitatea aerului nu trebuie neglijată. Când vorbim de un spital, vorbim despre oameni bolnavi, care vin acolo să se trateze. Cum poţi să-i duci într-un mediu cu particule ultrafine pe care le inhalezi? Un studiu făcut în Bucureşti a arătat că prezenţa într-o asemenea zonă reduce speranţa de viaţă cu cel puţin cinci ani. Oamenii vin la un spital să se trateze, nu să-şi diminueze speranţa de viaţă“, menţionează Dimitriu.
Hărţi de zgomot vechi
Potrivit site-ului Aeroportului Iaşi, hărţile de zgomot sunt vechi de patru ani, aceasta în condiţiile în care, în ultimii ani, numărul de curse a crescut foarte mult. Chiar şi aşa, în acele hărţi de zgomot, la un nivel mic de zgomot, de 50-65 decibeli, impactul este de zero persoane afectate, deşi sunt case în comuna Aroneanu aflate la doar câteva sute de metri de pista aeroportului.
În prezent se lucrează la noile hărţi de zgomot, care se află în dezbatere. „Nu excludem varianta ca aceste noi hărţi de zgomot să arate un impact major asupra zonei Aroneanu, Holboca şi a viitoarei locaţii a Spitalului Regional“, spune Delia Dimitriu.
Numărul curselor, de patru ori mai mare ca în 2008
Un reprezentant al Ministerului Mediului susţine că Agenţia de Protecţia Mediului Iaşi ar fi trebuit să ţină cont de apropierea Aeroportului. „Din câte ştiu eu, Planul Urbanistic Zonal s-a făcut în baza unei consultări publice şi pe baza unui aviz de mediu. Autoritatea de mediu trebuia să nu acorde autorizaţia dacă s-a adus în discuţie modul în care afectează zgomotul produs de aeroportul din vecinătate. Construirea oricărei clădiri aflate în apropierea Aeroportului Iaşi trebuie condiţionată de impactul zgomotului. Traficul aerian pe Aeroportul Iaşi în urmă cu 10 ani era de 2.500 de mişcări de aeronave, iar acum este de 10.000. Orice analiză făcută acum, care permite construirea, poate fi depăşită peste câţiva ani, în funcţie de extinderea aeroportului“, ne-a spus oficialul ministerului.
Probleme la Aeroportul Heathrow
Locuind în Anglia, Delia Dimitriu a văzut impactul pe care îl poate avea societatea civilă asupra modului în care se iau unele decizii. „La Heathrow au fost probleme foarte mari când s-a decis deschiderea celei de-a treia căi de rulare. Au fost proteste mari din partea oamenilor din zonă. Au fost parlamentari care au demisionat“, menţionează Dimitriu, care adaugă că în Estonia nu se construieşte nimic pe o rază de câţiva kilometri în apropierea aeroporturilor.
Expertul UE susţine că reprezentanţii industriei aviatice au conştientizat efectul zgomotului asupra sănătăţii şi se caută soluţii pentru reducerea zgomotului produs de motoarele avioanelor.
Noi proceduri: perioadă de timp în care nu sunt deloc curse
Pentru reducerea impactului pe care îl are zgomotul produs de avioane, Delia Dimitriu propune mai multe soluţii. „Aeroportul Iaşi poate gestiona reducerea impactului zgomotului prin noi proceduri de aterizare. În străinătate există acel «respite», adică o perioadă de timp în care nu ai deloc curse, nu ai zgomot. Asta se poate aplica şi aici. Să stabilească un orar în aşa fel încât comunităţile din zonă să aibă parte de o perioadă cât mai mare de «respite». De asemenea, împreună cu ROMATSA, Aeroportul Iaşi poate hotărî anumite culoare de zbor astfel încât să fie afectată cât mai puţină lume“, mai spune experta UE.
REPORTER DE IAŞI a încercat să afle modul exact în care Agenţia de Mediu Iaşi a dat avizul pentru Spitalul Regional de Urgenţă. „Agenţia de Mediu Iaşi a dat acest aviz, dar mai multe nu pot să vă spun fără o soliciare oficială. După ce avem acordul ministerului, vă vom comunica răspunsul la orice întrebare“, s-a limitat să spună directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi, Gheorghe Tătaru.
Delia Dimitriu trage un semnal de alarmă în ultimul moment
Fără autorizaţii de construire în zonă
Expertul UE în zgomot susţine că în ţările civilizate nu se mai emit de mult autorizaţii de construire în zona aeroporturilor şi că în Iaşi cele mai afectate sunt comunele Aroneanu şi Holboca. „Am avut o întâlnire cu primarul din Aroneanu, care s-a plâns de nivelul de zgomot din acea zonă şi voia compensări de la Aeroport. De-abia pe urmă am aflat că acesta eliberează în continuare autorizaţii de construire, deşi acest lucru nu ar trebui să mai fie posibil. La fel stau lucrurile şi la Holboca, o altă comună afectată de cursele de pe Aeroportul Iaşi“, spune Dimitriu.
