Probabil au dublă cetăţenie
Iniţial, la jumătatea amului trecut, acestea aveau 2-3 asociaţi, acum au ajuns, în medie, la 7-8 care sunt şi administratori. Proprietarii marilor firme de construcţii din Iaşi îi aşteaptă cu braţele deschise, să umple golul imens lăsat de românii plecaţi în străinătate. „Încă avem nevoie de mulţi angajaţi în acest domeniu”, spune reprezentantul Breslei Constructorilor Iaşi. Cele mai multe firme sunt înregistrate pe birourile unor avocaţi din Iaşi care au societăţi din Republica Moldova cu sutele la adresele lor.
Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Iaşi spun că nu ştiu despre acest fenomen, dar este perfect posibil: „Dacă au dublă cetăţenie (română şi moldovenească n.r.) şi firmele sunt înregistrate în Iaşi, atunci este imposibil să-i ştim. Străini la muncă în Iaşi avem foarte puţini şi au regim special, cu permis de muncă”, explică reprezentanţii ITM.
Crivei Victor SRL, Moldavian Concept SRL, Nicolae şi prietenii construcţii SRL, Cimpoieş Viorel şi prietenii SRL – exemple de firme basarabene la Iaşi
13 firme, 56 de asociaţi
O căutare în bazele de date cu angajaţi şi firme cu legături cu Raionul Ungheni indică doar în ultimul an înfiinţarea 13 firme de profil. Acestea au în total 56 de asociaţi şi administratori, care sunt, probabil, şi angajaţi.
Cei mai mulţi au migrat în mai şi iunie 2018, când procesul s-a accelerat şi numărul asociaţilor din firmă a început să crească de la o medie de 2-3 iniţial, la 7-8. „Noi nu avem de unde să ştim dacă firmele pe care le controlăm au angajaţi din Republica Moldova pentru simplul fapt că au dublă cetăţenie. Dacă aveau contractele în regulă, atunci este clar că nu s-au înregistrat sancţiuni. Nu am avut firme controlate care să aibă cetăţeni din afara Uniunii Europene, care să lucreze cu permise, ca să putem spune că există mulţi angajaţi din Republica Moldova mutaţi aici. Regimul celor din afara Uniunii este strict, dacă ar exista firme cu angajaţi străini am şti”, explică George Tanasievici, inspector-şef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi.
Au venit cu sutele
Mai mulţi avocaţi din Iaşi au înregistrat la cabinetele lor firme din domeniul construcţiilor din zona Raionului Ungheni. „Eu am firme din Republica Moldova cu sutele la mine la cabinet, din IT, din construcţii, din mai multe domenii. Nu am o delimitare clară a domeniilor de activitate, dar ştiu că sunt”, explică avocatul Dragomir Tomaşeschi. Acesta mai spune că interesul basarabenilor pentru piaţa românească este perfect justificat. „Vin aici pentru salariile mai mari, pe o piaţă bună. Cei din Guvern nu pricep că trebuie să vină mai mulţi muncitori străini, iar acea limită este total nesemnificativă la nivelul întregii ţări, la criza de personal care există”, mai spune Tomaşeschi.
Un alt avocat care a înregistrat firme de construcţii ale unor basarabeni spune că procedura este normală şi perfect legală. „Legea îmi permite să fac astfel de firme, la cabinetul meu. Nu am avut foarte multe firme, doar câteva, ţin minte că parcă 3”, explică avocata Laura Simona Iliescu.
„Sunt mulţi români plecaţi în afară şi este nevoie de forţă de muncă pe această piaţă. Nu am cifre exacte ale deficitului, dar colegii noştri se plâng de această problemă”
Mioara Gociu, Breasla Constructorilor Ieşeni
Diferenţa faţă de salariile de acasă
În Republica Moldova, salariul mediu brut în domeniul construcţiilor este de 5.145 de lei moldoveneşti, conform statisticilor – 1.249 de lei româneşti. După plata impozitelor şi contribuţiilor, muncitorii rămân cu un salariu net de 4.078 lei moldoveneşti – 990 de lei. „În domeniul nostru, salariile medii nete sunt de cel puţin 2.000 de lei, iar pentru oamenii calificaţi pe utilaje sunt mult mai mari, ajung la 3.000 – 5.000 de lei net lunar. Sunt puţine firme care mai dau acum doar salariul minim pe economie şi foarte puţine care au angajaţi la negru, nu mai este o practică”, a explicat reprezentantul unei firme de construcţii din Iaşi.
Contingent dublu de străini
Guvernul a aprobat recent creşterea numărului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România din zone non-UE. Astfel, a fost mărit numărul lucrătorilor permanenţi de la 4.000 la 8.000 şi al celor detaşaţi de la 1.200 la 5.200.
La nivel naţional, constructorii se plângeau anul trecut de un deficit de 30% al forţei de muncă. Concret, în toată ţara lucrau în acest domeniu, în 2017, aproape 400.000 de muncitori, în condiţiile în care necesarul de pe piaţă era estimat, pentru acoperirea tuturor şantierelor, la 600.000 de oameni.
Criză imensă de muncitori
„Am avut firme înfiinţate la mine, dar administratorii s-au supărat. Le-am explicat condiţiile legale de lucru în România, le-am explicat că dacă au cetăţeni din afara Uniunii Europene trebuie să le obţină permise de lucru. Şi asta este o procedură extrem de greoaie, care presupune inclusiv avizarea actelor de studii de către Ministerul Educaţiei”, a declarat avocata Iliescu. Ea spune că ştie de la clienţii săi de la firmele mari de construcţii despre o criză imensă de muncitori. „Am firme de construcţii printre clienţi, unele mari, care ar fi dorit să aducă mai mulţi cetăţeni din zona Republicii Moldova în România, dar au renunţat din cauza procedurii greoaie. Era prea complicat, durează luni de zile, firmele au contracte care nu aşteaptă”, a mai spus Laura Simona Iliescu.
