Luni, 10 12 2018
Biznisul Centrelor de Permanență: pui un bandaj la 5 ore și iei 1.500 de euro/lună

Biznisul Centrelor de Permanență: pui un bandaj la 5 ore și iei 1.500 de euro/lună

Centrele de Permanență sunt o atracție mai mult pentru doctori decât pentru pacienți: la țară se rezolvă câte un caz minor pe zi, iar medicul pleacă acasă cu 1.000 de lei la sfârșitul programului. Conform calculelor, medicii care lucrează în centrele de permanență din Iași au decontări aproape de nivelul spitalelor, dar fără a avea parte de aceleași cazuri dificile. Chiar ei recunosc: „Merită să faci gărzi”. Doar că două luni nu s-au decontat sumele către cele 14 centre de permanență din Iași în contract cu CAS, iar acum sumele sunt la aproximativ 37-40% din sumă. „Există două centre performante în județ”, spune dr Diana Cimpoieșu, coordonatorul UPU Iași. Oficial, în județ sunt de fapt 16 centre.

 

Povestea oficială sună așa: Centrele de Permanență au apărut pentru ca pacienții să se îndrepte în primul rând către acestea în cazul unor urgențe medicale simple, pentru a lăsa libere Serviciile de Ambulanță și Unitățile de Primire Urgențe să rezolve cazurile mai grave.

Doar că practica nu este tot una cu teoria. Chiar medicii de la UPU spun că au avut pacienți fără mari probleme care au spus că au încercat să discute cu medici de la Centre de Permanență, dar nu au găsit pe nimeni.

Gărzi plătite foarte bine

„Nu sunt informații verificabile, ne bazăm doar pe declarațiile pacienților”, explică Diana Cimpoieșu, medical coordonator al UPU Iași. În condițiile în care decontările sunt fabuloase: 40 de lei/ora de gardă – medicul și 20 de lei/oră - asistentul medical.

În Iași sunt 16 centre de permanență, dintre care două nu sunt în contract cu CAS. Deci, fiecare oră de gardă din județ costă 840 de lei, totalizând cele 14 centre. Sunt 14.280 de lei care se duc zilnic către aceste centre, în cazul gărzilor de 17 ore, sau 20.160 de lei pentru gărzile de 24 de ore.

În luna august, din bugetul CAS Iași se duc către centrele de permanență 328.440 de lei pentru zilele cu gărzi de 17 ore și 161.280 de lei pentru gărzile de 24 de ore: 489.720 de lei în total.

 

N-am putut poza niciun pacient în Galata pentru că n-am găsit

Centre noi

Dovada că Centrele de Permanență sunt considerate rentabile vine chiar din dinamica acestora. Cinci dintre acestea au fost înființate în ultimul an. „Este o activitate grea, fiind gardă, dar nu imposibilă și nu la nivelul stresului dintr-un spital. Consider că banii plătiți sunt foarte buni în raport cu activitatea”, explică medicul Vladina Crețu de la Centrul de Permanență Galata.

Centrul a fost înființat anul trecut și are contract cu CAS, fiind decontate serviciile. „Procedura este următoarea. Pacientul de naționalitate română poate veni aici de oriunde de pe teritoriul țării. Poate fi asigurat sau nu, suntem obligați să acordăm asistență medicală. Suma decontată este fixă, pentru gardă. Sunt 40 de lei pentru medic, 20 de lei pentru asistentul medical. Banii sunt buni. Personal, prind 4-5 gărzi lunar, am și colegi care fac 10 gărzi”, explică medicul.

O zi de gardă de 17 ore înseamnă 680 de lei pentru medicul Vladina Crețu. La cinci gărzi pe lună, suma totală ajunge la 3.400 lei, bani care adăugați celor câștigați pe cabinetul de medic de familie.

 

Cabinetul medicului de familie din comuna Victoria are o medie de 3 pacienți pe zi, gărzile însă se plătesc mai bine decât în cea mai aglomerată unitate de urgență din țară

Se scad impozitele

Vladina Crețu este medic de familie într-o comună din județ și are contract de colaborare pentru centrul de permanență din Iași. Pentru fiecare gardă de 17 ore (orele 15-8) medicul încasează 680 de lei și asistentul 340, pentru gărzile de 24 de ore suma este de 960 de lei la medic și 480 de lei la asistent.

„Suma este însă brută, de aici sunt scăzute contribuțiile la pensie, sănătate, impozitele. În plus, plătim și materialele consumate din aceiași bani. Punem toți suma necesară lunar”, mai explică medicul Vladina Crețu.

Timp bun de citit

Pentru un medic ce face 10 gărzi lunar din cele 30 disponibile, suma totală minimă brută este de 6.800, dacă face doar gărzi de 17 ore, în timpul săptămânii. Banii sunt mai mulți dacă prinde și gărzi de week-end, cu 24 de ore, la 960 de lei fiecare. Zece gărzi de 24 de ore înseamnă aproape 10.000 de lei lunar.

Iar munca nu este istovitoare. „În principiu, avem maxim 20 de pacienți pe zi, de cele mai multe mult mai puțin, iar cazurile sunt ușoare. Febră, hipertensiune, eventual prelungiri de tratamente sau chiar efectuarea unor tratamente”, mai spune medicul Vladina Crețu.

Cabinetul din Galata a avut, de la începutul anului, aproape 600 de pacienți. Fiecare cabinet are obligatoriu 5 medici care fac gărzi, astfel că, teoretic, fiecare dintre ei are dreptul la 6 gărzi din cele 30 lunare. La cifre mai mari sau mai mici se ajunge în urma negocierilor dintre ei.

Centrele de Permanență s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie după ce Guvernul a triplat valoarea gărzilor. 40 de lei/oră este o afacere pentru un medic de familie, care poate sta 17 ore citind și uitându-se la televizor

Sezonul înțepăturilor de albină

Față de mediul urban, unde se ajunge la 20 de pacienți în zilele aglomerate, la țară este liniște și pace, iar decontările sunt la același nivel. Un centru de permanență nou-înființat este în comuna Victoria, la 15 km de Iași, care a avut, de la începutul anului, 264 de pacienți. Acest lucru înseamnă un pic mai mult de 1 pacient pe zi. Un singur pacient la 24 de ore, o consultație plătită de stat cu 1.440 de lei.

Titularul centrului, medicul Irina Aghiniței, explică și faptul că cele mai multe cazuri sunt simple. „Am avut rar aici cazuri mai dificile, cărora le acordăm asistență medicală până la venirea SMURD sau a Ambulanței. În principal sunt înțepături de insecte în această perioadă, febre, traumatisme de la căderi de pe casă, loviți cu diverse obiecte – le trecem la accidente casnice. Sunt cel mult 3 cazuri pe zi”, ne-a declarat medicul Irina Aghiniței.

Medicul Irina Aghiniței de la Victoria tratează și basarabenii de peste Prut: „Mulți au cetățenie română”

La Victoria se tratează și basarabenii

Față de alte zone, aici au fost și cazuri de peste Prut. Pacienții fiind cetățeni români. „Vin aici, fiind și cetățeni români, îi tratăm. Practic, asigurăm un serviciu de continuitate, vin inclusiv oameni cărora le trebuie prelungit tratamentul, oameni care au nevoie de adeverințe medicale, orice. Exista chiar o discuție să fim dotați cu laborator de analize de sânge, nu cred însă că va fi așa ceva”, a mai explicat medicul Irina Aghiniței.

Ambulatoriul l-a făcut pe structura cabinetului de medic de familie, având alți patru medici colaboratori care asigură gărzile. „Sumele sunt bune, medicii sunt, la rândul lor, medici de familie în alte zone”, mai spune titularul centrului de permanență de la Victoria.

Pacienții: „Mai comod aici”

Chiar în timpul discuției cu medicul de la Centrul din Galata, în cabinet a sosit o familie cu un copil cu febră. „Este varianta comodă să apelăm la un astfel de centru, nu mai stăm la rând la Urgențe, aici o vede cineva și putem pleca liniștiți sau ne trimite la spital dacă este într-adevăr cazul”, spun părinții fetiței.

„Am avut pacienți care au plecat de la noi la UPU, apoi, după câteva ore, s-au întors aici, sătui să aștepte”, explică medicul Vladina Crețu.

 

Șefa UPU Iași, dr. Cimpoieșu, spune că sunt două centre bune în județ: Deleni și Bivolari. În rest, e sceptică

Mulți n-au aflat și ajung tot la UPU

Medicul coordinator al UPU Iași spune că intenția Ministerului Sănătății, prin crearea acestor Centre de Permanență, a fost de degrevare a serviciilor de urgență – Ambulanță sau UPU. Dar că nu întotdeauna practica este la fel cu teoria.

„Avem în județ două centre despre care știm siguri că sunt foarte performante: Bivolari și Deleni. Știm sigur că dacă ei ne trimit ceva, este caz grav, de medicină de urgență sau de spital”, spune Diana Cimpoieșu.

Se vede și din statistica pe 2017 și 2018 a centrelor de permanență: Deleni și Bivolari au cifre de bolnavi primiți și tratați peste Centrele urbane din Iași și Pașcani. De exemplu, la Deleni, de la începutul anului, au fost 1.300 de pacienți, față de 800 la Pașcani, 550 Galata sau 800 Umanitas Iași.

„Nu pot spune dacă sunt sau nu eficiente, nu am o percepție asupra unei situații anterioare pe care s-o compar cu ce avem acum. Dar pot spune că sunt pacienți care ajung la noi, fără stări grave, care ar fi putut merge la un Centru de Permanență. Și atunci îi întrebăm de ce nu s-au dus acolo. Unii spun că nu au știut, cei mai mulți că nu au găsit pe nimeni. Dar nu sunt informații verificabile, sunt doar declarațiile pacienților care se prezintă la noi”, ne-a spus Diana Cimpoieșu.

2017: 5 pacienți, în medie, la 24 de ore

Centrele de permanență din Iași au avut, de la începutul anului, 8.500 de pacienți. Proporțional, cei mai mulți (3.242) s-au prezentat la medic în zile de week-end, când medicii de familie nu mai sunt disponibili. În 2017, centrele din Iași au avut aproape 30.000 de pacienți, dintre care doar 1.661 au mai ajuns apoi la spitalele din Iași.

Cele 30.000 de cazuri rezolvate într-un an înseamnă, la nivelul a 16 centre în județ, o medie de 5 pacienți pe zi. Practic, statul plătește consultația fiecărui pacient cu aproximativ 290 de lei.

Citeste si...
Nota
(0 voturi)

3 comments

  • irina aghinitei - Vineri, 24 August 2018

    domnul reporter se contrazice singur:n-a putut poza nici un pacient in Galata,desi tocmai venise o familie cu un copil cu febra....si nu inmulteste corect:4×30×8 nu fac doua sute noua zeci si patru..in rest a incercat sa aduca argumente corecte in favoarea Centrelor de Permanenta,asa incat ii multumim.

    Report
  • picioreanu - Miercuri, 22 August 2018

    In Olanda, tara cu un sistem medical performant, nu am vazut nici un pacient in UPU asta nu inseamna ca serviciul trebuie desfiintat sau tarifele scazute. Acolo centrele de permanenta au traditie, sistemul a permis dezvoltarea acestora iar cetatenii -pacienti sunt foarte multumiti. Nici acolo nu a fost usor, pentru ca adresabilitatea in UPU a scazut dramatic si fireste nu a convenit UPU,ceea ce se preconizeaza probabil si la noi si fireste ca nu convine. In orice tara europeana, medicina primara este finantata corect, pentru ca aceasta rezolva adresabilitatea pacientilor intr-un procent foarte mare la cele mai mici costuri( in Romania, statistica arata ca rezolva peste 85% in rural si peste 75% in urban) la nivelul programului contractat de fiecare cabinet ( in medie 5 ore pe zi) si apoi urmat prin centrele de permanenta care reprezinta o continuitate a activitatii medicale din cabinetele medicilor de familie caci nu este normal sa rezolvi in UPU o raceala, o durere de spate sau o febra. In Romania sistemul medical clar nu poate sa performeze atat timp cat este centrat doar pe spital si nu dezvolta ambulatorul ( medicina de familie si specialitatile medicale), aflate acum in avarie totala. Dezvoltarea centrelor de permanenta (aflate acum la debut) este deosebit de importanta in scaderea cheltuielilor din sistem, vorbim in viitor despre cost-eficienta(un deviz UPU pentru o simpla dorsalgie ajunge la 3500 lei pe caz- adica cat activitatea unui centru de permanenta pe 3 zile care poate rezolva multiplu cazuri de acest fel) si acest aspect trebuie stimulat iar presa poate interveni in informarea cetatenilor.

    Report
  • olarasu - Miercuri, 22 August 2018

    Sunt convins ca habar nu aveti ce inseamna un centru de permanenta in medicina de familie ,dar cu toate acestea va permiteti sa faceti afirmatii care nu au nici o sustinere reala.Centrul de permanenta nu este UPU ,iar ce se intampla intr-o Unitate Primire Urgente nu are deloc de_a face cu ce se petrece in centrul de permanenta,Acolo se practica medicina de urgenta,pe cand in CP se asigura continuitatea asistentei medicale in cabinetul medicului de familie in afara programului acesuia ,adica dupa ora 15 sau intreaga zi sambata sau duminica.Orice analiza a activitatii acestora facuta de catre un urgentist(dr Cimpoesu) nu se poate referi decat la urgentele care apar in UPU,adica exact acele cazuri pe care CP trebuie sa le trimita la UPU.Realitatea este ca in UPU apar cazuri care nu sunt urgente si pe care UPU ar putea foarte bine sa le dirijeze catre CP,unde se pot trata foarte bine cu costuri de 10 ori mai mici.De ce nu refuza UPU non urgentele si sa le trimita la CP?O posibila explicatie este ca primesc bani buni pentru fiecare caz tratat de ei ,si credeti-ma ,sumele primite sunt mult mai mari decat daca acelasi caz ar fi tratat intr-un CP
    Pana la urma daca vorbiti de biznis informati_va de la sursa ,nu de la cei care habar n_au ce inseamna medicina de familie si activitatea intr-un Centru de Permanenta.

    Report

Leave a comment

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top