Marti, 23 10 2018
Mașina timpului: la 17 km de Iași te întorci cu 100 de ani în urmă

Mașina timpului: la 17 km de Iași te întorci cu 100 de ani în urmă

Sat tipic: înapoiat, drum desfundat, case pipernicite, garduri putrezite și toți tinerii plecați. În satul Cucuteni, comuna Lețcani, la un sfert de oră de Iași, ai senzația că intri în preistorie. În afară de niște becuri chioare în casele de chirpici, oamenii trăiesc exact ca acum sute de ani. Merg cu căruța pe drumurile desfundate, copiii umblă despuiați pe ulițe, bătrânii trăiesc de pe o zi pe alta. Nu e un caz special, așa e în mare satul românesc în 2018, fără asfalt, canalizare, gaz, exact ca acum 200 de ani.

Trecerea e bruscă și șocantă. Întâi un crescendo, cu șosea asfaltată, netedă, cu vile cochete, depozite și alte mici afaceri. O așezare rurală europeană de secol XXI. Apoi, în doar câteva sute de metri, ca-n tunelul timpului: te duci cu 100 de ani în urmă. Drum de piatră, case de chirpici, țânci murdari, cu pantalonii rupți în fund. Și un miros puternic de bălegar. Fără canalizare, fără gaz, fără șosele și trotuare. Așa e trecerea din civilizație, centrul comunei Lețcani, către Cucuteni, un sat uitat de lume și de autorități, situat la doar 6-7 kilometri de drumul european.

„Sărăcie cât vezi cu ochii”

Chiar la intrare, pe dreapta, după povârniș, se întinde, lungă și verde, o pășune. Undeva la vreo 150 de capete, capre și oi în devălmășie. Asta e toată turma lui Petru Bîrzu, cioban de prin părțile locului. Omul e îmbrăcat cu ce s-a nimerit. Ce-a găsit, ce-a primit. Poartă gumari cu șosete, o combinație năucitoare la cele peste 30 de grade Celsius de-afară.

Blugii, albaștri la origini, acum negri și uzați pe partea din față a picioarelor, întorși de două, trei ori, că erau prea lungi. Blugi de „bogdaproste”. Tricoul, alb cândva, acum murdar, iar pe cap o șapcă neagră cu inserții albe.

„Nu mai e nimic aici. Sărăcie cât vezi cu ochii. Toți au plecat, la muncă în Italia sau Spania. N-au rămas decât bătrânii”, spune Bîrzu.

E atât de sărac că nici câini nu ține la turmă. E doar el și-un tovarăș de drum care acum a rămas în urmă și nu se mai vede după deal. În sat, doar două semne de civilizație: curentul electric și apa de care puțini beneficiază. „Și-au tras doar ăia cu bani, că e scump”, zice Bîrzu, frecându-și degetul mare de arătător așa cum a văzut el prin filme că se face.

 

O mașină părăsită, având pe fundal un bordei ca în urmă cu 1.000 de ani, în care un om se chinuie să supraviețuiască

Marea migrație

Drumul de pământ șerpuiește spre sat. Pe stânga, în buza dealului e cimitirul. C-o pancartă cât o zi de post și cu drapel la intrare, cimitirul e împrejmuit cu sârmă ghimpată. Nici țipenie de om, nici aici, nici la intrarea în sat, la fostul CAP și nici la biserică. Toate ulițele sunt de pământ, cele centrale au fost cel mult pietruite.

Case, rufe, pomi și flori, toate sunt acoperite de pudră. Praful ridicat de roțile mașinilor acoperă tot, îți intră în nări și-l simți cum se așază în plămâni. În dreapta, în stânga, înainte, mereu același peisaj. Case mărunte, modeste, câteva orătănii în ogrăzi. Și două mașini de butelii care fac un du-te vino continuu.

Moș Petre, cu sticla ochelarilor cât fundul borcanelor, stă la poartă și privește absent, în gol. Copiii, doi băieți, i-au plecat iarăși de-acasă. Au venit în concediu, dar s-a terminat. De-acum, de-or fi toți sănătoși, s-or vedea la anul.

„Sunt constructori în Italia. Aici nu găseau nimic. Sau doar cu ziua. Își rupeau șalele pentru nimic”, spune moșul. Și-și ține firea. A rămas singur, mai are niște neamuri peste vreo patru ulițe și-un deal. „Noi am dus-o cum am putut. Ăștilalți mai tineri au plecat din țară. Nu știu dacă mai vine cineva din urmă. Ce rămâne aici, după noi? Nimic”, e concluzia lui. O are de mult, o mai spune cui vrea să-l asculte.

Vechea fermă a fost dezafectată, acum în saivane trăiesc niște amărâți care alt acoperiș nu mai au deasupra capului


Inaugurare și sfințire
După alte șerpuiri ale drumului, o primă pată de culoare, o clădire ce pare recent construită. În galben și maro, ușor pastelate, cu coloane la intrare și geamuri boltite e noul Cămin Cultural, mândria Cucuteniului. Inaugurat în octombrie anul trecut, de primar, un sobor de preoți și invitați de la Iași, căminul e cea mai frumoasă construcție din sat. „Inaugurăm și sfințim un cămin cultural foarte modern, obiect de investiție care este realizat sută la sută din bugetul local al comunei Lețcani, din banii, efectiv, ai lețcănenilor. Cred ca va fi foarte util pentru elevii școlii din Cucuteni”, a explicat primarul Stelian Turcu, într-o știre a unui post local de televiziune. Pentru că da, inaugurarea s-a făcut cu primar, cu preoți, dar și cu televiziunea de la Iași.

 

La intrare te întâmpină biserica impozantă, iar după deal urmează casele pipernicite și sărăcia lucie

Au declasat drumul

Trei zile mai târziu, deci tot în octombrie 2017, Turcu a mai încercat o manevră. A chemat iar televiziunea să se plângă de calitatea drumului care n-a mai fost reparat de 30 de ani. Un fel de bate șaua ca să priceapă iapa. „Ne aflăm pe drumul județean 248 B pe care de 28 de ani așteptăm să-l asfaltăm. Anul trecut am reușit să-l transformăm într-un drum comunal. Am făcut un proiect pentru a reuși finanțarea. La anul sperăm să intrăm efectiv la lucrările de execuție”, a declarat Turcu reporterilor. Anul a trecut, însă lucrările de modernizare a drumului, estimate la aproximativ 1 milion de euro, tot n-au început. Și e puțin probabil să mai demareze în acest an.

Ciobanul nu mai are nici câini la stână

N-au timp de discuții

Cucuteniul din Lețcani rămâne printre satele în care, vorba bancului, dacă mâine ar veni sfârșitul lumii, aici s-ar mai trăi 100 de ani ca să se ajungă în vremurile noastre.
Dacă nu-i material de presă promoțional, adică de bine, mai marii comunei nu se întind la vorbă cu ziariștii. „N-am timp acum, sunt ocupat, am pe cineva”, a retezat, scurt, discuția Marcel Tărîță, viceprimarul comunei Lețcani. Iar primarul nici n-a răspuns apelului telefonic.

Drumul spre nicăieri, la câțiva kilometri de Iași

Biserica e din 1777

Satul Cucuteni are și una dintre cele mai vechi biserici din județ, construită acum 241 de ani. Biserica „Schimbarea la Față” datează, deci, din jurul anului 1777. Se spune că acest lăcaș de cult a fost ridicat pe culmea împădurită a dealului, biserica fiind atunci înconjurată de o pădure de castani. De-a lungul timpului, aceasta a trecut prin mai multe procese de reastaurare și reabilitare.

Satul Cucuteni face parte din comuna Lețcani alături de Cogeasca, Bogonos și Lețcani. La recensământul din 2011, satul Cucuteni avea 489 locuitori.

Citeste si...
Nota
(0 voturi)

6 comments

  • minecraft free download 2018 - Luni, 08 Octombrie 2018

    Hello there, I believe your website could be having
    web browser compatibility issues. When I look at your web
    site in Safari, it looks fine however, if opening in I.E., it's got some
    overlapping issues. I just wanted to give you a quick heads up!
    Apart from that, fantastic website!

    Report
  • minecraft free download 2018 - Luni, 08 Octombrie 2018

    Article writing is also a fun, if you know afterward
    you can write if not it is complex to write.

    Report
  • minecraft - Sambata, 06 Octombrie 2018

    Informative article, exactly what I needed.

    Report
  • Tarita Marcel - Marti, 04 Septembrie 2018

    de mult nu am citit atata minciuna.In satul Cucuteni traiesc oameni gospodari de tot respectul.Toate drumurile sunt pietruite,putini sunt aceia care nu au apa curenta,scoala are conditii optime ,apa, toalete in interior moderne,incalzire ,geamuri si usi termopane,unde a vazut omul asta drumuri desfundate sau boschetari in fosta ferma(privata) .Omul acesta a jignit o comunitate nu primar sau viceprimar,plasand-ui in evul mediu.Este un sat imbatranit ,tineretul s-a dus in tari straine ca alte milioane de romani,spune omul cu rautate ca sunt cateva lampi chioare pe stalpi,dar anul trecut s-au montat pe toti stalpii lampi cu LED moderne,nu este asfalt dar va fi in functie de bani ca in orice gospodarie ,canalizarea va incepe anul acesta ,s-a dat o noua lege a energiei care nu are norme metodologice si tine pe loc investitiile in extinderea retelelor de gaz metan.

    Report
  • Geanina - Luni, 03 Septembrie 2018

    Unii uita de unde pleaca si cand se vad in functii din astea isi permit sa jigneasca si sa umileasca.Adevarul e departe,aparentele inseala si poate cei care scriu lucrurile astea ar trebui sa se informeze.Ok,sunt complet de acord ca poate nu exista toate conditiile dar nici sa amintesti sau sa compari cu un sat din "preistorie".Sa scrii un reportaj in general inseamna sa expui un adevar si cand vezi oameni care realizeaza materiale din astea va spun clar ca nu o sa scapam niciodata de minciuna daca ne adaptam ei.

    Report
  • Denisa - Luni, 03 Septembrie 2018

    un sat parasit ? v.ati ajuns oameni bogati si ajungeti sa comentati niste oameni care muncesc ,intradevar ne lipsesc multe utilitati dar asta nu inseamna ca suntem inapoiati cu o 100 de ani ...e un sat ca oricare altul din Romania. Exagerati mult prea mult ,iar multe informatii din acest reportaj sunt duse la extrema si nu are rost acum sa le argumentez pe toate .Invatati sa apreciati nu doar sa va uitați în curtea vecinului.

    Report

Leave a comment

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top