Luni, 10 12 2018
Secția Pașcanu, aproape de ultima suflare: la TBC, igrasia e tratamentul

Secția Pașcanu, aproape de ultima suflare: la TBC, igrasia e tratamentul

Cum sunt tratați bolnavii de plămâni la Secția de Pneumoftiziologie Pașcanu în 2018. Clădirea secției, parte a Spitalului de Pneumoftiziologie, nu a mai fost renovată complet de 160 de ani, adică de la înființare. Conducerea spitalului a menținut-o funcțională cu investiții minime în pardoseli și planșee schimbate. Scările sunt un pericol, saloanele au igrasie în partea de jos. Tuburile de oxigen sunt ruginite, materialul de podea este mâncat. De pe clădire cade tencuiala, eventual, chiar în capul bolnavilor.

România își primește bolnavii de plămâni, la Iași, în niște condiții apropiate de ce era în perioada celui de-al Doilea război mondial. Într-o clădire cu tencuiala căzută, cu scări care amintesc de primele încercări de beton ale omenirii. În saloane, materialul de pe podea este mâncat și desprins, iar la îmbinarea cu peretele este igrasie. Tuburile de oxigen sunt murdare și ruginite. Stau undeva în curte, de unde sunt cărate în saloane, când este nevoie. Singurul lucru normal de la Secția de Pneumoftiziologie Pașcanu sunt pacienții, care sesizează în ce hal sunt tratați. „Exact ca la AKH, la Viena”, comentează, amar, unul dintre ei.

Inaugurat în anul 1858

Secția Pașcanu are ceva aparte chiar de la intrare. Poate fi senzația dată de clădirile văzute de la distanță, de ghereta paznicului, de culoarea gardului. Apropierea nu îndulcește senzația, o face mai intensă. Bolnavi ieșiți la o țigară în curte, deși mulți dintre ei au boli grave de plămâni, stau lângă o clădire care abia se ține. Are bucăți mari de tencuială căzute, se cunoaște că sunt mulți ani de la ultima întâlnire cu constructorii.

De altfel, medicii confirmă faptul că, de la înființare, secția nu a fost niciodată renovată integral: „Au fost reparații, dar niciodată clădirea nu a fost renovată, este în forma de la inaugurare”.

Spitalul a fost inaugurat în anul 1858 și și-a păstrat forma până acum. De 150 de ani nu a existat nici o reparație capitală a clădirilor. Singurele modificări au fost înlocuirile planșeelor de lemn cu planșee de beton și a scărilor din lemn cu unele din mozaic. Acestea din urmă au fost ulterior acoperite cu un material antiderapant. Dar la structura clădirii, la zidurile vechi de 160 de ani nu s-a umblat niciodată. Spitalul cu 75 de paturi este neschimbat.

 

În exterior și în interior, secția este în suferință

Igrasie între podea și perete

Vizitatorii și bolnavii realizează condițiile de spitalizare, mult sub standardele din Europa. „Probabil că mulți dintre cei care conduc nu au treabă cu astfel de spitale, nu au rude ținute în condiții de acest fel sau se tratează prin străinătate și atunci nu realizează ce nevoi sunt”, ne spun pacienții dintr-un salon de la etajul 1 al clădirii. După care comentează amar: „Este exact ca la AKH”, spun ei, menționând numele spitalului din Viena la care VIP-urile din România au abonament.

Bolnavii de la Pașcanu nu au condițiile de acolo. Între materialul antiderapant de pe jos și perete există un strat puțin vizibil de mucegai. Tuburile de oxigen din saloane sunt niște ruginituri, este greu să creadă cineva că sunt și curate. Frigiderele din saloane sunt, la fel, cutii de rugină. Paturile sunt dintr-o perioadă mai apropiată, sunt chiar de bună calitate. Și, din fericire, incidența tuberculozei pulmonare, boală tratată la Pașcanu, a scăzut chiar și în România foarte mult, astfel încât numărul pacienților nu este foarte mare. Există încă multe paturi libere.

Pentru nostalgici: scări din mozaic

Puține mai sunt clădirile din Iași unde mai poate fi văzut unul dintre cele mai întâlnite tipuri de materiale din perioada comunistă: mozaicul. Cel de la scările de la Pașcanu compune o structură și periculoasă pe deasupra: o scară abruptă care unește parterul de etaj. Și clădirea mai păstrează un detaliu: ușile din lemn vopsite în celebra „culoare de spital”.

Anul trecut, în vară, șeful Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, se arăta îngrozit de condițiile de la Pașcanu. Iar conducerea Spitalului de Pneumoftiziologie promitea proiecte. Între timp, nu s-a schimbat nimic. Medicul Adriana Sorete Arbore, coordonatorul Ambulatoriului de la Spitalul de Pneumoftiziologie, a lucrat o vreme în cadrul Secției Pașcanu, cât timp a fost clădirea din centru în renovare. Și medicul a fost revoltat de condițiile la care erau supuși pacienții într-una dintre clădirile de la Pașcanu: „Acești pacienți ar merita condiții decente de consultații. Clădirea unde-i primim este mică, înghesuită. Suntem obligați să ținem bolnavi de plămâni afară, în frig și umezeală”.

 

Holurile parcă ar fi niște cadre din filme vechi

Un veșnic proiect

La începutul anului, Consiliul Județean Iași a anunțat că există posibilitatea accesării unor fonduri europene de 6 milioane de euro pentru un proiect de refacere a Secției de Pneumoftiziologie de la Pașcanu. Anunțul făcut la începutul anului a rămas la același stadiu, după aproape 10 luni.

Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Leave a comment

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top